Atene

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.


Atene
amministrazioni
Αθήνα - Athína
Atene - Stemma
Atene - Stemma
Stato: bandiera Grecie
Coordinate: 37°58′N 23°43′E / 37.966667°N 23.716667°E37.966667; 23.716667
Altitudine 70 / 338 m s.l.m.
Superficie 39 km²
Crestiàne 745.514  (2001)
Denzetà 19.133 ab./km²
CAP 10xxx, 11xxx, 120xx
Prefisso tel 210
Targa Yxx, Zxx Ixx
Nome javetande Ateniese (athinaíos)
Status Comune
Sinnache Nikitas Kaklamanis (ND) da 'u 1.1.2007

Site istituzionale www.cityofathens.gr

Atene (jindr'ô greche andìche: Ἀθῆναι, Athênai; jindr'ô neogreche: Αθήνα, Athína)[1] ète 'nu comune greche, capeluèche de ll'Attiche e capitale d'a Repubblece Elleneche.

Fù 'a prime cetate d'u munne ccu adotte 'na forme de guverne democrateche storecamènde accertate.

Ôsce a die 'u comune de Atene, stricto sensu, tène 'na grannèzze de sule 39 km² e 'na popolazzione de quase 750.000 crestiáne, me l'aree urbane 'ndese cumme LUZ (Larger Urban Zone) da ll'Eurostat cunde 4.013.368 crestiáne, ed ète accussì 'a settime conurbazione cchiù granne de ll'Aunìone Europèe, e 'a quinde capitale cchiù populose de ll'Aunìone.[2]

Atene ète 'na metropule cosmopolite ed ète 'u cendre economeche, finanziarie, 'ndustriale e culturale d'a Grecia, e tène 'na notevole 'mbortanze a levèlle europèe me pure mondiale.[3] Jndr'ô 2008 ète state classefecate cumme 'a trendedojesime cetata cchiù ricche d'u munne pe' potere d'accatte[4] e cumme 'a vindecinghesime cchiù costose[5] jndre 'na recerche effettuate d'a suggetate svizzere UBS.

Ète canosciute jndre totte 'u munne p'a nascite d'a democrazie, pe' essere state 'a sede de ll'accademie de Platone e 'u licèe de Aristotele, oltre ca pe' avè date le natale a Socrate, Pericle, Sofocle e assaje otre felosofe e personagge 'mbortànde de ll'andìchetate. Ète state pure 'na fiorende Polis ed ète conziderate 'a culle d'a civiltate occidendale.[6] Jndre anne cchiù recende ète state ad 'u cendre de ll'attenzione de totte 'u munne pe' avè organizzate ccu granne successe le Sciuèche d'a XXVIII Olimbiade jndr'ô 2004 e pe' l'inaugurazione d'u Nuève Musèe dell'Acropule jndr'ô 2009, ca hé reapìrte 'u dibattite reguardande le Marme d'u Partenone.

Tradizionalmènde 'a prutettrice d'a cetata ète 'a dèe Atena, raffigurate sije sus 'ô stemme ca sus 'a bandiere d'a cetata.

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

'A capitale se iacchie sus a 'na chianure ad 'u cendre de ll'Attiche e costituisce 'na uneche conurbazione ccu 'u Pireo e le comune de ll'omonime prefetture. Jndr'â conurbazione Atene-Pireo jàvitane cchiù de 4.000.000 de crestiáne, ca sonde cchiù mènde 'u 35 pe' cinde de lle crestiáne de totte 'a Grecie (ca sonde 11.216.708 seconne 'u cenzimènde d'u 2008).

'A cetate se spànne da lle péte d'u monde Parnis, addò se iacchiene le accussidditte sobborghe settendrionale, le cchiù famuse de le quale sonde Kifisia e Marousi, fine ad ' costa, addò se iacchie 'u puèrtee d'u Pireo e le sobborghe meridionale cumme Glyfada e Palaio Faliro.

