Tavele Peutingeriane

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Konrad Peutinger

'A Tavele Peutingeriane o Tabula Peutingeriana jndr'ô latine, jè 'na copie d'u XII-XIII sèchele de 'na andìche carte romane ca tenève jndre a jèdde le vije miletare de lle 'Mbere. Tène 'u nome de l'umaniste e andichiste Konrad Peutinger ce l'hé ereditate da 'n'amice suve Konrad Celtes, bibbliotecarije de lle 'mberatore Massimiliano I. Peutinger avìsse volute ccu pubbleche 'a carte, me jè muèrte apprime ccu ce riesse.

'A Tavele jè comboste da 11 pergamene reaunite jndre 'na strisce de 680 x 33 cendimetre. Tène 200.000 km de stradère, me pure 'a posizione de cetate, mare, jume, vosche, catene monduose. Non g'ète 'na proiezione cartografeche, accussì 'u formate non ge permette 'na rappresendazione satte-satte de le paisagge né mmanghe de le distanze, me non g'ère quèste quidde ca tenève 'ngápe ci l'avève quagghiate. 'A carte s'ha cchiù sattamènde ddà conziderà cumme 'na rappresendazione simboleche, 'na sorte de diagramme cumme quidde de 'na metropuletane, ca facève sìne ccu sse môve facelmènde da 'nu punde ad 'n'otre e ccu canosce le distanze 'mbrà le tappe, me non ge vulève ccu offre 'na rappresendazione satte-satte d'a realtate.

'A Tabula jè probabbelmènde basate sus 'a carte d'u munne quagghiate da Marco Vipsanio Agrippa (64 a.C. - 12 a.C.), amice e genere de lle 'mberatore Augusto ca, 'mbrà ll'otre, jè state quidde ca hé quagghiate 'u prime Pantheon, cchiù nnande requagghiate totalmènde da Adriano jndr'ô 123. Se penze ca 'a redazione suve tenèsse l'obbiettive ccu illustrare 'u cursus publicus (ce jè 'a rezze viarije pubbleche sus 'a quale se iacchijeve 'u traffeche de lle 'mbere, ca tenève 'nu munne de stazione de poste e servizie a distanze regolare, ce jève state 'nfatte reordenate da Augusto). Nnande 'a muèrte de lle 'mberatore, 'a carte fù 'ngise jndr'ô marme e acchijate d'abbasce a 'u Porticus Vipsaniæ, no assaje lundane da l'Ara Pacis, longhe 'a Vije Flaminie.

Tavele Peutingeriane. L'immaggene fàce vedè le Balcane, 'a Jugoslavie, l'Adriateche cu l'isole de Cefalonie, 'a Pugghie (se 'ndruche Tarde), 'a Calavrie, 'a Sicilia e 'a coste libbeche de nnanze

'A Tabula fàce vedè totte le 'Mbere romane, 'ô 'Nzeccate Oriende e l'Indie, innecanne 'u Gange e Sri Lanka (Insula Taprobane). Jè nnumenate pure 'a Cine.

'A vanne de Forlì (Forum Livii) e Ravenna: se 'ndruche cumme sonde state innecate a smerse le doje cetate.

Ce sonde innecate cirche 555 cetate e otre 3.500 particolaretate sciugrafeche, cumme le fare e le sanduarije 'mbortande, assaje spesse illustrate da 'na piccele figure. Le cetate sonde rappresendate da doje casère, le cetate sede de lle 'Mbere - Rome, Costandinopule, Antiochie - sonde signalate da 'nu medaglione. Proprije 'a manganze d'a cetata de Alessandrie d'Egitte, acconzende ccu dé 'na date ad 'a Tavele cu 'na bbuène sattèzze. Ce sonde pure innecate le distanze, sije pure cu cchiù o mène sattèzze.

'U prime fogghie rappresende l'est de le Isole bretànneche, l'Olanne, 'u Belge, 'na vanne d'a Frange e l'ovest d'u Marocche. 'A manganze d'a penisole ibereche lasse penzà ca 'nu dodiceseme fogghie, ca ôsce 'stè mmanghe, avìsse ddà rappresendà 'a Spagne, 'u Purtugalle e 'a vanne occidendale de le isole bretànneche.

'A Tabula fù pe' spiccià stambate jndr'ô 1591 ad Anversa c'ô nome de Fragmenta tabulæ antiquæ da 'u famuse editore Johannes Moretus.

'U manoscritte jè generalmènde datate ad 'u XIII sèchele. Avìsse ddà esse 'na fatije de 'nu anonime monache copiste de Colmar, ca avìsse requagghiate verse 'u 1265 'nu documènde cchiù andìche.

Pe' quanne arreguarde quaccheddune specifeche innecazione, l'origgenale ha ddà esse cchiù recènde d'u 328, piccè tène 'a cetata de Costandinopule, ce jè state funnate jndre quidde anne; mendre pe' otre (cumme pe' esembie jndr'â Pars IV - Liguria de Levande) putìsse ccu esse cchiù vijècchie d'u 109 a.C. date de quagghiamènde d'a Vije Emilie Scauri, ca non g'ète innecate jndr'â mappe.

Tabula Peutingeriana: Pars IV - Segmentum IV ; Rappresendazione de le vanne Apuane cu innecate le colonie de Pisa, Lucca, Luni, 'u nome "Sengaune" e, picche d'abbasce, 'u "Forum Clodii" ; 'u tratte Pisa-Luni non g'ète angore collegate

Non g'ète mmanghe innecate 'u collegamènde viarije 'mbrà Pisa e Luni, ce se conzidere ca 'stù tratte pare occupate da le Fosse Papiriane (le estese palude ca se iacchijevene jndr'â Versilie de ôsce a die innecate cumme Fossis Papirianis).

Evidendemènde 'a Tabula, a ll'origgene, avèsse ddà esse state quagghiate "pe' stuèzze" de osservazione e non g'avève da esse cchiù state aggiornate. 'Nfatte, 'nu otre esembie, fàce vedè 'a cetata de Pompei, ca non ge fù maje cchiù requagghiate, nnande l'eruzione d'u Vesuvie jndr'ô 79. Da 'n'otra vanne, ce sonde innecate alcune cetate d'a Germanie 'nferiore ca fùrene squasciate e abbandunate nnande a 'u V sèchele.

'A Tabula jè ôsce conzervate jndr'â Hofbibliothek de Vienne, jndr'â Austrie, e ditte accussì Codex Vindobonensis. Se iacchije pure 'na copie 'n'vianghe e gnure jndr'â lle archivije d'a cartothèque de l'IGN, a Parigge; 'a datazione suve jè probblemateche, accussì cumme 'a provenienze suve.

Mappe[cangecange 'a sorgende]

Tavele Peutigeriane

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Annalina Levi e Mario Levi. Itineraria picta: Condrebbute ad 'ô studie d'a Tabula Peutingeriana (Rome: Bretschneider) 1967. Tène jndre 'a mègghie versione 'mbrà quèdde ca se pòtene acchijà facilmènde d'a Tabula Peuringeriana', jndr'â scale 2:3.
  • Bowersock, Glen W. Roman Arabia, Harvard University Press, 1994. ISBN 0-674-77756-5.
  • Ciurletti G. (a cure), Tabula Peutingeriana, Codex Videbonensis. Tène jndre totte le 11 stuèzze jndr'ô formate origgenale 76X42, Trende, Edizioni U.C.T., 1991

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]