Baghdad

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.


Baghdad
amministrazioni
Stato: bandiera Iraq
Coordinate: 33°02′N 44°26′E / 33.033334°N 44.433334°E33.033334; 44.433334
Altitudine 34 m s.l.m.
Superficie 734 km²
Crestiàne 5.402.486[1]  (2010)
Mappe de localizzazione: Iraq
Baghdad
Baghdad
Site istituzionale www.baghdadgov.com

Bagdad, o Baghdad, (arabe: بغداد, Baġdād, jndr'â ll'etate abbaside Dār al-Salām, "Sede d'a pace", jndr'ô tagliáne andìche Baldacca o Baudac) jè 'a capitale de ll'Iraq e d'a provinge d'ô stesse nome. Jè 'a seconna cetata cchiù granna de ll'Asie sud-occidendale, nnande a Teheran, 'u calcule d'a popolazzione p'u 2010 jè de 5.402.486 crestiáne[1]. Acchijate sus a 'u jume Tigri a 33°20 nord e 44°26 est.

Sciugrafije[cangecange 'a sorgende]

Baghdad se iacchije sus a 'u jume Tigri e a 50 km da ll'Eufrate jndre 'na vanne ca ète p'a granna maggioranze chianeggiande. Pure ce 'a posizione 'nzeccate ad 'u jume e le assaje spazzie verde, l'influenze d'u deserte, acchijate a sud e a ovest, se fàce sendì cu tembeste de réne. Jndr'â vanne occidendale d'a cetata ce sonde larije viale, le residenze cchiù lussuose e assaje edifice guvernative, le cásere cchiù economeche se iacchijene p'a granna maggioranze jndr'â vanne oriendale.

Storecamènde Baghdad jève 'nu cendre de granne 'mbortanze p'u commerce 'ndernazionale. Vije commerciale da ll'Indie, d'a Persie e da ll'Europe se mesckavane jndr'â cetata. Ôsce 'u ricche quartiere de Kerrada jè 'u prengepále destritte commerciale cettadine. Baghdad jè angore 'nu puèste 'mbortande d'u traffeche stradale aerèe e ferroviarie. 'U cchiù granne aeropuèrte cettadine jè 'u Baghdad International Airport.

Storie[cangecange 'a sorgende]

'A cetata de Baghdad ha state funnate sus 'a vanne occidendale d'u Tigri 'mbrà 'u 762 e 'u 767 d'a dinastie de le Abbaside, pe' volere d'u califfe al-Mansūr. 'A vanne javitative ha state probabbelmènde quagghiate sus a 'u site de 'nu villaggie persiane ca se iacchijeve d'apprìme. 'A cetata sorse 'nzign'a cetata de Ctesifonte, capitale de lle 'Mbere Persiane de le Sasanide eh hé pigghiate 'u puèste de Damasche cumme capitale d'u califfate islameche ca se spannève da 'u Nord Afriche ad 'a Persie. 'U nome d'a cetata no se sape bbuène quale origgene tène: seconne quaccheddune ha ddà avenè da 'u persiane "Dije [ha] date" - da bagh (Dije) e dad (date) - mendre pe' otre ha ddà avenè da l'espressione jndr'ô aramaiche "recinde pe' pecarèdde". 'Nu mure circolare se iacchijeve 'ndorne ad 'a residenze califfale e a lle uffice 'nzeccate a jèdde, accussì Baghdad devende canosciute pure cumme "Cetata circolare".

Alcune generazione nnande 'a funnazione, Baghdad devende 'nu 'mbortande cendre commerciale e culturale. Seconne alcune fonde 'a cetata, ad 'u punde cchiù ìrte suve, avrebbe cundate cchiù de 'nu miglione de crestiáne. 'Na larije vanne d'a popolazzione jève origgenarije de ll'Iran, 'mbarticolare d'a vanne de Khorasan. Assaje de le storie narrate jndr'â lle Mille e 'na nuttate sonde ambiendate jndr'â Baghdad de quidde periode, guvernate da 'u Califfe Hārūn al-Rashīd.

Baghdad fù pure pe' totte 'u periode califfale 'mbrà lle cetate cchiù cosmopolite. Jndre a jèdde javitavane musulmane, crestiáne, ebrèe, zoroastriane e pagane no dichiarate proveniende da totte 'u 'Nzeccate e Medie Oriende e pure da ll'Asie Cendrale.

