Abbrìle

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.

Abbrìle ète 'u quarte mese de l'anne d'u calendarije gregoriane, ète fatte da 30 sciurne. Stè jndrìà 'u prime stuezze de l'anne civile.

Abbrìle avène apprise a Màrze e apprime de Másce.

Muttette[1][cangecange 'a sorgende]

Tarandìne Tagliàne
Marze chiòva chiòva;
abbrìle fina fina;
magge una è bbòna.
Marzo piove piove;
aprile fina fina;
maggio una e buona
Astipe lègne p'abbrìle, dice 'u Spagnole Serba legna per l'aprile, dice lo Spagnolo
Abbrìle: ci t'arrive te 'mbìle Aprile: se ti arriva, t'infila
Abbrìle, tu zetèlle, lass'a càmere,
e tu, vècchie, 'u fucarile.
Aprile, tu, zitella, lascia la camera,
e tu vecchia, il focolare.
Abbrìle, luènghe e suttile Aprile, lungo e sottile
Abbrìle, face le fiure,
e masce 'n'àve l'onore.
Aprile, fa i fiori,
e maggio ne ha l'onore
Abbrìle, dolce durmire, 'a cape 'ngapetàle, le piet'o fucarìle Aprile, dolce dormire, il capo al capezzale, i piedi al focolare
Abbrìle, dolce durmire, l'aucelle candànne;
e cci no mmànge sett' vot'a die, l'aneme te spile.
Aprile, dolce dormire, gli uccelli cantando;
e se non mangi sette volte al dì, l'anima ti languisce.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. da Ràdeche vecchie de Gesèppe Cassano, Mandese Editore