Bogotá

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Santa Fé de Bogotá
amministrazioni
Bogotá - Bandiera
Bogotá - Bandiera
Bogotá - Stemma
Bogotá - Stemma
Stato: bandiera Colombia
Coordinate: 4°36′42.12″N 74°04′33.6″W / 4.6117°N 74.076°W4.6117; -74.076
Altitudine 2640 m s.l.m.
Superficie 1.732[1] km²
Crestiàne 6.778.691[2]  (2005)
Denzetà 3.913,79 ab./km²
Prefisso tel 1
Targa BOG D.C.
Nome javetande bogotano - rolo - cachaco
Sinnache Samuel Moreno Rojas (2008-)
Mappe de localizzazione: Colombie
Santa Fé de Bogotá
Santa Fé de Bogotá

Site istituzionale www.bogota.gov.co

Bogotá (Santa Fé de Bogotá fine ad 'u 1998) jè 'a capitale d'a Colombie e d'u departimènde de Cundinamarca. Ôsce 'a cetate cunde cirche sette miglione de crestiáne, e jè scucchiáte jndre 20 quartiere. Jndr'à cetate se iacchiene le prengepàle palazze guvernative (Gobierno nacional). 'U sinnache d'a cetate (Alcalde Mayor) jè elette ogne 4 anne 'nzieme ad 'u Conziglie distrettuale.

'U nome Bogotá derive d'a parole 'ndiggena Bacatá, ca inneche 'nu tipe de agricolture pratecate da lle 'ndiggene Muisca.

Storie[cangecange 'a sorgende]

'A funnaziune de fatte d'a cetate de Bogotà fù celebrate 'u 6 aguste d'u 1538 da ô spagnole Gonzalo Jiménez de Quesada, ca ha realizzate pure 'a funnaziune giurideche jndr'à ll'abbrìle d'u 1539 'nzieme a Nicolás de Federmann.

Duranne 'a maggior parte d'u periode coloniale, Santa Fé ha state 'a sede d'u guverne d'u Vicereame d'a Nuève Granada. 'Nzieme a Cartagena de Indias, ha state 'a cetate cchiù 'mbortande jndr'ô territorie ca ôsce costituisce 'a Colombie.

Alexander von Humboldt ha visitate Bogotá da 'u 1800 fine ad 'u 1804 e ha decise ccu chiame 'a cetate Atenas sudamericane pè le soje istituziune culturale e sciendìfeche, 'mbrà le quale ce stàve 'u prime osservatorie astronomeche d'u Sudameriche funnate da José Celestino Mutis.

Bogotá jndr'ô 1887.

A Bogotá se iacchieve pure 'a sede militare d'u Vicereame d'u Perù, piccé jndr'à citcetate jè nate 'u movimènde 'ndependentiste colombiane, ca 'u 20 luglie 1810 ottenne 'a prime 'ndependenze d'a Colombie, perse nuèvemènde picche dope. Sule cchiù nnande, jndr'ô 1819, 'a Colombie conguiste de nuève le 'ndependenze definitive.

Periode Repubblecane[cangecange 'a sorgende]

Dope le 'ndependenze d'u 1819, Santa Fé ha pigghiate 'u nome 'ndiggene de Bogotá. 'A cetate devende 'a capitale d'ô state d'a Granne Colombie, ca se scucchie picche dope, cu 'a nascite de le state de ôsce ad die d'a Colombie, Ecuador e Venezuela. 'A storie d'a Colombie e de Bogotá jndr'à vanne rumanènde de quiste sèchele jè 'na condinue uerre civile. A ll'inizie d'u XX sèchele 'a popolazziune d'a cetate ère de cirche 100.000 crestiáne.

XX sèchele[cangecange 'a sorgende]

Cu 'u nuève sèchele inizie pure 'nu periode assaje floride pè l'urbanisteche d'a cetate. Fùrene accumenzate 'nu munne de pruggette cumme 'u quagghiamènde d'a Cetate Universitarie de le anne trende. 'Mbrà 'u 1940 ed 'u 1960 fùrene quagghiate 'nu munne de palazze 'nfluenzate da ô stile de l'architette Le Corbusier. 'U forte progresse de quiste anne fù 'nderrotte cu 'a muèrte de Jorge Eliécer Gaitán 'u 9 abbrìle d'u 1948 accussì, 'nseguite a quiste avvenimènde, (recordate cu 'u nome Bogotazo), 'a cetate fù saccheggiate e distrutte.

