Americhe settendrionale

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Carte fiseche de l'Americhe settentrionale.
L'Americhe settendrionale viste da 'u satellite.

L'Americhe settentrionale o Americhe d'u Nord jè 'nu subcontinende de l’emisfere boreale e de l’emisfere occidendale. Jè scucchiáte a nord da 'u mare glaciale arteche, a est da l'oceane Atlàndeche, a sud-est da 'u mar de le Carabe, a sud e a ovest da l'oceane Pacifeche. 'U Sud Americhe se iacchie a sud-est. Tène 'na superficie de cirche 24.709.000 km quadrate, cirche 'u 4,8% d'a superficie terrestre e cirche 'u 16,5% de le terre emerse. Jndr'ô luglie 2007 'a soje populazzione jè state cundate 'n quase 524 miglione de crestiáne. Pè estenzione jè 'u terze cchiù granne continende d'u munne, dope l’Asie e l’Afriche, e jè 'u quarte pè populazzione dope l'Asie, l'Africa e l'Europe. 'U Nord Americhe e 'u Sud Americhe sonde canosciute collettivamende cumme le Americhe.

Etimologije[cangecange 'a sorgende]

Jè comunemende accettate ca Nord e Sud Americhe sonde state accusì numenate 'n onore de l'esplorature fiorendìne Amerigo Vespucci da 'u cartografe tedesche Martin Waldseemüller. Vespucci ha state 'u prime europee ce hagghie ditte ca le Americhe non ge fòssere le Indie Oriendale, ma 'nu diverse territorie, ca precedentemende avéve angore adda essere scuperte da le europee. Vespucci ha state 'u prime a scuprì 'u Sud America, culleganne le soje scuperte cu quedde de Cristoforo Colombo. L'etimologije fù cchù comblicate d'a necessità de le cartografe de arrivà a 'nu nome ca parallelamende a chidde de le otre continende fosse de genere femminile (pè esembie, Europe, Asie, ecc.). 'A convenziune ere quedde de ausà 'u cognome pè 'a denominazione de le scuperte, tranne jndr'ô case de le diritte d'autore o quanne 'na derivazione (cumme jndr'ô case de Amerigo “Vespucci" putesse presendarse problematiche).[1]

Storie[cangecange 'a sorgende]

Le scenziate onne assaje teorie sus a le origgene de le prime umane ca onne popolate 'u Nord Americhe. Le stesse populazzione indiggene d'u continende onne tramannate assaje mite, e quacche de quiste dìce de essere state presende fin d'a soje creazione.

Prime d'u condatte cu le europee, le native d'u Nord Americhe se presendavane scucchiáte 'n deverse realtà, ca andavano da piccele tribù furmate da qucche nuclee famigghiare a vere e propre granne 'mbere. 'A grannezze d'u territorie e 'a varietà de le ecosisteme onne condrebbuite a dà 'nu certe grade de specializzazione a de le vere e proprie “aree culturale” ca onne funnate 'u proprie stile de vite sfruttanne le resorse naturale presende (pè esembie le cacciature de bisonde jndre Granne Pianure, o le agricoltore d'a Mesoameriche). Le populazzione native potène pure essere classificate seconne 'a lòre famigghie linguisteche (pè esembie Athapascan o Uto-Aztecan), ma jè 'mbortande notà ca popule cu lenguagge simile non g'onne sembre condivise 'a stesse culture materiale, né quiste puteve segnefecare ca fòssere alleate.

Le scenziate penzane ca 'u popule Inuit, ca se spannè jndr'ô artiche, venne jndr'ô Nord Americhe assaje cchiù tarde respette ad otre gruppe native.

Durande le millenne de popolamende d'u continende da parte de le native, le varie culture cangiarone progressivamende e vonne spannendose.


A quacche de le culture meridionale se deve 'mbrà l’otre l’aví cultivate alcune prodotte agricole pure mò mbrà le cchiù 'mbortande ausate a levelle mundiale, quale le pumedore e 'u mais.

