Sciugrafije

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.


Planisfere fiseche-polìteche.

'A sciugrafije (da 'u latine geographia, a sove vôte da 'u greche andìche, γῆ/γέα (Terre) e γράφειν (Ccu scrive), letteralmènde, scretture d'a terre) jè 'a scienze ca studie, 'nderprete, descrive e rappresende 'a Terre jndr'â lle sove aspette fiseche e andropeche, cioè jndr'â lle organisme spaziale d'a sove superficie.

Storie[cangecange 'a sorgende]

'A mappe d'u munne de Eratostene.

'Mbrà lle popule d'a vanne circum-mediterranee, le prime ca honne ccrejète 'nu vère cungette de sciugrafije sonde state le Grice, da le quale avène accussì 'u nome jndr'â ll'ause jndr'ô Occidende. Eratostene (da 'u quale avène pure 'a ccrejazione d'u nome) hé 'ndrodotte l'ause de le coordinate sfereche (latitudene e longitudene) ccu acchjie le localetate sciugrafeche. 'Mbortande passe nnanze fùrene cchiù nnande combiute da Ipparco de Nicea, ca 'mbarticolare 'ndrodusse l'ause de metode astronomece p'u calcole de le longitudene.

'U prime sciugrafe romane de cui tenìme notizzie fù Pomponio Mela ca hé scritte 'u piccele trattate Chorogràphia; cchiù nnande 'u grice Strabone (vissute 'mbrà 'u I sèchele a.C. ed 'u I sèchele d.C.), combose 'na 'mbonènde Storie (arrevate a nuje sule jndre picche stuèzze) e 'na no mène 'mbortànde e comblete Sciugrafije, ca 'nvece c'ète arrevate jndre bbuène condizione. 'A fatije de Strabone jè tuttavije qualetateve e no g'ause le tecneche de sciugrafije matemateche ca èrene state 'ndrodotte da Eratostene e Ipparco.

Retratte de Tolomeo.
'Nu retratte de Alexander von Humboldt.

'Ô studie d'a sciugrafije matemateche fù ppeghiàte arrète jndr'ô II sèchele d.C. da Marine de Tiro e, specialmènde, da Claudio Tolomeo, 'a cui Sciugrafije no sule tène le coordinate sfereche de 8000 deverse localetate, me espone pure le metode de proiezione ausate jndr'â cartografije.

'U Medioève, cumme cu otre scienze, hé dovute d'apprìme defennere (jndr'â lle biblioteche monasteche) quidde ca avèvene quagghiate le andìche da lle squasciamìnde fatte da le barbare, e cchiù nnande reaccumenze ccu quagghie fatije nuève: fatije, ca honne pe' nuje ôsce l'aspette de cataloghe, o carte assaje fatte a uecchije e pure quacche vôte 'nvìendate. Se mèttene 'n'evidenze però le mappe d'a cartografije nauteche, p'a lòre precisione ed accuratezze (spesse corredate da teste sckaffate jndre 'nu lìbbre puèrtolane), specialmènde quèdde quagghiate jndr'â ll'Europe meridionale. Pure le sciugrafe Arabe ccrejàrene fatije de 'na granna qualetata, cumme pe' esembie 'u "Lìbbre d'u Re Ruggiere", de Idrisi (d'u XII secolo), e otre autore arrète cumme Ibn Battuta e Ibn Khaldun.

Cu lle granne esplorazione terrestre derette jndr'â ll'Asie ('U Miglione de Marche Polo, jndr'ô XIII sèchele, n'ète 'nu esembie affascenànde) e quèdde maritteme, o angore verse l'Asie o verse le Americhe, l'uèmmene hé "rescupirte" 'a passione p'a sciugrafije, e 'u besogne de 'nu studie cchiù approfunnite. Jndr'â seconne vanne d'u XV sèchele 'a rescupirte jndr'â Europe d'a fatije sciugrafeche de Tolomeo fù funnamendàle p'a renascite d'a cartografije. Sonde 'nfatte de quèdde epoche le prime atlande europee ottenute cu ll'ause de le metode d'a cartografije matemateche. Ad 'u XVII sèchele resalene le tendative de Varenio ccu sisteme 'a scienze sciugrafeche.

Jndr'ô Settecinde s'ète accumenzate ccu 'ndennere cumme obbiettive prengepále d'a sciugrafije 'a raccolte de datère sus a lle caratteristeche fiseche, suggiale, economeche, storeche de ogne pajèsere.

Jndr'â ll'Uèttecinde jè nasciùte quèdde ce jè ôsce a die 'a sciugrafije muderne, pe' merite (specialmènde) de le tedesche Alexander von Humboldt (ca n'ète funnate le 'nderizze naturalisteche) e Karl Ritter (ca n'ète funnate le 'nderizze andropeche-storeche): c'ô timbe ca fùsce quiste doje 'nderizze se aunirene cchiù nnande jndre 'nu sule. Subbète addevènde 'na discipline universetarije, accumenzanne da Parigge e Berline.

Jndr'â lle urteme doje sèchele, 'a quandetata de canoscenze e 'u numere de strumènde ca se putèvane ccu ause sonde crisciute assaje. Ce sonde fuèrte legame 'mbrà 'a sciugrafije e le scienze de sciuloggije e botaneche, cumme pure economije, suciologgije e demografije. Jndr'ô XX sèchele, jndr'ô occidende, 'a discipline sciugrafeche avène esaminate jndre quàtte deverse fasère: determinisme sciugrafeche, sciugrafije reggionale, revoluzione quandetative e sciugrafije criteche.