'A Dittature militare de le anne cingande, dirette da 'u Generale Gustavo Rojas Pinilla, condrebbuì ad ô sveluppe d'a cetate, prengepalmènde cu 'u quagghiamènde de l'Aeropuèrte 'Ndernazionale El Dorado e d'u Centro Internacional, ultramuderne pè quèdde epoche.

Partenne da lle anne novande, 'a cetate sperimènde cangiamìnde 'mbortande sutte a le amministraziune de le sinnache Antanas Mockus e Enrique Peñalosa. Inizie 'u quagghiamènde d'u sisteme de trasporte de masse TransMilenio.

XXI sèchele[cangecange 'a sorgende]

Jndr'ô 2000 Antanas Mockus jè state elette nuèvemènde cumme guide d'a cetate. Jndr'ô 2004 pigghie 'u puèste soje 'u socialiste Luis Eduardo Garzón, ex sinnacaliste e prime sinnache de mmanghe e Bogotà.

Sciugrafije[cangecange 'a sorgende]

Viste de Bogotá e de Monserrate.

'A cetate e iacchie jndr'à Savana de Bogotá, sus a 'nu ìrtechiane a 'na altitudine de 2640 metre sus ad 'u levèlle d'u mare. Se spànne pè 1.732 km², cu 'na denzetà de popolazziune de cirche 20.000 crestiáne pè km². 'U territorie addò jè state quagghiate 'a cetate andicamènde ère occupate da 'nu laghe. Quiste jè misse n'evidenze da assaje vanne umideca se iacchiene jndr'à lle settore non urbanizzate d'a savane. Quanne arrivarone le prime conquistadores quiste territorie ère 'na specie de granne stagne.

'A cetate se iacchie sus 'a Cordillera Oriental Colombiana, e jè delimitate da 'nu sisteme monduose da 'u quale se scucchiane le massicce de Monserrate e Guadalupe ad est d'a cetate.

'U soje jume cchiù 'mbortande ète 'u río Bogotá, ca da 'nu picche de timbe presènde 'u levèlle de 'nguinamènde cchiù ìrte d'u munne. Otre jume 'mbortande sonde 'u Fucha ed 'u Salitre le quale sonde affluènde d'u Río Bogotá.

Jndr'à lle vicinanze d'a cetate, se iacchie 'a granna reserve naturale d'a reggione d'u Sumapaz, ce jè cchiù spannùte d'a cetate stesse.

Polìteche[cangecange 'a sorgende]

'A cetate se iacchie jndr'ô Distrito Capital, 'u quale organizze e amministre 'a cetate e le soje sobborghe.

Arte e culture[cangecange 'a sorgende]

Bogotá tène 'na granna offerte culturale ce jè aumendàte assaje jndr'à lle urteme timbe. Ôsce a die 'a cetate offre 58 musee, 'mbrà le quale sonde da cità:

  • 'U Musee de ll'ore d'u Banghe d'a Repubbleche, ca tène 'a cchiù granna collezione de reperte precolombiane d'u munne.
  • 'U Musee Botero, addò se pòtene ammirà, oltre ca 'nu munne de opere de Fernando Botero, pure quèdde de otre artiste assaje segnefecative, cumme Picasso, Mirò, Edgar Degas, Claude Monet, e assaje otre.
  • 'U Musee de Arte Moderno de Bogotá (MAMBO)
  • 'U Musee Nacional de Colombia
  • 'U Musee de Arte Colonial
  • 'A Quinta de Bolívar
  • 'U "Museo de Chico"
  • 'U "Biblioteca Nacional"
  • 'U Musee de los Niños de Bogotá
  • 62 gallerije d'arte.

Inoltre, Bogotá ospite 'u Festival Iberoamericane de Teatre, evende ca hé luèche ogne dò anne (ha state realizzate l'ultima vote jndr'ô 2006), e reaunisce 'nu munne de artiste e combagnie teatrale proveniènde d'a Spagne e da assaje pajèsere de ll'Americhe Latine. Bogotá cunde pure 'nu bbuène numere de sale teatrale (45 n'totale), me 'u cchiù 'mbortande jè 'u Teatre Colón. 'A cetate jè pure sede de 'nu festival d'u cineme, 'u Festival de Cine de Bogotá, ca permette de fà canoscere ad 'u munne le talènde sudamericane. 'U prengepàle pole culturale d'a cetate se iacchie jndr'ô quartiere de La Candelaria, jndr'ô cindre storeche d'a cetate.

'Nfine Bogotá tène 'nu munne de bibbliotèche (ce ne pòtene cundà 33), me 'a cchiù 'mbortande jè 'a Bibbliotèche Luis Ángel Arango, ca cunde cchiù de quàtte miglione de volume.