A seguite d'u sviluppe de l'agricolture jndr'ô sud, assaje 'mbortande progresse culturale fùrene possibbile. 'A civiltà Maya aví misse a punde 'nu sisteme de scritture, quagghiò granne piramide, ausò 'nu calendarie comblesse, e sviluppò 'u concette de zere cirche 'ndorne a 'u 400, quacche cendinaie de anne cchiù nnande le populazzione mesopotamiche.[2] 'A culture maya ere angore presende quanne sonde venute le spagnole, ma politecamende 'a posiziune dominande ere state pigghiate da le 'Mbere Azteche cchiù a nord.

Pè l'occasiune de l'arrive de le europee jndr'ô "Nuève Munne" 'a sciugrafije umane d'u continende cangiò assaje. 'A portate de le cangiaminde culturale fù tale ca diverse gruppe linguisteche se estinsere, e otre se sonde profondamende cangiande. Le nome e le culture ca le prime europee scuprirene e reggestrarene accussì fùrene sicuramende deverse respette a quedde de le generazziune ca le avènene precedute, e angore cchiù respette a quedde angore presende ôsce.

Le populazzione indiggene d'u continende americane, 'mbrà cui le native de l'Alaska, migrarone da l'Asie jndr'à 'na date variabbele, a seconne d'a recèrche, 'mbrà le 12.000 e le 40.000 anne fa.[8] 'Nu certe numere de civiltà precolombiane onne sviluppate 'na avanzate agricolture, 'na granna architetture, e 'nu ìrte levelle de società. Jndr'ô 1492, l’esplorature genovese Cristoforo Colombo, sotte 'a corone spagnole, arrive deverse isole de le Caraibe, condribbuende a 'u prime condatte de l’omme viagnhe cu le populazzione indiggene. Miglione de indiggene americane sonde muèrte 'n seguite a cause de le epidemie purtate da le europee.[9]

'A Mayflower cu le Attàne Pellegrine jndr'ô 1620. 'U 2 abbrile 1513 'u conguistatore spagnole Juan Ponce de León sbarche jndre 'na reggione ca decide de chiamà "'A Floride", 'u prime condatte europee documendate sus a quidde ca avèvene da deventà le State Aunìte. De le 'nsediamende spagnole jndr'à reggione, remane sule St. Augustine, funnate jndr'ô 1565. Otre 'nsediamende spagnole sonde state create jndr'ô odierne sud de le State Aunìte, facènne venè 'nu sbuenne de crestiáne attraverse 'u Messiche. Le commerciande de pellicce frangise stabilirone puèste de uardie jndr'à Nuève Frange jndr'à reggione de le Granne Laghe; successivamende 'a Frange se pigghie 'na granna parte d'u Nord Americhe, spannendose fine a 'u Gurfe d'u Messiche. 'A prime colonie 'nglise de 'na certe 'mbortanze fù Jamestown, jndr'à Virginie, funnate jndr'ô 1607. Jndr'ô 1628 ha state funnate 'a Massachusetts Bay Colony da parte de le Puritane ca puerte a 'na ondate migratorie; jndr'ô 1634 jndr'à Nuève Inghilterre erane presende cirche 10.000 Puritane. 'Mbrà 'a fine de le anne ’10 d'u 1600 e 'a Rivoluzione Americane, onne state spedite cirche 50.000 detenute jndre colonie americane bretànneche.[10] Jndr'ô 1614 ha state funnate 'nu 'nsediamende olannese luènghe 'u fiume Hudson 'nferiore, 'ncludende New Amsterdam sus a l’isole de Manhattan. Tensione crescende 'mbrà le colone americane e le 'nglise durande le anne sessanta e settanta d'u 1700 purtarene ad 'a Uerra de 'ndipendenze americane, combattute da 'u 1775 a 'u 1781. 'U 14 sciugne 1775, 'u Congresse continendale, tènute a Filadelfie, penze de fà 'nu esercite continendale sotte 'u cumanne de George Washington. Ausanne 'u motte dìce ca "totte le omme sonde state create uguale" e dotate de "diritte inalienabbele", 'u Congresso adottò 'a Dichiaraziune de 'Ndipendenze, redatte jndre 'na granna parte da Thomas Jefferson, 'u 4 luglie 1776. Quiste date jè celebrate ogne anne cumme 'u “sciurne de le 'Ndipendenze”.

