Americhe meridionale

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Mappe de l'Americhe meridionale

L'Americhe meridionale o Americhe d'u Sud jè 'nu subcontinende ca tène 'a parte meridionale de l'Americhe. Se iacchie pe le 'ndere jndr'ô emisfere occidentale, e jndre 'na bbuèna parte jndr'ô Emisfere australe, fatte eccezziune pè alcune reggione ce se iacchiene a nord de l'Equatore jndr'ô Emisfere boreale. Jè vagnate ad ovest da l'oceane Pacifiche, a nord e ad est da l'Oceane Atlàndeche. L'Americhe settentrionale e 'u mar de le Caraibe se iacchiene a nord-ovest.

L'Americhe d'u Sud ha state accusì chiamate jndr'ô 1507 da le cartografe Martin Waldseemüller e Matthias Ringmann dope ca 'u navigature fiorendìne Amerigo Vespucci, prime jndr'à Europe, suggerì ca 'u continende da picche scuperte non ge fossere le Indie Oriendale, me 'nu Nuève Munne scanosciute a le europee.

L'Americhe d'u Sud tène 'na superficie de 18.840.000 chilometre quadrate, ca corresponde a quase 'u 3,5% d'a superficie terrestre. A l'inizie d'u 2005 'a soje populazzione jè state stimate jndre cchiù de 371.090.000 de crestiáne. 'U Sud Americhe accussì jè 'u quarte continende 'n termine de superficie (dope Asie, Africa e Americhe d'u Nord) e 'u quinde pè populazzione (dope Asie, Africa, Europe e Americhe d'u Nord).

Sciugrafije[cangecange 'a sorgende]

Viste da 'u satellite d'u Sud Americhe.

'U Sud Americhe tène 'a cchiù granna parte d'a reggione sciugrafeche generalmende chiamate Emisfere meridionale, Nuève Munne, Emisfere occidentale, le Americhe o, semplicemende, l'Americhe (a vote jè conziderate cumme nu uniche continende, e 'u Sudameriche 'nu subcontinende). 'U soje territorie se spanne a sud-est d'a frondiere 'mbrà Panamá e Colombie, seconne 'a maggior parte de le fonde. Otre dìcene ca 'u confine s'ha da mette luènghe 'u Canale de Panamá. Quase totte 'u Sudameriche se iacchie sus 'a placche sudamericane. Geopolitecamende le 'ndere state de Panamá (combrese 'u segmende ad est d'u Canale de Panamá) jè generalmende conziderate parte d'u Nordameriche, o comungue de l'Americhe cendrale.

Pure ce assaje de le isole de le Caraibe, 'mbrà cui le Piccele Antille, se iacchiene sus 'a placche caraibice, le isole de Aruba, Barbados, Trinidad e Tobago facene parte d'a reggione settentrionale d'a piattaforme continendale sudamericane. Le Antille Olannese e le isole prospicienti al Venezuela si trovano lungo le coste del Sud America. Sceopolìtecamènde le statère 'nzulare e le territore d'oltremare de le Caraibe sonde generalmende conziderate facende parte d'u Nord Americhe.[1][2][3] Le naziune d'u Sud Americhe ca se affacciane sus a 'u Mare de le Caraibe ('mbrà cui Colombie, Venezuela, Guyane, Suriname e Guiane Frangese) sonde pure chiamate Sud Americhe caraibeche. Otre isole d'u continende sonde le Galápagos, l'Isole de Pasqua (jndr'à Oceanie, me jedde sonde appartenende a 'u Cile), l'Isole de Robinson Crusoe, Chiloé e 'a Terre d'u Fuèche.


Patagonie (Argentina).

Jndre quiste continende se iacchiene le cchiù ìrte cascate d'u munne, 'u Salte Angel jndr'ô Venezuela, e 'u cchiù granne fiume 'n termine de portate d'acque, 'u Rio de le Amazzone, e 'a cchiù luènghe catene monduose, le Ande ('a cui cime cchiù elevate jè l'Aconcagua cu 6.962 metre sus a 'u levelle d'u mare), 'u deserte cchiù secche, 'u deserte de Atacama, 'u cchiù granne vosche chiovose, l'Amazzonie, 'a cchiù ìrte capitale, La Paz jndr'à Bolivia, 'u cchiù ìrte laghe commerciale navegabbele, 'u Laghe Titicaca, e 'a cetate cchiù meridionale d'u munne, 'a cetate de Puerte Toro jndr'ô Cile.