Turisme[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à lle urteme timbe Bogotà jè devendate 'na 'mbortande mete turisteche. Ce 'nfatte jndr'à lle anne '80 e '90 'u crimine organizzate non ge tenève lundàne le turiste d'a capitale, ôsce a die grazzie ad alcune 'mbortande iniziative sonde state combiute 'mbortande passe nnande. Jndr'ô 2007 jè state crijate l'Instituto Distrital de Turismo, ca se occupe ccu pubblicizze e ccu promuove l'immaggene d'a cetate. Sonde state realizzate pure granne cambagne pubblecetarie pè sensibilizzà le turiste de totte 'u munne. Jndr'à cetate, grazzie pure a 'na cchiù ìrte sicurezze, sonde nasciùte 'nu munne de alberghe, alcune de extra-lusse, ca honne langiate angore de cchiù l'economije turisteche d'a cetate. Le prengepàle attrattive sonde 'u cindre storeche (La Candelara), le granne parche botaneche, 'u planetarium e le deverse osservatorie spaziale.

Crestiáne famuse d'a cetate[cangecange 'a sorgende]

Educaziune[cangecange 'a sorgende]

'A cetate tène une de le mègghie sisteme educative d'u paise, sije a levèlle de scole de base ca universitarie. Però, a cause d'a forte immigraziune 'u servizie statale non g'ète sembre sufficiende, e quiste ha purtate ad 'a nascite de 'nu munne de istitute private.

Universidad Externado de Colombia.

Bogotá tène 'nu granne numere de università, sije pubbleche ca private. Aqquà d'abbasce se iacchiene le cchiù 'mbortande:

  • Universidad Nacional de Colombia
  • Università Militare Nueva Granada
  • Universidad de Los Andes
  • Pontificia Universidad Javeriana
  • Universidad de La Salle
  • Universidad Católica de Colombia
  • Universidad de La Sabana
  • Universidad Distrital
  • Universidad Autónoma de Colombia
  • Universidad del Rosario
  • Universidad Externado de Colombia
  • Universidad Pedagógica Nacional
  • Escuela Colombiana de Ingeniería
  • Universidad Central
  • Universidad La Gran Colombia
  • Universidad Libre
  • Universidad Jorge Tadeo Lozano
  • Universidad de América
  • Universidad El Bosque

Trasporte[cangecange 'a sorgende]

'A capitale d'a Colombie tène 'na rezze de piste ciclabbele assaje spannùte. Duranne le fine sumáne, 'a longhezze de le percorse stradale dedicate unecamènde ad 'u traffeche ciclabbele ammondane a 'nu totale de 100 km[3]. Jè pure presende 'nu servizie de autobus veloce veloce chiamate TransMilenio[4].

'A cetate jè, pure, servite da ll'Aeropuèrte 'Ndernazionale de El Dorado.

Parche pubbleche[cangecange 'a sorgende]

Parche Simón Bolívar.

'A cetate tène 'nu munne de vanne verde, addò le crestiáne sonde solite trascorrere le lòre mumènde lìbbere:

  • Parque Metropolitano Simón Bolívar
  • Parque El Salitre
  • Parque Los Novios
  • Parque Sauzalito
  • Parque La Florida
  • Parque San Andrés
  • Parque Tunal
  • Parque Nacional
  • Parque Timiza
  • Parque Tercer Milenio
  • Parque de Bachuè II settore grazzie ad 'u condrebbute de lle 'ngegnere Alejandro Diaz.

Sport[cangecange 'a sorgende]

'A curve d'u Santa Fe jndr'ô Stadie Campin.

Bogotà ospite deverse 'mbiande sportive, ma ô sport cchiù amate e cchiù seguite da le bogotane jè 'u calce, le prengepàle squadre sonde 'u Millionarios, addò ha sciùcate 'u granne Alfredo Di Stefano, 'u Santa Fe e l'Equidad Club Deportivo. Ô stadie cchiù 'mbortande jè 'u Campin, addò sciocane Millionarios e Santa Fe.

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. (EN) Date da statoids.com, su statoids.com. URL conzultate il 23-09-2009.
  2. (ES) Date d'u cenzimènde 2005 fornite da 'u DANE - Departamento Administrativo Nacional de Estadística (PDF), su dane.gov.co. URL conzultate il 23-09-2009.
  3. Mirachele Bogotà | L'espresso
  4. Colombia - Guide de viagge: Viagge e trasporte - Lonely Planet Italia

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegamende sus a indernette[cangecange 'a sorgende]