Dope 'a sconfitte de l’esercite bretànneche da parte de le forze americane cu l'ajute de le frangise, 'a Gran Bretagne recanosce le 'ndipendenze de le State Aunìte e 'a sovranità sus a 'u territorie americane fine a 'u fiume Mississippi. 'A Costituzione de le State Aunìte d'Americhe ha state ratificate jndr'ô 1788, e 'u prime presidende, George Washington, tràse 'n careche jndr'ô 1789.

Le atteggiamende verse 'a schiavitù cangiarone; 'na clausole jndr'à Costituzione hagghe protette 'u commercie de schiave africane sule fine a 'u 1808. 'U Nord abolì 'a schiavitù 'mbrà 'u 1780 e 'u 1804.

Acquisiziune territoriale facerene devendà cchiù granne 'u desiderie americane de spannerse verse l’Ovest, mettenne 'n atte 'na luènghe serie de uerre indiane e politeche volte a luà a le popule indigeni le lòre terre. Dope 'a pigghiate d'a Louisiane frangise, sotte 'a guide d'u Presidende Thomas Jefferson jndr'ô 1803, devende quase 'u doppie 'a dimensiune d'a federazione. 'A uerre d'u 1812 condre 'a Gran Bretagne face devendà cchiù forte 'u nazionalisme. 'Na serie de attacche militare statunitense jndr'à Floride purtarene 'a Spagne a lassà otre territorie luènghe 'a coste d'u Gurfe d'u Messiche jndr'ô 1819. Ce fù l'aunione d'a Repubbleche d'u Texas jndr'ô 1845. Jndr'ô 1846 ha state firmate 'u trattate de l'Oregon cu 'a Gran Bretagne, purtanne a 'u condrolle da parte statunitense sus a 'u Nord-Ovest americane. 'A vittorie de le State Aunìte jndr'à uerre condre 'u Messiche jndr'ô 1848 porte a l’aunone d'a Californie e de 'na granna parte de l’odierne Sud-ovest americane. 'A corse a l'ore 'mbrà 'u 1848 e 'u 1849 purtarene a 'n otra migraziune verse occidente. 'A nuève rete ferroviarie rese cchiù facile 'u trasferimende de colone e l'aumende de le conflitte cu le native americane. Jndre mmienze sèchele onne state cacciate fine a 40 miglione de bisonde americane pè le pelle e 'a carne. 'Na resorse primarie ca se scunne da le pianure, provocanne 'nu serie condraccolpe jndre assaje culture native.

'A Battaglia de Gettysburg. Le tensione 'mbrà le State d'u Nord e chidde d'u Sud se facerene sembre cchiù granne sus argumende quale 'u rapporte 'mbrà 'u State e le guverne federale, cumme pure 'u spanneminde d'a schiavitù jndre le nuève State membre. Abraham Lincoln fù elette presidende jndr'ô 1860. Picche prime sette State schiaviste proclamane 'a lòre secessione. Se arrive accussì ad 'a Uerre de secessione americane ca hagghie inize cu l’attacche a Fort Sumter. Dope 'a vittorie de l'Aunione jndr'ô 1865, ttrè emendamende jndr'à Costituzione de le State Aunìte d'Americhe garandirene 'a libertà a quase quàtte miglione de africane americane 'nu timbe schiave,[13] facennele devendà cittadine, e permettenne lòre 'u diritte de vote. 'A uerre e 'a soje resoluzione purtarene a 'nu granne aumende d'u potere federale.[14]