'A crescite veloce-veloce d'a popolazzione jè devendate cchiù vasce c'u spustamènde d'a capitale a Sāmarrā', cui sonde seguite 'a perdite de le provinge occidendale e oriendale c'a fine d'u cendralisme abbaside, 'a "tutele" buyide e 'a dominazione de le Selgiuchide (1055-1135).

'A cetata rumase comungue une de le prengepále cendre culturale e commerciale d'u munne islameche fine ad 'u 10 febbrare 1258, quanne fù saccheggiate da le Mongole cumannate da Hulagu, nepote de Gengis Khan. Le Mongole accisere 800.000 cettadine, 'mbrà cui 'u califfe abbaside al-Musta'sim e squasciarene granne vanne d'a cetata e le canale de irrigazione. 'U sacche de Baghdad ha fatte spicciare 'u guverne d'u califfate abbaside, 'nu fatte da cui 'a civiltata arabe-islameche non ge s'ète maje cchiù repigghiate combletamènde.

Assedie de Baghdad da parte d'u khan mongole Hulagu jndr'ô 1258

Jndr'ô 1401, Baghdad fù arrète saccheggiate da le Turche-Mongole, capeggiate da Tamerlane.
Jndr'ô 1534, Baghdad avène conguistate da le Ottomane. D'abbasce a lle 'Mbere Ottomane Baghdad ha ddà trasere jndre 'nu periode de decline.

Storie muderne[cangecange 'a sorgende]

Baghdad fù 'na vanne de lle 'Mbere Ottomane fine ad 'a funnazione d'u Regne de ll'Iraq, d'abbasce condrolle bretànneche, jndr'ô 1921, seguite da 'na formale 'ndependenze jndr'ô 1932 e da 'na 'ndependenze comblete jndr'ô 1946. 'A popolazzione d'a cetata jè crisciute da 145.000 crestiáne cundate jndr'ô 1900 a 580.000 jndr'ô 1950. Duranne le anne settande, Baghdad ha vissute 'nu periode de crescite e prosperetate grazzie a ll'aumènde d'u prezze d'u petrolie, 'a prengepále resorse esportate da ll'Iraq.

Duranne quiste periode fùrene quagghiate nuève 'mbrastrutture, cumme nuève 'mbiànde fognarije, idreche e autostrade. 'A uerre Iran-Iraq (1980-1988) fù 'nu periode assaje difficele p'a cetata e assaje resorse economeche fùrene mannate a le forze armate e 'nu munne de crestiáne honne acchijate 'a muèrte jndr'ô comblitte. L'Iran ha menate alcune attacche missilesteche condre Baghdad, me quiste causarene relativamènde picche muèrte e no tande casine.

'A Uerre d'u Gurfe d'u 1991 ha causate cchiù granne e cchiù 'mbortande casine a Bagdad, 'mbarticolare ad 'u sisteme de carrêscie suve, a le 'mbrastrutture energeteche e sanetarije.


Jndr'ô marze e abbrìle 2003, duranne l'invasione de ll'Iraq, Baghdad avène pesandemènde bommardate, e le prime forze statunitense trasèrene jndr'â cetata 'mbrà 'u 7 e 'u 9 abbrìle. Otre casine fùrene causate arrète da le grave sacchegge avvenute jndr'â lle sciùrne ca sonde avenùte nnande ad 'a fine d'a uerre. C'a deposizione d'u regime de Saddam Hussein, 'a cetata fù occupate da le truppe amerecane. L'autoretata provvisorie d'a coalizione (Coalition Provisional Authority o CPA) creje jndr'ô côre d'a cetata 'na vanne fortifecate de 8 km² chiamate "Vanne Verde" quagghiate a proprije sede e a quèdde d'u successive guverne provvisorie. 'A Coalition Provisional Authority ha lassate 'u putere ad 'u guverne ad interim ad 'a fine de sciùgne 2004, nnande a lle elezione polìteche svoltese jndr'ô scennàre de quidde stesse anne.

Assaje crestiáne de Baghdad sonde devendate 'nzofferende jndr'â lle combronde de le forze occupande piccè le servizie essenziale cumme l'elettrecetate e 'a distribuzione de ll'acque, sonde 'nzufficiènde e occasionale. Inoltre a cause de le disastrose condizione igieneche-sanitarije se sonde verifecate quacche case de colera e de muèrte de crijature dovute ad 'a condaminazione de le acque e ad 'a scarsetate de mangiare.

