Cazze de rre

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Cumme leggere 'u tassoboxProgetto:Forme di vita/Cumme leggere 'u tassobox
Cumme leggere 'u tassobox
Cazze de rre


Esemblare maschèle (suse)
e femmenèle (d'abbasce)
Stato di conservazione
Rischio minimo[1]
Classificazione scientifica
Dominio Eukaryota
Regno Animalia
Sottoregno Eumetazoa
Phylum Chordata
Subphylum Vertebrata
Infraphylum Gnathostomata
Classe Actinopterygii
Ordine Perciformes
Famiglia Labridae
Genere Coris
Specie C. julis
Nomenclatura binomiale
Coris julis
Linnaeus, 1758
Sinonimi

Coris festiva, Coris speciosa, Coris taeniatus, Julis azorensis, Julis festiva, Julis julis, Julis mediterranea, Julis melanura, Julis speciosa, Julis vulgaris, Labrus giofredi, Labrus julis, Labrus paroticus

Coris julis Linnaeus, 1758, comunemènde canosciute cumme cazze de rre, (jndr'ô tagliáne donzella) ète 'nu pìsce appartenènde ad 'a famigghie de le Labridae.

Addò se iacchie e habitat[cangecange 'a sorgende]

Stù pìsce se iacchie jndr'ô Mar Mediterranèe e jndr'â ll'Oceane Atlandiche oriendale d'a Maneche a ll'Afriche Cendrale.

Jàvite sus a funnale chijène de chianghe o a posidonie, ète 'nu pìsce strittamènde costiere e 'a sove diffusione batimetreche scè da picche cendimetre a (sule jndre casère speciale) 120 metre de profunnetate.

Cumme ète fatte[cangecange 'a sorgende]

Tène 'nu cuèrpe assaje dìleche e 'na fazze ca spicce a punde. 'A livree tène 'nu marcate dimorfisme sessuale: le femmène tènene 'na spinale marrone e fianghe giallastre ccu 'u vendre vianghe, mendre le maschèle sonde verde, blu o marrone, ccu 'u vendre vianghe, 'na macchie blu scure suse pinne pettorale e ccu 'na vanne fatte a junèle arangione vivace sus e lle late.
Pòte ccu arrive a 'na lunghezze de 25 cm.

Cumme se reproduce[cangecange 'a sorgende]

'U cazze de rre ète 'na specie proteroggene: le 'ndividue (ca sonde già capace ccu sckarfe ad 1 anne) nàscene fèmmene e 'nviècchianne devendane maschèle. Assaje studie honne demostrate a totte le 'ndividue ca superane le 18 cm sonde esemblare maschèle. 'U cangiamènde de sesse dure cirche 5 mise.
Le uéve, gialle-trasparènde, sonde deposte 'mbrà abbrìle e aguste.

Ce mange[cangecange 'a sorgende]

Se nutre de alghe, anfipode, copepode, rizze de mare, polichete, gamberette e gasteropode.

Pesche[cangecange 'a sorgende]

Generalmènde non g'ète soggette a pesche specifeche ce se tramìende 'a scarse qualetate de lle carne, adatte sule ccu fàce (bbuène cumungue) zuppe de pìsce (pe' esembie 'u cacciucche livornese), abbocche comungue voracemènde a esche anemale de ogne tipe causanne spesse no picche disturbe a cci se vôle dccu dediche ad 'a pesche de specie cchiù pregiate.

Jndr'â Sicilia, chiamate viola, ète 'nvece recercate, e cocinate esclusivamènde 'nfarinate e fritte.

Curiosetate[cangecange 'a sorgende]

A quèste specie fàce referemènde 'u titole d'u film "Viola di mare", de Donatella Maiorca (2009).

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Cazze de rre. In: 2008 IUCN Red List of Threatened Species. IUCN 2008.

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Patrick Louisy, Guida all'identificazione dei pesci marini d'Europa e del Mediterraneo, a cura di Trainito, Egidio, Meláne, Il Castello, 2006, ISBN 88-8039-472-X.

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]

Gallerije fotografeche[cangecange 'a sorgende]