Kilimanjaro

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Kilimanjaro
StateTanzanie Tanzanie
Altezze5,895 m s.l.m.
Prominenze5 885 m
Isolamende5 510 km
CateneStratovulcane (inattive) d'a Rift Valley
Urteme eruzioneNisciune recende.
Codece VNUM222150
Coordinate3°04′00″S 37°21′33″E / 3.066667°S 37.359167°E-3.066667; 37.359167
Otre nome e segnefecateKilimangiaro
Date prime ascensione6 ottommre 1889
Autore prime ascensioneHans Meyer e Ludwig Purtscheller
Mappe de localizzazione
Mappe de localizzazione: Tanzanie
Kilimanjaro
Kilimanjaro

'U Kilimanjaro (o Kilimangiaro), cu le soje ttrè cone vulcane Kibo, Mawenzi e Shira, jè une stratovulcane inattive, ca se iacchie jndr'à Tanzanie nord-oriendale. Cu le soje 5895 metre jè 'a mondagne cchiù ìrte d'u continende africane e une de le vulcane cchiù ìrte d'u munne.

Descriziune[cangecange 'a sorgende]

Jè une stratovulcane furmate da ttrè cratere: 'u cchiù andiche, Shira, ad ovest, cu 'na altitudine de 3962 metre, 'u Mawenzi ad est, cu 'na altitudine de 5149 metre e, 'mbrà le prime dò, Kibo, ca jè 'u cchiù recende e mostre pure ôsce a die segnale de attività, jndre 'na forme de fumarole. 'Mbrà 'u Kibo e 'u Mawenzi se iacchie 'na piattaforme de cirche 3600 ha, chiamate “'a selle”, ca costituisce 'a cchiù granna aree de tundre de alture jndr'à Africa.

Jndr'ô 2003 le scienziate onne scuperte ca 'na certe quantità de magma fluide (lave) se iacchie a sule 400 metre sotte 'u cratere: se penze accussì ca 'u vulcane pòte collassà (o esplodere) cumme aví fatte 'u Mount Saint Helens (State Aunìte) jndr'ô 1980.

Pure ce non ge s'onne 'mbormaziune precise sus a quanne sie avvenute l'urteme eruzione, alcune leggende locale facene penzà ca ce ne sie state une cirche 170 anne fa.

'A punde estreme d'u vulcane jè recoperte da 'nu ghiacciaie perenne.

Kilimanjaro

Nome[cangecange 'a sorgende]

Non g'è canosciute da addò provene 'u nome Kilimanjaro, me stonne assaje teorie. Le esplorature europee ausarene quiste nome jndr'ô 1860, dicenne ca quiste ere 'u nome d'a mondagne jndr'à lènga swahili, penzanne ca Kilimanjaro se putesse scucchià jndre Kilima (Swahili pè "colline", "piccele mondagne") e Njaro[1] ca, pè alcune teorie, jè 'na andiche parole Swahili pè vianghe o splendende[2], mendre pè otre jè 'na parole de origgene non Swahili; pè esembie jndr'ô lenguagge Kichagga 'a parole jaro segnefeche "carovane". 'U probleme de totte quèste teorie jè ca non ge sonde capace de spiegà purcè jè ausate 'u diminutive Klima, 'nvece d'a parole cchiù appropriate pè 'ndecà mondagne, cioè mlima. 'Nu penziere defferende porte a penzà ca Kilimanjaro derive da 'u Kichagga kilemanjaare o kilemajyaro ca segnefeche "ca sconfigge acidde/leoparde/carovane". Tuttavie quèste teorie non ge pòte spiegà purcè 'u nome Kilimanjaro non g'ere jndre ause jndr'ô Kichagga prime de le esplorazziune europee de metà Uèttecinde.[3]

Jndr'ô 1880 'a mondagne, chiamate Kilimandscharo jndr'ô tedesche, divende 'nu stuezze de l'Africa Oriendale Tedesche dope ca Karl Peters hagghie convinde le cape locale a firmà le trattate ('a diffuse storie ca 'a reggine Vittorie aví donate 'a mondagne a Guglielmo II de Germanie jè false).[4]
Jndr'ô 1889 'u Picche Uhuru sus ô Kibo fù chiamate Kaiser-Wilhelm-Spitze, nome ausate jndre le 'Mbere tedesche fine ad 'a soje sconfitte jndr'ô 1918, quanne le territore devendarene parte d'u Tanganika, guvernate da le 'nglise, e 'u nome vène lassate.