Clime[cangecange 'a sorgende]

Viste de Atene da ll'ìrte in 3D

Atene tène 'nu clime semi-aride ccu estate calle (Classefecazione de le clime de Köppen: BSh), secche e suleggiate, 'nvìerne mite e picche precipitazione. Ète une de lle cetate d'Europe ccu 'u cchiù granne numere de sciùrne de sule a ll'anne, ce se 'ndruche ca se pòtene ccu cunde n'medie 179 sciurne durande le quale 'u sule non g'ète copìrte da nuvole mmanghe pe' 'nu munènde, e otre 157 durande le quale 'u sule ète copirte da nuvole sule pe' mmienz'ore.[7]

Medie assolute / Mese Medie Sce Feb Mar Abb Más Siu Lug Agu Set Ott Nov Dec
Medie Masseme 22 13 13 16 20 25 30 32 32 29 23 18 14
Medie mineme 12 6 6 7 10 14 19 21 21 18 14 10 8
Precipitazione millimetre Anne: 381 46 48 43 28 18 10 5 5 13 48 51 66
Fonde: Weather2travel.com

Monumènde e luèche de 'nderesse[cangecange 'a sorgende]

'U Musèe archeologgeche naziunale de Atene
'U tembie de Efesto
L'Accademie n'vije Panepistimiou, facende parte d'a famuse Triloggije
Particolare d'a Logge de lle Cariatide sus a ll'Acropule
L'edifice Zappeion 'nzeccate a lle Sciardìne Naziunale


Percorse jndr'â ll'architetture muderne

Culture[cangecange 'a sorgende]

'Na immaggene d'u campus universitarije jndr'ô quartiere de Ilisia
'U Club Universitarije de ll'Universetate naziunale capodistriane, jndre Akadimias Street


Facciate d'u Tiatre Naziunale de Grecie jndre Agiou Konstantinou St
'U Planetarie de Atene (Evgenideion)

Culture andìche[cangecange 'a sorgende]

'U periode ca scè da 'ô spicciare de lle Uerre persiane ad 'a conguiste d'a Macidonie signe 'u punde cchiù ìrte de Atene cumme cendre d'a letterature, d'a filosofije e de ll'arte.

Alcune de lle cchiù 'mbortànde crestiáne d'a storie culturale e 'ndellettuale de ll'Occidende sonde vissute ad Atene jndre quidde periode, cumme le tragediografe Eschilo, Sofocle ed Euripide, 'u commediografe Aristofane, le felosofe Socrate, Platone ed Aristotele, le storeche Erodoto, Tucidide e Senofonte, 'u poète Simonide e 'ô scultore Fidia. Cumme hé affermate 'ô stesse Pericle, Atene dèvenne "'a scole de ll'Ellade".

Istruzione[cangecange 'a sorgende]

Atene ète 'u cendre culturale d'a Grecie. Jèdde ospite 'a cchiù granna vanne de lle 'mbrese editoriale greche e 'a cchiù granna vanne de le mezze de comunecazziúne radiofoneche e televisive, 'mbrà cui doje rezze d'a televisione de State ERT (ce stè pure 'na terze rezze, sus a 'na base reggionale, ca tène 'a sede a Salonicco). Ospite inoltre assaje universetate statale, alcune college private, assaje bibblioteche, e assaje tiatre.

Universetate[cangecange 'a sorgende]

Ad Atene sonde presende le seguende universetate statale:

'Ndrucate 'a 'mbortànze storeche sove, ad Atene se iacchiene pure 'nu munne de scole archeologgeche straniere, le cchiù 'mbortànde de lle quale sonde 'a Scola archeologgecge tedesche, 'a Scola archeologgeche frangese, 'a Scola archeologgeche 'nglise, 'a Scola archeologgeche americane e 'a Scola archeologgeche tagliáne. Granne 'mbortànde tènene pure l'Accademie de Atene, ca tène 'nu munne de laboratorije sciendìfeche e bibblioteche, 'u Cendre naziunale de lle recerche (ospitate jndr'â sede prugettate da ll'architette Doxiadis) e 'u Cendre pe' le recerche nucleare Democrito.