Le prengepale risorse minerarie sonde ore, argende, rame, ferre, stagne e petrolie. 'U Sudameriche jè 'a patrie de assaje specie animale uniche, 'mbrà cui lama, anaconde, piranha, giaguare, vigogne e tapire. Le foreste de l'Amazzonie comungue tènene 'nu assaje elevate levelle de biodiversità.

'U paise de granne luènghe cchiù granne d'u Sudameriche, sie 'n termine de superficie ca de populazzione, jè 'u Brasile, seguite da l'Argendine. Le reggione ca formane quiste continende sonde le State andine, 'a Guiane, 'u Cone Sud e 'u Brasile.

Clime[cangecange 'a sorgende]

'U Choco

L'Americhe d'u Sud tène 'na granna varietà de clime: quidde calde umide d'a foreste pluviale amazzoniche, quidde fredde secche d'a Patagonie, quidde aride d'u deserte de Atacama, quidde vendose gelide d'a Terre d'u Fuèche. Quiste da:

  • 'A grannezze d'a latitudine ca occupe 'u continende. 'A cchiù granna parte jè combrese 'mbrà l'equatore jndr'à parte settentrionale e 'u Tropiche d'u Capricorne, mendre 'a punde meridionale tràse jndre 'na reggione subartiche.
  • 'A differenze de temberature 'mbrà le dò oceane. Generalmende 'a coste esposte a l'Atlàndeche jè cchiù calde e quedde sus a 'u Pacifeche jè cchiù fredde pè 'a presenze d'a corrende de Humboldt.
  • 'A presenze de le Ande, 'a cui temberature cange assaje a seconne de l'altitudine.

Jndr'à reggione occidentale, 'mbrà le Ande e l'Oceane Pacifiche, sonde presende alcune de le zone cchiù umide e cchiù aride d'u pianete: 'U Choco (Colombie, Ecuador, Perù, Panamá) e 'u Deserte de Atacama (Cile, Perù, Bolivia, Argendine) rispettivamende. 'U clime jè generalmende tropicale: equatoriale jndr'à reggione amazzoniche, umide jndr'à savane, steppiche jndr'à pampa, nivale sus a le ande.

Elenghe de le Pajèsere sudamericane[cangecange 'a sorgende]

Pajèsere o
territorie
Grannenèzze
(km²)[4]
Crestiáne
(luglie 2008 stime)[4]
Denzetà
per km²
Capitale
Argendine Argentina 2.766.890  40.677.348 14.3 Buenos Aires
Bolivie Bolivia 1.098.580   9.247.816 8.1 La Paz. Sucre[5]
Brasile Brasile 8.514.877 200.908.598 23.6 Brasilia
Cile Cile 756.950  16.800.000 21.1 Santiago
Colombie Colombia 1.138.910  45.013.674 37.7 Bogotá
Ecuador Ecuador 283.560  13.927.650 47.1 Quito
Isole Falkland Isole Falkland (Regne Aunìte)[6] 12.173       2.967 0.24 Port Stanley
Georgia d'u Sud e isole Sandwich meridionele Georgia del Sud e isole Sandwich meridionali (Regne Aunìte)[7] 3.093       20 0.0 Grytviken
Guyana Frangese Guiana Francese (Frange) 91.000     209.000 2.1 Cayenne
Guyana Guyana 214.970     770.794 3.6 Georgetown
Paraguay Paraguay 406.750   6.347.884 15.6 Asunción
Perù Perù 1.285.220  27.925.628 21.7 Lima
Suriname Suriname 163.270     438.144 2.7 Paramaribo
Uruguay Uruguay 176.220   3.477.778 19.4 Montevideo
Venezuela Venezuela 912.050  26.414.815 27.8 Caracas
Totale 17.824.513 397.426.313 25

Storie[cangecange 'a sorgende]

Le teorie cchiù concorde dìcene ca 'u popolamende d'u Sudameriche sije iniziate cu l'arrive de l'omme attraverse 'u Stritte de Bering, quanne s'aví criáte 'nu ponde de ghiaccie tale da collegà le estreme propaggene de Asie e Siberie cu 'u Nordameriche. Alcune reperte archeologgeche non ge parene però confermà chienamende quèste ipotese, e portane a penzà teorie alternative de 'nu popolamende addiritture andecedende. 'Nu elemende ca se jè puèste a l'attenzione de alcune studiuse jè 'a granne presenze de site archeologgeche jndr'ô Sudameriche e 'u vasce numere de quiste jndr'ô nord d'u continende. Jè assaje improbabbele ca le cchiù andiche site jndr'ô nord sonde angore da scuprì, e quiste jè sorprendende purcè ce le Americhe fòssere state popolate origgenariamende jndre 'na maniere esclusive d'a Siberie,le site cchiù andiche s'avessere da iacchie senze nisciune discussione jndr'ô Nordameriche.