Jndr'ô Nord, l'urbanizzazione e 'nu afflusse senze precedende de immigrate proveniende da le state meridionale e oriendale face devendà cchiù veloce 'u processe de industrializzazione. L'ondate de immigraziune dure fine a 'u 1929. Assaje granne protezione tariffarie, 'u quagghiaminde de 'nfrastrutture, e nuève regolamende bancarie, onne fatte curagge ad 'a crescite economeche. Jndr'ô 1867 le State Aunìte pigghiarene l’Alaska d'a Russie combletande 'u spannaminde continendale. 'U Massacre de Wounded Knee jndr'ô 1890 fù l'urteme granne conflitte armate de le Uerre Indiane. Jndr'ô 1893, 'a monarchie indigene d'u Regne de Hawaii venne squasciate cu 'nu colpe de state purtate nnande da le americane residende; le State Aunìte pigghiarene l'arcipelaghe jndr'ô 1898. 'A vittorie jndr'à Uerre ispano-americane d'u stesse anne demostre ca le State Aunìte erene oramai 'na putènze mundiale e porte a l’aunione de le territorie de Puerte Rico, Guam e de le Filippine. Le Filippine onne avute le 'ndipendenze sule mmienze sèchele cchiù nnande; Puerte Rico e Guam sonde remaste angore territorie de le State Aunìte.

Sciugrafije e dimensiune[cangecange 'a sorgende]

Placche tettoneche ca 'nderessane 'u Nord Americhe

'U Nord Americhe tène 'a parte settentrionale d'u territorie generalmende chiamate Nuève Munne (l’emisfere occidentale), le Americhe, o semplicemende l'Americhe (ca a vote jè conziderate 'nu uniche continende[3][4][5] e 'u stuezze settentrionale, 'u Nord Americhe, 'nu subcontinende). L’Americhe d'u Nord se aunisce cu 'u Sud Americhe presse 'u confine 'mbrà Colombie e Panama seconne 'a cchiù granna parte de le convenziune. Otre conziderane 'u confine presse 'u Canale de Panama, otre angore mèttene jidde presse l’Istme de Tehuantepec jndr'ô Messeche 'n cui scucchiáne l'Americhe Cendrale ca stè soprattutte sus 'a Placche caraibiche. Prime ca l’Americhe cendrale fòsse alzate, 'a reggione ere combletamende sommerse e le isole de le Indie Oriendale (Caraibe) formavane 'nu ponde de terre ca cullegave l’Americhe d'u Nord cu 'u Sud Americhe attraverse 'a Floride e 'u Venezuela.

'A coste continendale jè luènghe e irregolare. 'U Gurfe d'u Messeche jè 'u cchiù granne cuerpe idriche ca tràse jndr'ô continende, seguite d'a Baie de Hudson. 'Mbrà le prengepále se mèttene 'n evidenze 'u Gurfe de San Lorenze e 'u Gurfe de Californie.

Assaje sonde le isole a 'u larije de le coste d'u continende: prengepalmènde l'Arcipelaghe artiche canadese, le Grannne e le Piccele Antille, l'Arcipelaghe Alexander e le Isole Aleutine. 'A Groenlandie, d'abbasce 'a corone danese, jè l’isole cchiù granne d'u munne. Se iacchie jndr'à stesse placche tettoneche ('a Placche nordamericane) e face parte sciugrafecamende d'u Nord Americhe.

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

'A assaje granna maggioranze d'u Nord Americhe stè sus 'a Placche nordamericane. Stuezze d'a Californie e d'u Messeche occidentale sonde sus a 'u borde cu 'a Placche pacifiche addò le prengepale zolle se auniscone luènghe 'a Faglie de Sant'Andréje. 'A cchiù granna parte d'u stuezze meridionale d'u continende e de le isole caraibiche se iacchiene jndr'à Placche caraibiche, mendre luènghe le coste sud-occidentale 'u borde jè scucchiáte d'a Placche de Cocos.