Bibblioteche[cangecange 'a sorgende]

Le cchiù granne bibblioteche cettadine sonde:

  • Bibblioteche d'u Parlamènde,
  • Bibblioteche Ghennadios,
  • Bibblioteche naziunale (endre 'u 2015 ète previste 'u trasferimènde jndr'â nuève sede prugettate da ll'architette Renzo Piano)
  • Bibblioteche d'u Cendre naziunale de lle recerche
  • Bibblioteche d'u Comune de Atene
  • Bibblioteche d'u Musèe Benaki
  • Bibblioteche musecale Lilian Buduri (Megaro Musikis)
  • Bibblioteche de ll'arte 'n'zigne ad 'a Pinacoteche Naziunale
  • Bibblioteche d'a civiltate bizzandine 'n'zigne ad 'u Musèe Bizzandine e Crestiáne

Otre bibblioteche sonde cullegate a lle istituzione sciendìfeche e a lle Istitute culturale straniere ca se iacchene jndr'â cetate nnumenàte d'apprìme. Spannùte jndr'â lle varie sobborghe inoltre sonde attive 'nu munne de bibblioteche comunale. Ccu sse signale 'a Bibblioteche de le crijatùre ca se iacchie jndr'ô sobborghe de Chalandri.

Tiatre naziunale[cangecange 'a sorgende]

Otre 'mbortànde istituzione culturale sonde:

  • Tiatre naziunale, funnate jndr'ô 1880
  • Opere naziunale elleneche (endre 'u 2015 ète previste 'u trasferimènde jndr'â nuève sede prugettate da ll'architette Renzo Piano)
  • Auditorium Megaro Mousikis, canosciute pure cumme Athens Concert Hall,[9] ccu varie sale, 'a cchiù granne ccu 1961 puèste
  • Case d'a Culture e de lle Arte d'a Funnazione "Onassis" (inaugurazione: 11-12 decèmmre 2010)
  • Planetarie de Atene

Musèe[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Turisme jndr'â Grecie.

Ad Atene se iacchene 'nu munne de musèe reguardande totte le epoche storeche, accumenzanne d'a preistorie e spiccianne a lle gallerije d'arte muderne. Le cchiù famuse e visitate da 'u turisme 'ndernazionale sonde:

(Pe' 'nu elenghe comblete 'ndruche 'a sezione turisme cchiù d'abbasce)

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

'U Parlamènde Elleneche sus a chiazze Syntagma
'Na tipeche vije de le sobborghe settendrionale de Atene, jndre quiste case Vrilissia

'U comune de Atene n'senze stritte copre sule 'a vanne cendrale d'a metropule ateniese, sviluppatase, accumnzanne da 'ô spicciare d'a Seconne Uerre Mondiale, oltre le confine d'u Comune, fine ccu raggiunge 'a grannèzze d'a conurbazione ateniese de ôsce. Le urteme elezione comunale, ca honne avute luèche jndr'ô 2010, honne purtate ad 'a careche de sinnache l'ex difensore civeche Jorgos Kaminis, candidate 'ndependente sostenute da 'na coalizione furmate da le socialiste, da le verde, d'u partite d'a Sinistre democrateche e da 'nu munne de associazione e iniziative civeche. Ccu se signale 'nu forte astensionisme, ca hé toccate cchiù d'u cenguande pe' cinde.

Eleziune comunale de Atene d'u 2006
Candidate Partite 1° turne % Segge
Nikitas Kaklamanis Nuève Democrazie/
Raggruppamènde populare ortodosse
126.877 46,1 27
Kostas Skandalidis Partite Socialiste Elleneche 79.463 28,8 11
Alexis Tsipras Coalizione de ll'Estreme Mmanghe /
Communist Organization of Greece
28.964 10,5 4
Spyros Halvatzis Communist Party of Greece/
Democratic Social Movement/
Movimènde de Riorganizzazione Comuniste/
Intervention of Left Citizens
24.169 8,8 3
Otre candidate Otre partite 16.027 4,4 0
Vote valide 275,500 100,0 45
Vote nulle 21,504  
Totale 297.004 57,8

Jndr'ô 2010 ha state appruvate da 'u Parlamènde 'a reforme de lle ende d'u luèche denominate "Kallikratis". Quèste reforme limite a doje le levèlle de autoguverne d'u luèche (comune - dimi – e reggione – perifèries), ccu conseguente annullamènde de lle "nomarchies", equivalènde greche de lle provinge. Inoltre, 'nu munne de municipaletate sonde state mesckate pure jndr'â ll'aree metropolitane de Atene ed ète state sopresse 'a super-prefetture Atene-Pireo. Periferiarche de ll'Attiche (ca ète 'u guvernature) ète state elette jndr'ô novèmmre 2010 Jannis Sgouros, già nomarche de Atene da 'u 2006.