Mappe d'a Tanzanie settendrionale

Ambiende[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Parche nazionale d'u Kilimanjaro.

Jndr'à zone se iacchie 'u parche naziunale d'u Kilimanjaro (Kilimanjaro National Park) ce jè une de le prengepale parche naziunale d'a Tanzanie. Tène 'na superficie de 756 km². Jndr'ô 1910 fù dichiarate reserve naturale da 'u guverne coloniale tedesche. Jndr'ô 1921 divende reserve forestale. Jndr'ô 1973 l'aree mondane sus ad 'a linee de le àrvule (~2.700 m) fù reclassifecate cumme Parche naziunale e fù apirte a 'u pubbleche accesse jndr'ô 1977. 'U parche fù dichiarate Patrimonie de l'umanità da l'UNESCO jndr'ô 1987.

'U Parche se iacchie jndr'ô stuezze nordoriendale d'a Tanzanie (3°03′32.66″S 37°20′37.97″E / 3.059072°S 37.343881°E-3.059072; 37.343881), a 'u confine cu 'u Kenya. L'ingresse prengepale d'u parche, 'u Marangu Gate se iacchie cirche 30 km a nord d'a cetate de Moshi, a 1.870 m de altitudine.

Record[cangecange 'a sorgende]

Reconscimende ad 'a memorie de Hans Meyer cumme prime europee a 'nghianà sus ô Kilimanjaro
  • Salite cchiù veloce: Bruno Brunod, 5 ore 38 minute 40 seconne [5]
  • Salite e discese cchiù veloce: Simon Mtuy, 8 ore 27 minute [5]
  • Le cchiù sciuvane e le prime quàtte sore a 'nghianà sus ô Kilimanjaro: Jillian, Velma, Lynette e Cheryl Hunter, età: 6 anne e cu l'attàne Gene Douglas Hunter jndre le prime anne 70. 'A uagnedda cchiù sciuvane jndr'ô munne 'nghianà sus ô Kilimanjaro: Velma Gene Hunter, 3 sciurne, de origgene Canadese-Americane nate jndr'ô Sud Afriche; 'A uagnedda cchiù sciuvane ad arrevà a Uhuru Peak: l'americane Cheryl Hunter ca aví 'nghianate sus ô Monde Kenya.
  • Uagnune cchiù sciuvane sus 'a punde estreme: Keats Boyd, 7 anne[6]
  • Cchiù vècchie crestiáne sus 'a punde estreme: Karl Haupt, 79 o Valtee Daniel, 87[5]
  • Prime salite: Kinyala Johannes Lauwo (1871–1996Template:Citation needed). Lauwo, 'na guide de l'esercite Marangu, ce cchiù nnande hagghie fatte 'a guide pè Hans Meyer, ce aví chamate Johannes Notch dope de jidde. Jndr'ô 1989 'u guverne tedesche quagghie a Lauwo 'na case a Ashira Marangu pè commemorà 'u 100 anniversarie d'a prime salite de 'nu europee.
  • Prime parapleggeche a 'nghianà assiste: Chris Waddell[7]
  • Prime femmene sorde sus 'a punde estreme d'u Kilimanjaro: Heidi Zimmer

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. "Kilima-Njaro" (nome alternative jndr'ô 1907), The Nuttall Encyclopædia, 1907, FromOldBooks.com, 2006, webpage: FOB-Njaro.
  2. "SRTM TANZANIA IMAGES" (Kilimanjaro or Kilima Njaro description), NASA, August 28, 2005, webpage: NASA-Tanzania.
  3. Hutchinson, J. A.: The Meaning of Kilimanjaro
  4. Briggs, Philip (1996): "Guide to Tanzania; 2nd edition." Bradt Guides.
  5. 5,0 5,1 5,2 climbmountkilimanjaro.com, http://www.climbmountkilimanjaro.com/about-the-mountain/kilimanjaro-records/index.html.
  6. beta.sling.com, http://beta.sling.com/video/show/58769/31/Young-Boy-Climbs-Kilimanjaro.
  7. one-revolution.com, http://one-revolution.com/blog/index.php/2009/09/30/they-did-it/.

Vôsce cullegate[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]