'U continende pòte essere scucchiáte 'n quàtte granne reggione (ciascune de le quale tène deverse sotte-reggione): le Granne Pianure ca se spannene da 'u Gurfe d'u Messeche a l'Artiche canadese; le mondagne geologgecamende sciuvane de l’ovest, ca combrendone le Mundagne Rocciose, 'u Gran Bacine, Californie e Alaska; l’altopiane d'u Scude canadese; 'a variegate reggione nord-oriendale, ca combrende le Monde Appalache, 'a piane costiere luènghe 'u litorale atlàndeche, e 'a penisole d'a Floride. 'U Messeche, cu le soje luènghe cordigliere e altopiane, riendre jndre larghe parte jndr'à reggione occidentale, pure ce 'a piane costiere oriendale se spanne verse sud luènghe 'u litorale d'u Gurfe d'u Messiche.

Le mondagne occidentale sonde scucchiáte a metà, da le dò catene prengepale: le Mondagne Rocciose (cchiù a est) e le catene costiere de Californie, Oregon, Washington, e Columbie Bretànneche. 'A vette cchiù ìrte jè 'u Monde McKinley jndr'à Alaska.

'A United States Geographical Survey dìce ca 'u cendre sciugrafeche d'u Nord Americhe jè "10 km a ovest de Balta, jndr'à Condee de Pierce jndr'ô Dakota d'u Nord" a cirche 48°10′N 100°10′W / 48.166667°N 100.166667°W48.166667; -100.166667.

Sciugrafije umane[cangecange 'a sorgende]

Le lènghe cchiù diffuse jndr'ô Nord Americhe sonde 'nglese, spagnole, e frangese. 'U termine Anglo-Americhe jè ausate pè parlà de le paise anglofone de le Americhe: jidde sonde 'u Canada (addò le 'nglise e 'u frangise sonde lènghe ufficiale) e le State Aunìte d'Americhe. A vote sonde combrese pure 'u Belize e quacche isole de le Caraibe. L’Americhe latine jè 'n refèreminde a quedde sutezze de le Americhe (generalmende a sud de le State Aunìte) addò le lènghe rumanze derivate da 'u latine sonde predominande: pè quanne reguarde 'u Nord Americhe ce se referisce pertanne a le otre repubbleche de l'Americhe cendrale, a 'u Messiche, e 'na bbuèna parte de le isole de le Caraibe (oltre naturalmende ad 'a cchù granna parte d'u Sud Americhe).

'A lenga frangise hagghie storecamende svolte 'nu ruole segnefecative jndr'ô Nord Americhe e conzerve 'na presenze distindive jndre alcune reggione. 'U Canada jè ufficialmende bilènghe; 'u frangise jè 'a lenga ufficiale d'a provinge canadese d'u Quebec e jè ufficiale 'nzieme a le 'nglise jndr'à provinge d'u New Brunswick. 'U frangise jè lenga ufficiale pure jndre alcune isole de le Indie Occidentale (Haiti, Guadalupe, Martiniche, Saint Barth, Saint Martin) e a Saint-Pierre e Miquelon, aaccusì cumme jndr'à Louisiana, addò 'u frangise jè angore 'na lenga ufficiale.

'Na vedute de Los Angeles

Socialmende e culturalmende l’Americhe d'u Nord tène 'na assaje definite entità. 'U Canada anglofone e le State Aunìte onne 'na culture e de le tradiziune assaje simile purcè jedde sonde state totte e dò ex colonie bretànneche. 'Na comunanze culturale e 'na economeche de mercate s'onne sviluppate 'mbrà le dò naziune, dettate da 'u potere economeche e da cullegaminde storeche. Somiglianze se potène vedè jndr'à combonente lenguìsteche spagnole d'u Nord Americhe. Pure auqqà se jè condivise 'nu passate comune, cumme ex colonie d'a Spagne. Jndr'ô Messiche e jndre paise cendreamericane jndre cui 'a civiltà Maya se jè sviluppate, le populazzione indigene tènene angore alcune tradiziune. 'U Québec da parte soje combrende 'na reggione ca presende 'na culture proprie legate a l'eredità coloniale frangise.

