Jorge Luis Borges

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(ES)

«Soy ciego y nada sé, pero preveo
que son más los caminos»

(ROA–TARA)

«Sò ccecate e 'gnorande, ma 'nduische
ca sonde assaije le strade»

(J.L. Borges, The unending rose[1])

Jorge Luis Borges jndr'à 'u 1969

Jorge Francisco Isidoro Luis Borges Acevedo (Buenos Aires24 aguste 1899 – Ginevra14 sciugne 1986) ha state 'nu screttore, poete e traduttore argendine.

Jè retenute une de le cchiù 'mbortande e 'nfluende scretture d'u XX sechele e ha state ispirate 'mbrà le otre da Macedonio Fernández, Rafael Cansinos Assens, da 'a letterature 'nglese (Chesterton, Shaw), Franz Kafka, Emanuel Swedenborg e da 'u Taoisme. Narratore, poete e saggiste, jè famose sie pe le cunde fandastece, addò ave sapute 'nzurà idee felosofeche e metafiseche cu le classece teme d'u fandasteche (cumme: 'u doppie, le realtà parallele d'u sogne, le libbre misteriose e maggece, le sprusciaminde temboranèe), sie pa soje cchiù larie produzione poeteche, addò cumme dice Claudio Magris, se manifeste "l'incande de 'n'attime addò le cose pare ca stonne pe dicere 'u segrete lore".

Osce a die l'aggettive «borgesiane» definisce 'na congezione d'a vite cumme storie (fiction), cumme buscìe, cumme opere condraffatte spacciate pe vere (cumme jndr'à le sue famose recenziune de libbre immagginarie).

Biografjie[cangecange 'a sorgende]

L'infanzie e 'u soggiorne europèe[cangecange 'a sorgende]

Jorge Francisco Isidoro Luis Borges nascìe premature (a l'ottave mese de gravidanze) jndr'à stessa case de via Tucumán 840 a Buenos Aires, addò avere nate 'a mamese. Figghie de Jorge Guillermo, avvocate e 'nzegnande de psicologgie - in lènghe 'nglese - a l'Instituto del Profesorado en Lenguas Vivas e de Leonor Acevedo Haedo. Quacche anne apprisse, 'a famigghie se trasferì jndr'à 'u quartiere de Palermo, ca devendò 'nu luèche topiche de l'opera soje. 'U future screttore - ca già quanne ere piccinne manifestò le sindome de quedda cecità ca jndr'à le Borges ere ereditarie da 6 generaziune - avenìe educate jndr'à case, otre ca da l'attane e da 'a nonese materne, da 'n'istitutrice 'nglese e se rivelò subbete subbete 'nu piccinne precoce assaije: a sette anne screvìe 'u prime cunde sue - La visiera fatal - e a nove traducìe 'u cunde de Oscar Wilde Il principe felice (pubblecate sus a El País a firme de Jorge Borges: se retenìe ca 'a traduzione avere state ovviamende de l'attane). Jndr'à 'u 1908 avenìe iscritte a 'a quarta classe elemendare d'a scola pubbleche.

Jndr'à 'u 1914 se trasferìe cu le genitore, 'a sore Norah (nate jndr'à 'u 1901) e 'a nonese materne - quedde paterne le raggiungìe cchiù nnande - a Ginevre addò rumanìe 'mbonde a 'u 1918. 'U soggiorne svizzere, duranne 'u quale scìe a 'u Collège Calvin (rue Theodore de Beze, Ginevre, funnate da Giuanne Calvino jndr'à 'u 1559), avèere 'nu periode de studie intense ('mbrà cui le lènghe latine, frangese e tedesche) e larje letterature de auture europèe. Jndr'à 'u 1981, apprise 'a morte d'a nonese materne, se trasferìe cu 'a famighie apprime a Lugano e, l'anne apprisse, a Maiorca. Aqquà, apprime de trasferirse a Siviglie e pò a Madrid screvìe le prime soje libbre rumaste inedite: une de poesie (Los ritmos rojos de celebbrazione d'a rivoluzione russe) e une de prose (Los naipes del tahur, Le Carte del Baro). Jndr'à 'u 1919, duranne 'u soggiorne a Siviglie, pa prima vote avenìe pubblecate, sus a 'u numere 37 d'a riviste Grecia, 'na poesia soje, Himno del mar (Inno al Mare).

