Oceane Pacifeche

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Disambiguazzione – "Pacifeche" manne aqquà. Ce ste cirche altri significati, 'ndruche Pacifeche (disambigue).
Oceane Pacifeche
Statèrecchiù o mène 50
Coordinate0°N 160°W / 0°N 160°W0; -160
Dimensioni
Grannèzze179.000.000 km²
Lunghezze19.800 km
Larijezze15.500 km
Profunnetate masseme10.901 m
Profunnetate medie4.270 m
Volume660 000 000 km³
Idrografije
Isolecirca 25.000
'Nzenaturemar Cenise oriendale, mar Cenise meridionale, mar d'u Giappone, mare de Sulu, mare de Celebes, mar de Tasmanie, mar Gialle, mare de Bering

L'oceane Pacifeche (abbreviazione ausate jndr'ô lèngagge comune: "Pacifeche") jè 'nu oceane d'a Terre. 'Mbarticolare, 'mbrà le cinghe oceane d'a Terre, jè 'u cchiù granne.

Descrizione[cangecange 'a sorgende]

L'oceane Pacifeche tène cchiù o mène 'nu terze d'a grannèzze terrestre, e se spanne pe' 179 miglione de chilometre quadrate. Se allonghe da nord a sud pe' cchiù o mène 15.500 chilometre, accumenzanne e cundanne 'u mar de Bering jndr'â ll'Artide e spiccianne a le margine ghiacciate d'u mare de Ross jndr'â ll'Antartide. 'A cchiù granna larijèzze 'n'senze est-ovest avène raggiunde a cchiù o mène 5 grade de latitudene nord, cu 'na distanze de 19.800 chilometre da l'Indonesie a le coste d'a Colombie. 'U luèche cchiù vasce d'a superficie terrestre se iacchije jndr'ô Pacifeche, 'nzign'u pertuse de le Marianne.

'U passagge 'mbrà Pacifeche e Indiane segue p'a convenzione 'na linèe ca d'a Malesie, passe pe' Sumatra, Giava, Timor, l'Australie a cape Londonderry, e Tasmanie. Da qquè, p'u meridiane de cape South East, 'u 147°E, raggiunge l'Antartide.

'U Pacifeche condène cchiù o mène 25.000 isole (cchiù de quande ne stonne jndre totte le otre oceane mise 'nzime), 'a cchiù granna vanne jndr'â ll'emisfere sud.

Longhe le borde d'u Pacifeche se iacchijene assaje mare. Le cchiù granne sonde:

stritte de Malacca aunìsce 'u Pacifeche cu l'oceane Indiane ad ovest, mendre 'ô stritte de Magellano e 'ô Stritte de Drake (pe' 'na vanne) 'ô aunìscene cu l'oceane Atlandiche ad est, 'ô stritte de Bering aunìsce 'u Pacifeche cu l'oceane Arteche a nord.

'U funnale oceaneche[cangecange 'a sorgende]

'U funne oceaneche d'u bacine cendrale d'u Pacifeche jè cchiù o mène uneforme, cu 'na profunnetata medie de 4.270 metre. Le irregolaretate cchiù granne conzistene generalmènde jndre mundagne suttemarine assaje ripide, cu 'na cime chiatte (guyot). 'A vanne occidendale d'u funnale oceaneche tène "arche vulcanece" ca avènene fôre d'a superficie de l'acque cumme raggruppamènde de isole (per es., le isole Salomone, le Hawaii e 'a Nuève Zelanne), longhe pure 3.000 km; le rilieve ca le componene se iàzane pure pe' 'n'ìrtezze de 3.000 m respette a 'u funnale oceaneche 'nzeccate.

P'u fatte ca 'u bacine idrografeche d'u Pacifeche jè relativamènde piccele, e a cause de l'immensetate de quiste oceane, 'a cchiù granna vanne de le sedimènde sonde de origgene autogeneche o pelaggeche. Le sedimènde terriggene, ca honne avùte origgene d'ô squasciamènde de le masse terrestre, sonde sckaffate jndre vanne limitate 'nzeccate ad 'a terreferme, addò pòtene però raggiungere spessore granne assaje, pure de migliaje de metre.

Caratteristeche de l'acque[cangecange 'a sorgende]

'A temberature de l'acque de l'oceane Pacifeche cange da picche cchiù d'u punde de congelamènde jndrô' lle vanne polare fine a ccchiù o mène 29 °C 'nzign'a l'equatore. Pure 'a salinetate cange c'a latitudene. L'acque 'nzeccate a l'equatore jè mène salate de quèdde a le medie latitudene, a cause de le precipitazzione equatoriale granne assaje duranne totte l'anne. Cchiù a nord de le latitudene temberate 'a salinetate torne a scennere arrète.

'A circolazione de superficie de le acque d'u Pacifeche se svolge generalmènde 'n'senze orarije jndr'â ll'emisfere nord, e 'n'senze andiorarije jndr'â ll'emisfere sud. 'A corrende equatoriale Nord, guidate verse ovest ad 'a latitudene 15° nord da le viènde, scire verse nord 'nzign'a lle Filippine e 'na vanne de le acque sove se môvene a nord c'u nome de corrende Auletiane, mendre 'a vanne rumanènde torne verse sud pe' sse reaunìscere ad 'a corrende equatoriale Nord. 'A corrende Aleutiane se scucchie quanne raggiunge 'u Nordameriche e forme 'a base d'a circolazione 'n'senze andiorarije jndr'ô mare de Bering. 'U vrazze meridionale suve addevende 'a corrende d'a Californie, ca se môve lentamènde verse sud.

'A corrende equatoriale Sud, scorrenne verse ovest longhe l'equatore, se spuèste verse sud ad est d'a Nuève Guinèe, scire ad est ad 'a latitudene de 50 grade sud, e se aunìsce a le corrende prengepále d'u Pacifeche d'u Sud, 'mbrà cui 'a corrende circumpolare Antarteche ca fàce le 'ndere scire d'u munne. Quanne se fàcce cchiù vicine a le coste cilene, 'a corrende equatoriale Sud se scucchie: 'na vanne sorpasse 'u cape Horn e spicce jndr'â ll'Atlandiche, mendre l'otra vanne scire a nord pe' ccrejà 'a corrende d'u Perù (o de Humboldt).

Territorie e naziune 'nzeccate[cangecange 'a sorgende]

Cchiù granne puèrte[cangecange 'a sorgende]

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Barkley, R. A., Oceanographic Atlas of the Pacific Ocean (1969)
  • Cameron, I., Lost Paradise (1987)
  • Couper, A., Development in the Pacific Islands (1988)
  • Crump, D. J., ed., Blue Horizons (1980)
  • Gilbert, John, Charting the Vast Pacific (1971)
  • Lower, J. Arthur, Ocean of Destiny: A Concise History of the North Pacific, 1500-1978 (1978)
  • Oliver, D. L., The Pacific Islands, 3a ed. (1989)
  • Ridgell, R., Pacific Nations and Territories, 2a ed. (1988)
  • Soule, Gardner, The Greatest Depths (1970)
  • Spate, O. H., Paradise Found and Lost (1988)
  • Stanley, David, Moon Handbooks South Pacific (2004)
  • Terrell, J. E., Prehistory in the Pacific Islands (1986).

Basate sus a teste de pubbleche dominie d'u US Naval Oceanographer

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Le cinghe oceane d'a Terre

Pacifeche

Atlàndeche

Indiane

Arteche

Antarteche