Economecamende 'u Canada e le State Aunìte sonde le dò naziune cchiù ricche e sviluppate d'u continende, seguite da 'u Messiche, paise de nuève 'ndustrializzaziune. Le paise de l'Americhe cendrale e de le Caraibe se presendane assaje mene sviluppate. Le cchiù 'mbortande mercate comune sonde 'u Caribbean Community and Common Market (CARICOM) e 'u North American Free Trade Agreement (NAFTA). Recendemende da le paise cendre americane jè state firmate 'nu accorde de lìbbere scambie, 'u CAFTA cu l’intente de migliorà 'a lòre situaziune finanziarie.

Paise e territorie[cangecange 'a sorgende]

Condrolle d'u territorie de ll'Americhe settentrionale de le popule ce non g'èrene native americane,
1750–2008
L'Istme de Tehuantepec

L’Americhe d'u Nord jè spesse scucchiáte jndre sottereggione, pure ce sembre non unanimemende condivise. L’Americhe Cendrale combrende 'a reggione meridionale d'u continende, ma 'a soje estremità settentrionale cange 'mbrà le fonde. Sciugrafecamende 'a reggione inizie cu l'Istme de Tehuantepec jndr'ô Messiche (addò stonne le state messicane de Campeche, Chiapas, Tabasco, Quintana Roo e Yucatán). Le Naziune Aunìte combrendone 'u Messiche jndr'à Americhe Cendrale (d'otre cande l'Unione Europee ve mette sia 'u Messiche ca 'u Belize), ma Geopolitecamende 'u Messiche non g'è spesse conziderate parte d'u Cendre Americhe.

'U congette de Nord Americhe jè pure ausate pè fà referimende a le paise e a le territore cchiù settentrionale: 'u Canada, le State Aunìte, 'a Groenlandie, Bermude, e Saint Pierre e Miquelon. Sonde conziderate distintamende da le reggione meridionale de le Americhe, ca combrende jndre 'na granna parte l'Americhe Latine.