Le inizie d'a carriere letterarie[cangecange 'a sorgende]

Jorge Luis Borges jndr'à 'u 1968

'U 24 scennare 1921 venìe pubblecate 'u prime numere d'a riviste letterarie spagnole Ultra, 'a quale, cumme jè evidende da 'u nome, ere l'organe de diffusione d'u movimende ultraiste 'Mbrà le collaborature cchiù famose se arrecordane 'u stesse Borges, Rafael Cansinos-Assens, Ramón Gómez de la Serna e Guillermo de Torre ca se vè 'nzuresce jndr'à 'u 1928 cu Norah Borges.

'U 4 marze 1921 'a famigghie Borges - comboste da 'a nonese paterne, Frances Haslam, ca s'avere aunite a Ginevre jndr'à 'u 1916; le genitore, Leonor Acevedo e Jorge Guillermo Borges e 'a sore Norah Borges — se 'mbarcò jndr'à 'u puèrte de Barcellone sus 'a nave ('a "Reina Victoria Eugenia") ca le purtò arrete a Buenos Aires.

A 'u puèrte l'aspettave Macedonio Fernández, 'a quale amicizia Jorge 'a pigghie da l'attane. 'Na vote a Buenos Aires screvìe sus 'a riviste Cosmópolis, funnò 'a riviste murale Prisma (d'a quale però avenèrene pubblecate sulamende doje numere) e screvìe pure sus a Nosotros, reviste dirette da Alfredo Bianchi.

Jndr'à 'u 1922 scìe a acchià Leopoldo Lugones 'nzieme a Eduardo Gonález Lanuza, pe conzegnarle 'u seconde (e urteme) numere de Prisma. Fonde 'a prima serie d'a reviste Proa cu Macedonio Fernandez e otre scretture. Jndr'à l'aguste d'u 1924 face 'a seconda serie d'a riviste Proa cu Ricardo Güiraldes, autore de Don Segundo Sombra, Alfredo Brandán Caraffa e Pablo Rojas Paz.

Jndr'à 'u 1931 assìe 'u prime numere de Sur, reviste funnate e dirette da Victoria Ocampo; jndr'à stu prime numere Borges collabborò cu 'n'articole dedicate a Coronel Ascasubi.

Jndr'à 'u 1923, 'u sciurne apprime d'u seconde viagge in Svizzere, Borges pubblecò 'u prime libbre sue de poesie, Fervore di Buenos Aires (Fervor de Buenos Aires), adò se prefigurave, cumme decìe 'u stesse Borges, totte l'opera successiva soje.

Avere state 'n'edizione preparate fuscenne fuscenne jndr'à 'a quale erane presende certe refuse e ere senze 'nu prologhe. Pa cupertine 'a sore Norah facìe 'n'ingisione, e ne avenèrene stambate cchiù o mene trecinde copie; le picche ca angore se stipane sonde conziderate tesore da le bibbliofile: jndr'à certe sonde addiritture acchiabbele correzione manoscritte realizzate da 'u stesse Borges. L'uneca copie ca apparteneve a 'a Bibblioteche Nazionale Argendine ha state arrubbate jndr'à 'u 2000 'nzieme a otre prime ediziune de Borges.

Cchiù tarde, screvìe, 'mbrà le otre pubblecaziune, jndr'à reviste Martín Fierro, une de le reviste chiave d'a storie d'a letterature argendine d'a prima metà d'u XX sechele.

Pure ca tenève 'a formazione europeiste, Borges revendicò cu le temateche trattate le radice argendine sue, e in particolare "porteñas" (cioè de Buenos Aires), jndr'à l'opere cumme Fervore di Buenos Aires (1923), Luna di fronte (Luna de enfrente) (1925) e Quaderno San Martín (Cuaderno de San Martín) (1929).

Pure ca 'a poesie ere une de le fondamendale de l'opera letteraria soje, 'u sagge e 'a narrative addevendarene le genere ca le procurarene 'u recanuscemende 'ndernazionale.

Dotate de 'na culture larie, costruì 'n'opere de granne solidità 'ndellettuale sus a l'andamende de 'na prose precise e austere, attraverse 'a quale putè manifestà 'nu distacche certe vote ironecheda le cose d'u munne, senze pe stu fatte de renungià a 'u delicate sue lirisme.