Le 48 comune ca combonene 'a prefetture de Atene sonde:
    1. Atene
    2. Kallithea
    3. Moschato
    4. Tavros
    5. Egaleo
    6. Agia Barbara
    7. Chaidari
    8. Peristeri
    9. Petroupoli
    10. Ilion
    11. Kamaterò
    12. Agion Anargyri
    13. Nea Chalchidona
    14. Nea Filadelfia
    15. Nea Ionia
    16. Iraklio
    17. Metamorfosi
    18. Likovrissi
    19. Pefki
    20. Maroussi
    21. Kifisià
    22. Melissia
    23. Nea Eritrea
    24. Ekali
noframe
  1. Nea Pentelis
  2. Penteli
  3. Vrilissia
  4. Chalandri
  5. Agia Paraskevi
  6. Cholargos
  7. Papagos
  8. Neo Psichikò
  9. Psichiko
  10. Filothei
  11. Galatsi
  12. Zografo
  13. Kesariani
  14. Vironos
  15. Ymetto
  16. Dafni
  17. Nea Smirni
  18. Paleo Falirou
  19. Agios Dimitrios
  20. Ilioupoli
  21. Argiroupoli
  22. Alimo
  23. Elliniko
  24. Glifada

Gemellagge[cangecange 'a sorgende]

Sport[cangecange 'a sorgende]

Cerimonie de iapirture d'a XXVIII Olimbiade

Evende[cangecange 'a sorgende]

File:2007 Champions League Final.JPG
L'inizie d'a finale de Champions League 'mrbà Milan e Liverpool, ca s'ète svolte jndr'ô Stadie Olimbiche de Atene jndr'ô másce 2007
Stadie Panathinaiko (canosciute pure cumme Kallimarmaron), quagghiate pe' le Olimbiade d'u 1896

Suggetate sportive[cangecange 'a sorgende]

Calce
Pallacanestre
Pallavole
Baseball
Pallamano
Rugby
Futsal

'Mbiande sportive[cangecange 'a sorgende]

'Nderne d'ô stadie de pallacanestre Olympic Indoor Hall jndr'ô comblesse olimbeche OAKA

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Jndr'â ll'andichitate 'u nome 'a cetata ère Ἀθῆναι, plurale de Ἀθήνη, nome greche ioneche d'a dee Atene. 'U nome jndr'â forme muderne de Αθήνα fù ufficialmènde adottate jindr'ô 1970.
  2. Urban Audit, Athina (PDF), su urbanaudit.org. URL conzultate il 28 decèmmre 2007.
  3. http://www.lboro.ac.uk/gawc/world2008.html
  4. http://www.citymayors.com/economics/usb-purchasing-power.html
  5. http://www.citymayors.com/features/cost_survey.html
  6. http://www.britannica.com/EBchecked/topic/40773/Athens
  7. https://web.archive.org/web/20110514231813/http://ancienthistory.about.com/library/bl/bl_text_wsd_sec6.htm
  8. http://www.ekathimerini.com/4dcgi/_w_articles_wsite4_1_01/03/2011_380706
  9. http://www.athensinfoguide.com/amegaron.htm
  10. Cetate gemellate ccu Pechine da 'u site ufficiale, su ebeijing.gov.cn. URL conzultate il 7 novèmmre 2010.
  11. Cetate gemellate ccu Tirana da 'u soje site ufficiale (PDF), su tirana.gov.al. URL conzultate il 26 luglie 2010.

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Sotiris Chtouris, Elisabeth Heidenreich, Detlev Ipsen : "Von der Wildnis zum urbanen Raum. Zur Logik der peripheren Verstädterung am Beispiel Athen" - Francoforte 1993

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]