Paise o
Territorie
Grannenèzze
(km²)[6]
Crestiáne
(luglio 2007)[6]
Denzetà
(per km²)
Capitale
Anguilla Anguilla (Gran Bretagna) 102 13.677 134,1 The Valley
Antigua e Barbuda Antigua e Barbuda 443 69481 157,0 Saint John's
Aruba Aruba (Olanda) 193 100.018 518,2 Oranjestad
Bahamas Bahamas 13940 305.655 21,9 Nassau
Barbados Barbados 431 280.946 651,8 Bridgetown
Belize Belize 22.966 294.385 12,8 Belmopan
Bermuda Bermuda (Gran Bretagne) 53 66.163 1241,3 Hamilton
Isole Vergini Britanniche Isole Vergini Britanniche (Gran Bretagne) 153 23.552 153,9 Road Town
Canada Canada 9.984.670 33.390.141 3,3 Ottawa
Isole Cayman Isole Cayman (Gran Bretagne) 262 46.600 177,9 George Town
Frange Clipperton (Frange) 9 0 0,0
Costa Rica Costa Rica 51.100 4.133.884 80,9 San José
Cuba Cuba 110.860 11.394.043 102,8 L'Avana
Dominica Dominica 754 72.386 96,0 Roseau
Repubblica Dominicana Repubblica Dominicana 48.730 9.365.818 192,2 Santo Domingo
El Salvador El Salvador 21.040 6.948.073 330,2 San Salvador
Groenlandia Groenlandia (Danemarche) 2.166.086 56.344 0,026 Nuuk
Grenada Grenada 344 89.971 261,5 St. George's
Guadalupa (Frange) 1.628 400.736 246,1 Basse-Terre
Guatemale Guatemala 108.890 12.728.111 116,9 Città del Guatemala
Haiti Haiti 27.750 8.706.497 313,7 Port-au-Prince
Honduras Honduras 112.090 7.483.763 66,8 Tegucigalpa
Giamaica Giamaica 10.991 2.780.132 252,9 Kingston
Martinica Martinica (Frange) 1.100[7] 436.131[7] 396,5 Fort-de-France
Messeche Messico 1.972.550 108.700.891 55,1 Città del Messico
Montserrat Montserrat (Gran Bretagne) 102 9.538 93,5 Plymouth; Brades
Statère Aunìte Navassa (State Aunìte) 5 0 0,0
Antille Olandesi Antille Olandesi (Paise Vasce) 960 223.652 233,0 Willemstad
Nicaragua Nicaragua 129.494 5.675.356 43,8 Managua
Panamá Panama[8] 78.200 3.242.173 41,5 Panamá
Porto Rico Porto Rico (USA) 8.870 3.944.259 444,7 San Juan
Saint Barthélemy (Frange) 21 6.852[9] 326,3 Gustavia
Saint Kitts e Nevis Saint Kitts e Nevis 261 39.349 150,8 Basseterre
Santa Lucia Saint Lucia 616 170.649 277,0 Castries
Saint-Martin Saint-Martin (Frange) 54 33.102[10] 608,5 Marigot
Saint-Pierre e Miquelon Saint-Pierre e Miquelon (Frange) 242 7.036 29,1 Saint-Pierre
Saint Vincent e Grenadine Saint Vincent e Grenadine 389 118.149 303,7 Kingstown
Trinidad e Tobago Trinidad e Tobago 5.128 1.056.608 206,0 Port of Spain
Turks e Caicos Turks e Caicos (Gran Bretagne) 430 21.746 50,6 Cockburn Town
Statère Aunìte Statère Aunìte[11] 9.826.630 301.139.947 30,6 Washington
Isole Vergini Americane Isole Vergini Americane (USA) 346 108.448 313,4 Charlotte Amalie
Totale 24.709.036 523.736.302 21,2

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Organizzaziune e accorde:

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. John Lloyd (John Mitchinson), The Book of General Ignorance, 2006 Harmony Books ISBN 978-0-307-39491-0 p. 95
  2. What is the origin of zero? How did we indicate nothingness before zero? Robert Kaplan, Scientific American 19-02-2008
  3. The Olympic symbols. International Olympic Committee. 2002. Lausanne: Olympic Museum and Studies Centre. Le cinghe cerchie d'a bandiere olimpiche rappresendane le cinghe continende abitate ca pigghiane parte a le sciuèche (Africa, Americhe, Asie, Europe, e Oceanie).
  4. Océano Uno, Diccionario Enciclopédico y Atlas Mundial, "Continente", p. 392, 1730. ISBN 84-494-0188-7
  5. Los Cinco Continentes (The Five Continents), Planeta-De Agostini Editions, 1997. ISBN 84-395-6054-0
  6. 6,0 6,1 Territorie e populazzione jè stimate da 'u The 2008 World Factbook ca attualmende ause date d'u luglie 2007
  7. 7,0 7,1 2006
  8. Panama jè generalmende conziderate facende parte d'u continende Nord Americane (Cendre Americhe), tuttavie alcune fonde sonde concorde a mette 'u limite vicine a 'u Canale de Panama; grannenèzze e crestiáne sonde referite a le 'ndere paise.
  9. Censimende d'u marze 1999
  10. Censimende d'u ottobre 2004
  11. Sonde combrese pure 'u state de le Hawaii e le territorie de l’Oceane Pacifiche

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegamende sus a indernette[cangecange 'a sorgende]

Continende d'a Terre

Africa

Antartide

Asie

Oceanie

Europe

Americhe settentrionale

Americhe meridionale