Le strutture narrative sue cangiane le forme convenzionale d'u tiembe e d'u spazie pe ccrejà otre munne de granne condenute simboleche, costruite partenne da riflesse, 'nversiune, parallelisme. Le scritte de Borges prennene spesse 'a forme de artifice o de putende metafore cu sfonne metafiseche.

'Mbrà le amice sue de stu periode se arrecordane José Bianco, Adolfo Bioy Casares, Estela Canto e otre, soprattute d'u circole d'a reviste Sur.

'A maturità[cangecange 'a sorgende]

Borges jndr'à 'u 1951

Jndr'à 'u 1938 more l'attane, cieche pe anne. 'A viscilie de Natale d'u stesse anne, in seguite a 'na ferite a 'a cape, pe colpe de 'nu traume jndr'à case, se ammale de setticemie e rischie de murè. Duranne 'a convalescenze, pe avere prove de essere angore capace, scrive Pierre Menard, autor del Quijote.

Jndr'à 'u 1946 Juan Domingo Perón avenìe elette presidende, sconfiggenne accussì 'a Unión Democrática. Borges, ca avere appoggiate quest'urteme, manifestò l'avversiona soje a 'u guverne nuève, tande ca fu costrette a lassà 'a posiziona soje de bibbliotecarie.

Pe stu mutive duvìe supranà 'a timidiezza soje e accumenzà a tenè conferenze. Jndr'à 'u 1948 'a sore Norah e 'a mamese avenèrene 'ngarcerate, accusate de avere date scandale jndr'à lore vita pubbleche. Norah Borges (e l'amica soje Adela Grondona) avenèrene purtate a 'u carcere d'u Buon Pastore (carcere femminile), invece a Leonor Acevedo avenèrene congesse le arreste domiciliare pe l'età avanzate.

Jndr'à 'u 1950 Borges avenìe elette presidende d'a SADE e, 'n'anne apprisse, assìe in Messiche Antiguas Literaturas Germánicas (trad. it: Brume, dei, eroi, tara.: Brume, die, eroe), scritte in collabborazione cu Delia Ingenieros.

Successivamende a 'a Revolución Libertadora ca deponìe Peron, Borges avenìe nomenate direttore d'a Bibblioteche Nazionale Argendine, 'ngareche ca recoprìe da 'u 1955 'mbonde a le dimissione sue d'u 1973, dovute a 'u retorne a 'u potere probbie de Peron. 'U stesse anne avenìe elette membre de l'Accademie argendine de le Lettere.

Jndr'à 'u 1956 devendò professore de letterature inglese a l'[Università de Buenos Aires]] e presidende de l'Associazione de le Scretture argendine. Jndr'à stu periode avenìe assaije cretecate pe l'adesiona soje a 'u guverne nuève, soprattutte da Ezequiel Martínez Estrada e da Ernesto Sabato. Cu st'urteme le diatribe condenuarene 'mbonde a 'u 1975.

Borges recevìe 'na granne quandità de recanusceminde. 'Mbrà le cchiù 'mbortande: 'u Premie Nazionale de Letterature (1957), 'u Premie 'Ndernazione de le editure (1961), 'u premie Formentor 'nzieme a Samuel Beckett (1969), 'u Premie Cervantes 'nzieme a Gerardo Diego (1979), e 'u Premie Balzan (1980) pa filologgie, lenguisteche e critiche letterarie. Ttre anne cchiù tarde 'u guverne spagnole le congedìe 'a Granne Croce de l'Ordine de Alfonso X 'u Sagge. Cu tutte l'enorme prestigge 'ndellettuale e 'u recanoscemende universale de l'opera soje, Borges non g'avìe maje 'u Premie Nobel pa Letterature.

Le urteme anne[cangecange 'a sorgende]

Jorge Luis Borges jndr'à 'u 1963, a le prese cu le prime probbleme de viste.

Jndr'à 'u 1973, apprime d'a nova vittorie d'u peronisme, Borges condenuò a arrecurdà 'u prime guverne de Peron cumme "le anne de l'abbrobbrie". Jndr'à 'u 1975 murìe 'a mamese, a novandanove anne. Partenne da stu mumende Borges facìe le viagge sue 'nzieme a María Kodama, 'na ex-alunna soje, devendate 'a segretaria soje e spiccianne, a picche sumàne da 'a morte, 'a seconda mugghiere, 'nzurate pe procure in Uruguay.

Jndr'à 'u 1980 firmò 'na petizione de sollecitazione a favore de le desaparecidos sus a 'u quotidiane Clarín.

