Niger, jume

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Niger
'U Niger a Koulikoro (Mali)
StateGuinea Guinea
bandiera Mali
bandiera Niger
bandiera Benin
bandiera Nigerie
Longhezze4,184 km
Purtate medie6,000 m³/s
Bacine idrografeche2,117,700 km²
NasceMonti Loma (Guinèe)
SfoceGurfe de Guinèe
Mappa del fiume
Mappa del fiume

'U Niger jè 'u prengepále jume de l'Afriche occidentale, cu 'na longhezze comblessive de cchiù o mène 4.160 km. Nàsce ind'à lle monde Loma a 'u confine 'mbrà Guinèe e Sierre Lione e cu 'nu corse a forme de mmienzelune attraverse 'u Mali, 'u Niger, costegge 'u Benin, attraverse 'a Nigerie e sfoce pe' spiccià ind'ô Gurfe de Guinèe cu 'nu delte gruèsse assaje chiamate delte d'u Niger o Oil Rivers. 'U bacine idrografeche suve jè de 2.117.700 chilometre quadrate.[1] 'U Niger jè pure 'u terze jume cchiù longhe d'Afriche, nnande 'u Nile e 'u Congo. 'U sue affluènde prengepále jè 'u fiume Benue.

P'a granna vanne d'u XVIII sèchele 'u luèche sàtte-sàtte addò se iacchije e 'u corse d'u jume Niger rumasere scanosciute ind'à Europe, pure ce assaje spedizione avessere tendate ccu fàce luce sus a 'u mistere, me senze successe. Ind'ô 1788, ind'à Inghilterre, ha state quagghiate l'African Association pe' promuovere l'esplorazione d'u continènde africane, pure ind'à speranze de iaccchijare 'u corse d'u Niger, e ind'ô sciùgne d'u 1796 l'esploratore scozzese Mungo Park fù 'u prime europèe a relevare 'a direzione sàtte-sàtte, verse est, d'u corse sue.

Etimologgje[cangecange 'a sorgende]

L'origgene d'u nome Niger jè scanosciute. Sus a lle prime mappe europèe stu nome avenève ausate sule a 'u medie corse d'u jume, ind'ô muderne Mali, mendre avenèvane ausate le nome Quorra o Kworra p'a vanne 'mberiore d'u corse sue, ind'à Nigerie de ôsce a die. Ind'à lle mappe europèe 'u nome Niger fù ausate pe' lle 'ndere corse d'u jume, sule 'na vôte chiarite ca se stàve parlanne d'u stesse jume.

Assaje spesse se penze c'u nome avène d'a parole latine niger, ca segnefeche "gnure", me non ge stè nisciune prove ca conferme stà cose. Assaje cchiù probabbelmènde 'u termine avène da le esploratore purtughese ca ausavane 'a parole negro o preto pe' volè innecare 'u jume, cumme honne fatte jndre otre vanne d'u munne. Ad ogne mode 'u Niger non g'ète 'nu jume da le acque gnure. L'ipotese cchiù accreditate, vide 'u nome avenère d'a frase Tuareg gber-n-igheren, "'u jume de le jume", abbreviate jndre ngher, 'nu nome d'u luèche ausate longhe 'u medie corse 'nzign'a Timbuctu.

S'ha ddà arrecordà c'a Tavele Peutingeriane tène 'nu Flumen Girin ("Jume Girin") cu l'annotazione "Hoc Flumen quidam Grin vocant, alii Nilum ricorrente; dicitur enim sub terra Etyopium in Nylum ire Lacum,[2] "Quiste jume da quacchedune chiamate Grin jè da otre chiamate Nile, se dice 'nfatte c'a ddà scìe d'abbasce 'a terre de le Etiope [stàme parlanne de le Afrecane] ind'ô Laghe Nile".

Le nazione Nigerie e Niger pigghiane 'u lòre nome da 'u jume. Le popule ca jàvetane longhe a jidde ausane varije nome pe' chiamarle, le cchiù famuse sonde Jeliba ind'ô mandingo, Djoliba ind'ô bambara, Isa Ber ("granne jume") ind'ô songhay e Oya.

Sciugrafije[cangecange 'a sorgende]

'U Niger tène 'u percorse cchiù strane 'mbrà lle granne jume, 'na forme a boomerang ca pe' sèchele jè state 'nu prubblème pe' le sceografe. Le Romane penzavane ca 'u Niger fòsse 'na vanne d'u jume Nile [3], teorije pigghiate arrète da Ibn Battuta, mendre esplorature europèe ind'ô XVIII sèchele penzavane ca avèsse a scìe verse ovest confluenne ind'ô jume Senegal. Probabbelmènde 'u percorse d'u jume jève canosciute ad alcune populazione d'u luèche me le Occidendale ne sonde avenùte a cápe sule ind'ô XIX sèchele; 'nfatte 'u prime a farne menzione fù l'esploratore scozzese Mungo Park ind'ô lìbre sue Viagge a lle 'nderne de l'Afriche.

'A sorgènde sove se iacchije a sule 240 km de distanze da l'Oceane Atlàndeche me scìe a lle 'nderne verse 'u deserte d'u Sahara pe' ccrejà cchiù nnande 'na granna curve a destre spannènnose verse 'u Gurfe de Guinèe.

Ind'ô territorie d'u Mali, apprìme de Timbuctu, se iacchije 'u delte 'nderne d'u Niger.

'A vanne nord d'u jume, canosciute cumme Niger bend, jè assaje 'mbortande p'u deserte d'u Sahara perchp'u fatte ce jè 'a sorgènde d'acque prengepále d'a vanne. Quiste 'ô fàce addevendà 'nu punde 'mbortande assaje d'u commerce attraverse 'u Sahara occidendale nonché 'a culle de le Regne d'u Sahel d'u Mali e de Gao.

Curiosetate[cangecange 'a sorgende]

'A vanne d'u jume 'mbrà Niger e Benin jè state oggette de 'na dispute 'mbrà lle doje Pajèsere suse 'a localizzazione d'a frondiere e cchiù 'mbarticolare sus a ll'appartenenze de alcune isole ('mbrà cui quèdde de Lete). 'U contenziose, sveluppatose a 'u timbe d'a colonizzazione frangese, jè state resolte sule ind'ô 2005, cu 'na sentenze d'a Corte 'Ndernazionale de Giustizie.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Peter H. Gleick. The World's Water, 2000-2001: The Biennial Report on Freshwater, 2000. Island Press. ISBN 1-55963-792-7, p. 33
  2. The Tabula Peutingeriana, Section 7: Thrace - Achaia and Africa with the Girin River
  3. Plinio, Naturalis historia 5.10

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

John. Africa. Washington, D.C.: National Geographic Society, 2001

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]

Jusse 'ndernazionale[cangecange 'a sorgende]