Jndr'â calle estate 2004, l'energije elettreche jève disponibbele sule a 'ndermittenze p'a cchiù granna vanne d'a cetata. 'N'otre motive de scondende jè 'a mancanze de sicurezze. 'U coprifuèche 'mboste sùbbete nnande a ll'invasione jè state luäte jndr'â lle 'mbìerne 2003, me 'a cetata, ca 'nu timbe tenève 'na vivace vite notturne, quanne arrve 'a menzanotte avène arrète conziderate assaje pericolose da 'nu munne de crestiáne. 'Mbrà lle perichele ce sonde rapimènde, violenze sessuale e 'u rischie de rumanere coinvolte jndre combattimènde 'mbrà forze de occupazione e 'nzorte.

Ad 'a storie recende de Baghdad jè legate 'u fatte venute fôre jndr'â primavère d'u 2004 arriguarde a torture e sevizie perpetrate da surdate de lle esercite statunitense e 'nglese condre a lle recluse jndr'â priggione de Abu Ghraib (Abū Ghurayb).

Culture[cangecange 'a sorgende]

Baghdad ha sembe tenute 'nu puèste 'mbortande jndr'â vite culturale arabe e jè state 'a case de famuse screttore, poete, museciste e de otre artiste.

Istituzione[cangecange 'a sorgende]

'Mbrà lle cchiù 'mbortande istituzione culturale cettadine ce sonde:

  • l'Orchestre Nazionale Irachene - Le prove e le cungerte sonde state pe' picche timbe 'nderrotte da ll'urteme conflitte me da quidde mumènde sonde arretornate ad 'a normaletate.
  • 'u Tiatre Nazionale Irachene - 'U tiatre fù saccheggiate ad 'a fine de l'invasione d'u 2003, me jndre 'stù mumènde ha ddà esse requagghiate.

'U tiatre ha recevute 'nu granne 'mbulse jndr'â lle anne novande quanne le sanzione ONU honne limitate l'imbortazione de film de otre pajèsere. Cchiù de 30 film fùrene cangiate accussì jndre esibizione da 'u vive cu 'nu granne assortimènde de produzione drammateche e commedie.

'Mbrà lle istituzione ca pòtene lassà 'na educazione culturale a Baghdad ce sonde 'u conzervatorie, l'Istitute de le Bèlle Arte e 'a Scole de Musèche e Danze Classeche. Baghdad jè pure 'a sede de 'nu munne de musèe ca ospitavane reperte archeologgeche de le civiltate andìche; assaje de quiste fùrene grattate e le musèe saccheggiate jndr'ô casine ca s'ète ccrejète nnande ad 'a trasùte de le truppe americane jndr'â cetata.

Monumènde e luèche de 'nderesse[cangecange 'a sorgende]

'Mbrà lle luèche de 'nderesse ce sonde:

  • 'u Musèe Nazionale Irachene, 'a cui grannisseme collezione archeologgeche ha state saccheggiate duranne l'invasione d'u 2003.
  • l'arche de le Mane d'a Vittorie, quagghiate duranne 'u regime de Saddam Hussein.
  • zoo de Bagdad.
  • 'a Bibblioteche Nazionale, de cui assaje andìche manoscritte annarene asckuate jndr'â lle 'ngendie de ll'edifice duranne l'invasione d'u 2003.
  • 'a moschèe de Kazimayn (de le doje Kāzim), d'a caratteristeche cupole dorate, a nord-ovest de Baghdad, une de le cchiù 'mbortande luèche de culte sciite, spicciate jndr'ô 1515.
  • 'u Palazze Abbàside (al-Qasr al-'Abbāsī), une de le cchiù andìche edifice cettadine, resalènde ad 'u XII sèchele.
  • 'a Mustansiriyya, resalènde ad 'u 1234, cendre d'istruzione superiore funnate da 'u califfe al-Mustansir (1226-1242) e angore ôsce a die ausate cumme cendre de 'nzegnamènde islameche.

Crestiáne famuse[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. 1,0 1,1 World Gazetteer

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

'Mbluenze musecale[cangecange 'a sorgende]

  • 'A cantande americane Patti Smith ha 'ngise 'u singole Radio Baghdad sckaffate jndr'â ll'album Trampin' jndr'ô 2004.
  • 'U rapper americane Eminem ha 'nditolate 'na canzone Bagpipes from Baghdad sckaffate jndr'â ll'album Relapse d'u 2009.

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]