Jndr'à 'u 1982 condannò l'invasione argendine de le Isole Malvinas.

Murìe'u 14 sciugne 1986 jndr'à cetate de Ginevre, pe colpe de 'nu cangre a 'u fegate.

Cummeda jidde disposte, le reste sue repusarene a 'u cimitere de Plainpalais (jndr'à vanne sud de Ginevre) sotte 'na lapide grezze de colore vianghe. Sus 'a vanne superiore se legge semblicemende "Jorge Luis Borges"; 'nu picche cchiù sotte ste scritte in inglese andiche 'a frase "And ne forhtedon na" (Maje cu timore), ca avenève da 'u poeme epiche d'u X sechele La battaglia di Maldon, 'nzieme a 'n'ingisione circolare ca raffigurave sette guerriere ca, 'mbugnate le scude e sfoderate le spade, se scettane in combattimende e quinde verse 'a morte. Sotte sonde ingise 'na croce piccenne d'u Galles e le date "1899/1986". Rrete 'a lapide sonde repurtate doje verse d'a Saga di Völsunga (XIII sechele): "Hann tekr sverthit Gram okk / legger i methal theira bert" (Jidde pigghiò 'a spada soje, Gram, e sckaffò 'u metalle nude 'mbrà le doje), e angore sotte ste raffigurate 'nu drakkar Vichinghe. Angore cchiù sotte combare 'a scritte "De Ulrica a Javier Otalora".

«'A letterature je 'une de le forme d'a felicità;
forse nisciune screttore m'ha date tanda ore felice cumme Chesterton
»

'A 'nfluenze jndr'à culture moderne[cangecange 'a sorgende]

Borges ave lassate 'a granna eredità soje jndr'à tutte le cambe d'a culture moderne, pure jndr'à quedda pop, e assaije sonde le scretture ca se onne ispirate a le opere sue.

'Mbrà chiste stonne scretture cumme Julio Cortázar, Italo Calvino, Osvaldo Soriano, Umberto Eco, Leonardo Sciascia, John Barth, Philip K. Dick, Gene Wolfe, Paul Auster, Roberto Bolaño e tanda otre angore.

Pò Borges ave 'nfluenzate pure auture de fumette cumme Alan Moore e Grant Morrison (ca 'u cite indrettamende jndr'à 'n'episodie d'a Doom Patrol), candautore cumme Frangische Guccini, Robberte Vecchioni e Elvis Costello e artiste cumme Luigge Serafini, autore d'u Codex Seraphinianus.

Umberto Eco, jndr'à 'u romanze Il nome della rosa dè 'u nome de Jorge da Burgos a une de le protagoniste, bibbliotecarie, chiarenne pò (jndr'à le "postille") ca 'u nome vè riferite esplicitamende a Borges.

Pure ca ere 'u favorite d'obblighe de ogne edizione d'u Premie Nobel da le anne cinguande e seguenne, l'Accademie de Stoccolma non g'ù premiò maje, preferennele certe vote auture mene canusciute e popolare. Seconne vôsce insistende 'a raggione s'avera cercà jndr'à le idèe politeche d'u granne screttore ca, senze maje essere 'n'attiviste (se screvìe sulamende jndr'à 'u 1960 e cu intende dichiaratamende "donchisciottesche"), nutrive simbatìe conservatrice. Non ge le perdonarene le idèe tradizionale, filooccidendale e, l'atteggiamende cosmopolite, refrattarie a 'u folclore (ma none a 'a madrepatrie) e a le forzature modernisteche.

In particolare jndr'à 'na cene a 'u tavole de Pinochet. Avvisate de 'a vittorie quase secure ce avesse renungiate a quidde viagge in Cile pe 'nu gire de conferenze pe ritirà une de le soje 23 lauree honoris causa, respunnìe ca allore ere 'n'ottime idèe partì. Famose invece l'andipatìa soje condre a Peron e 'u movimende sue, a 'u quale se onne cundà pure le 'ngarceraziune d'a mamese e d'a sore. Diverse tappe d'a carriera pubbleca soje onne state signate da 'u conflitte cu 'u peronisme. Quacchedune de chiste:

  1. 'a nomina soje a Direttore d'a Bibblioteche Nazionale avenìe probbie apprisse 'a cadute de Peron (1955)
  2. 'u rifiute da vanne d'u quotidiane La Nación de pubblecà 'na opera soje (Il Pugnale) de chiare intende tirannicide.
  3. 'a presidenza soje da 'u 1950 a 'u 1953 d'a Suggettate de le Scretture Argendine, d'a quale 'a dittature 'mbonìe 'a chiusure; Borges stesse arrecorde le urteme seminarie ca putè tenè, de fronde a le polizziotte ca annotavane le passe saliende de le esposiziune sue.
  4. esplicite dichiaraziune de Borges, ca parene smendìe del tutte l'appogge sue a 'u dittatore.[2]

Temateche[cangecange 'a sorgende]

Teme ricorrende[cangecange 'a sorgende]

  • 'A metafora
  • Le libbre (e 'a bibblioteche)
  • L'infinite spaziale e temborale
  • 'U labirinde
  • Le specchie
  • 'U doppie
  • Le tigre
  • 'A rose
  • 'U sogne
  • Le scacchie
  • 'U viagge
  • Le mite nordice
  • Le duelle de le firre felate
  • Le teme d'a colpe, d'u perdone e d'u peccate
  • 'U paradise perdute
  • Die e le Sacre Scritture
  • 'A forme d'a spade

Teme 'ndernazionale[cangecange 'a sorgende]

Teme releggiose[cangecange 'a sorgende]

  • Cristianesime: 'nfluenzate da Leon Bloy; "Storia dell'Eternità" "Tre versioni di Giuda", "I teologi", "Il Vangelo di Marco", "Un teologo nella morte". 'A 'nfluenze cchiù granne ke avenìe da 'a Bibbie (le Vangele, Giuanne, Paolo, Giobbe, Qohelet e pure le apocrife), ca 'a nonese protestande canusceve a memorie e le leggeve assaije vote.
  • Buddhisme: "Tema del mendicante e del re", letture sus a 'u Buddhisme jndr'à Sette notti
  • Islam: "L'accostamento ad Almotasim", "La ricerca di Averroè", "Hakim di Merv, il tintore mascherato" (ma sulamende l'ambiendazione jè islameche, purcé 'u crede de Hakim jè probbie gnosteche), "La camera delle statue"; ha state influenzate assaije probbie da Le mille e una notte d'u quale ave pure realizzate diverse traduziune.
  • Ebraisme: "La morte e la bussola", "Il Golem", "Una difesa della Cabala", letture sus 'a Cabala e sus a Shmuel Agnon
  • 'U Gnosticisme: certe de le soje prime scritte a imitazione de Emanuel Swedenborg; "Una vendicazione del falso Basilide", ca soprattutte manifeste 'u 'nderesse pe le corrende gnosteche ereticheggiande d'u Cristianesime primitive (Carpocrate, Basilide, le Nicolaiti, le Anulari), presende jndr'à 'nu sacche de teste ggià ditte
  • Releggione immagginarie: le eretice de Uqbar jndr'à "Tlön, Uqbar, Orbis Tertius"

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

Poesie[cangecange 'a sorgende]

Saggisteche[cangecange 'a sorgende]

Cu Adolfo Bioy Casares[cangecange 'a sorgende]

Dos fantasías memorables e Un modelo para la muerte avenèrene inizialmende pubblecate a probbie spese jndr'à 'n'edizione private de 300 copie. Le prime fatìe a stambe commercializzate onne state pubblecate jndr'à 'u 1970.

Onorificenze[cangecange 'a sorgende]

Cavaliere de Gran Croce Ordine a 'u Merite d'a Repubbleche Tagliàne - nastrine pe uniforme ordinarie
Cavaliere de Gran Croce Ordine a 'u Merite d'a Repubbleche Tagliàne - nastrine pe uniforme ordinarie

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. J.L. Borges, Tutte le opere, vol. II, Mondadori, Meláne 1985, pp. 744-745.
  2. Fernando Sorrentino, Sette conversazioni con Borges, Mondadori, Melane, 1999

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN88919448 · ISNI (EN0000 0001 2142 9031 · SBN (ITENCFIV007696 · BAV (ENITJA495/88183 · Europeana (ENagent/base/60054 · ULAN (EN500006476 · LCCN (ENn79007035 · GND (DE118513532 · BNE (ESXX1720293 (data) · BNF (FRcb11892985q (data) · J9U (ENHE987007258822105171 · NSK (HR000007144 · NDL (ENJA00433878 · CONOR.SI (SL6520675 · WorldCat Identities (ENlccn-n79007035

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]