Paradigme sciugrafeche[cangecange 'a sorgende]

'A sciugrafije umane condemboranèe hé attraversate assaje passagge,ca se pòtene ccu reassume accussì:[1]

  • sciugrafije esplorative (Prime metate d'u 1800): cu Alexander von Humboldt e Karl Ritter;
  • sciugrafije positiviste o deterministe – ambiendale (1850-1890): cu Friedrich Ratzel;
  • sciugrafije storiciste o possibbeliste (1890-1930): sciugrafije reggionale de Paul Vidal de la Blache;
  • sciugrafije quandetative, analiteche o neo-positiviste (1930-1960): metode funzionaliste;
  • sciugrafije radecale, marxiste o strutturale (da lle anne 1970);
  • sciugrafije combortamendale – behavioriste (da lle anne 1970);
  • sciugrafije umanisteche (da lle anne 1970): postmuderne, semioteche e spiritualiste.
  • sciugrafije culturale (d'a fine de lle anne '80)

Metode[cangecange 'a sorgende]

Le rapporte spaziale sonde 'a base de quèste scienze sinotteche, ca ause le mappe cumme strumènde prengepále. 'A Cartografije classeche s'ète aunite ad 'a cchiù muderne analese sciugrafeche, basate sus a 'u Sistema 'Mbormative Sciugrafeche (GIS).

Le sciugrafe ausane quàtte approcce correlate:

  • Sistemateche: mette 'nzieme 'u sapere sciugrafeche jndre categorije ca pòtene ccu esse esplorate globbalmènde.
  • Reggionale: esamine relazione sistemateche 'mbrà lle categorije pe' 'na specifeche reggione o luèche jndr'ô munne.
  • Descrittive: specifeche semblicemènde addò sonde acchijate caratteristeche e popolazzione.
  • Analiteche: Se chiede piccè ce se iacchijene determinaate caratteristeche e popolazzione jndre 'na certe vanne.

Rame d'a sciugrafije[cangecange 'a sorgende]

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sciugrafije fiseche.

Quiste rame conzidere 'a sciugrafije cumme 'na Scienze d'a Terre, ca fàce ause d'a biologgije ccu combrenne 'u designe d'a flore e d'a faune globbale, e matemateche e fiseche ccu capisce 'u movimènde d'a Terre 'n'relazione a lle otre cuèrpe d'u sisteme solare. Se scucchie jndre:

Sciugrafije umane[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sciugrafije umane.

Quiste rame, ditte pure sciugrafije andropeche, 'nglude le aspette economece, polìteche e culturale d'a sciugrafije. Sckaffanne 'mbrime chiane 'a recerche de ll'elemende soggettive, trascennènne, accussì, le date ca sonde sulamènde fiseche, e se avvale accussì de discipline accume le scienze suggiale e 'a psicologgije, o de forme espressive e comunecative cumme 'a letterature e le arte 'n'genere, specie jndre 'nu ambite reggionale. 'A sciugrafije umane studie cumme le uèmmene se adattane a 'nu determinate condeste ambiendale, jndre quale mode 'nderpretane e vivene le luèche jndr'â lle quale fatijane, e cumme 'nderagischene c'u territorie. A lle 'nderne d'a sciugrafije umane se pòtene ccu distingue alcune specifeche ambite de recerche cumme pe' esembie 'a sciugrafije polìteche, 'a sciugrafije economeche, 'a sciugrafije suggiale, 'a sciugrafije urbane, 'a sciugrafije de genere.

Sciugrafije economeche[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sciugrafije economeche.

Jndre 'stà materie 'ô spazzie sciugrafeche avène studiate 'n'relazione a le fatte economece umane. Jndre 'stù mode jè possibbele ccu porte ad 'a luce totte le cause ca determinane 'a nascite de 'nu cendre urbane jndre 'nu luèche chiuttoste ca jndre n'otre, accussì cumme jè possibbele ccu studie le motive d'ô scucchamènde globbale jndre pajèsere d'u nord d'u munne (economecamènde sveluppate) condrapposte a quidde d'u sud d'u munne (scurisciúte), e 'na serie de otre 'mbortande fatte economece collegate profunnamènde ad 'ô spazzie sciugrafeche globbale e d'u luèche.

Sciugrafije de genere[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sciugrafije de genere .

'A sciugrafije de genere tène l'obbiettive ccu fàce trasère 'a variabele de genere ('ndese cumme 'a mesckulanze de ll'elemènde ca denote le uèmmene e le fèmmene 'n'base a fattore suggiale) cumme elemènde essenziale p'a combrensione de lle dinameche territoriale, analizzanne 'a relazione de quagghiamènde reciproche ca se iacchije 'mbrà lle prassi inerende ad 'u genere e quèdde concernènde 'ô spazzie.

Sciugrafije polìteche[cangecange 'a sorgende]

Sciugrafije suggiale[cangecange 'a sorgende]

Sciugrafije urbane[cangecange 'a sorgende]

Strumènde[cangecange 'a sorgende]

'A cartografije jè 'a scienze applecate ausate ccu quagghie de lle mappe, 'u prengepále strumènde de visualizzazione ed analese de date sciugrafeche. C'ô sveluppe de lle tecnologgije 'mbormateche le Sisteme 'Mbormative Sciugrafeche (GIS), honne 'ngrannìte le possibiletate de accesse, gestione ed elaborazione de date sciugrafeche.

Vôsce ausate jndr'â sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Le continènde[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce continènde.

AfricheAmeriche (Americhe settendrionale, Americhe meridionale) – AntartideAsieEuropeOceanie

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. R. J. Johnston. Geography and Geographers: Anglo-American Human Geography since 1945.

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]