Inoltre, alcune studie onne misse n'evidenze de le differenze geneteche 'mbrà le paleoinde sudamericane e nordamericane: le prime cu tratte e lineamende cchiù australoide, le seconne cu tratte cchiù mongoloide. Chiste elemende onne combortate l'adesione de alcune recercatore a l'ipotese de 'nu popolamende autonome de l'Americhe d'u Sud, non cchiù accussì da 'u nord, bensì cu ipotese de arrive da l'Australie.


Timbe precolombiane[cangecange 'a sorgende]

Arte Nazca.

'A prime prove de l'esistenze de prateche agricole jndr'ô Sud Americhe risalgone a cirche 'u 6500 a.C., quanne patate, fasule e diaulìcchie comingiarene ad essere cultivate cumme prodotte alimendare jndre reggione prossime a 'u bacine amazzoniche. Otre elemende ('mbrà cui ceramiche) onne demostrate ca 'a manioche, prodotte alimendare diffuse pure ôsce, venève già cultivate jndr'ô 2000 a.C.

Le rovine de Machu Picchu.

Jndr'ô corse d'a granne epoche migratorie, e specialmende dope 'a scuperte de l'agricolture, le andiche colonizzature americane se spannerone jndre reggione e jndre aree ritenute cchiù favorevole a 'u lòre sviluppe e a 'u lòre stile de vite. Jndre 'na situazione de isolamende durate millenne respette a le società d'u Vècchie Munne, le popule americane facerene culture origgenale e autonome, tande da presendà dò rivoluzione neoliteche scucchiáte, une jndr'à Mesoameriche e l'otre jndre Ande jndr'ô Sudameriche ca onne date origgene a cendinaie de civiltà distinde.

Le prime 'nsediamende e 'a prime culture canosciute jndr'ô Sud Americhe (e jndre Americhe 'n generale) fùrene le Valdivia luènghe 'a coste sud-est de l'Ecuador.

'A prime civiltà s'aví sviluppate a Norte Chico, luènghe 'a coste peruviane. Quèdde Museche ha state 'a prengepale civiltà indigene jndre quèdde ca jè ôsce 'a Colombie.

'Mbortande culture pre-colombiane fùrene: le Moche (100 a.C.700 d.C., presse 'a coste settentrionale d'u Perù); Tiahuanaco (100 a.C. – 1200 d.C., jndr'à Bolivie); Cañari (jndre reggione cendre-meridionale de l'Ecuador), Paraca e Nazca (400 a.C.800 d.C., Perù); Wari o 'Mbere Huari (6001200, jndr'ô Perù cendre-settentrionale); le 'Mbere Chimu (13001470, sus 'a coste peruviane settentrionale); le regne Chachapoya e Aymaran (10001450, jndr'à Bolivie e jndr'ô Perù meridionale).

'A civiltà Inca hagghie dominate 'a reggione de le Ande da 'u 1438 a 'u 1533.

Timbe coloniale[cangecange 'a sorgende]

Mappe de l'Americhe meridionale (1790).

Da 'u sèchele XVI fine a le inizie d'u sèchele XIX 'a maggior parte de l'Americhe Meridionale ha state scucchiáte jndre colonie guvernate pè 'a cchiù granna parte d'a Spagne e da 'u Purtugalle. 'N seguite cu le 'ndependenze tale colonie cangiarone jndre repubbleche, cu l'eccezziune d'a Guiana Frangise e de le Isole Falkland (e le isole cchiù vecine a jedde pigghiate da 'u Regne Aunìte), attualmende uniche territore ca non ge sonde angore 'ndependente.

'A prime reggione pigghiate da le spagnole ha state Macuro, sus 'a punde d'a penisole de Paria, jndr'ô state de Sucre jndr'ô Venezuela, a cui Cristoforo Colombo aví date 'u nome de Tierra de Gracia. 'U prime 'nsediamende jndre quiste continende fù a Cumaná (sembre jndr'à coste d'u Venezuela), mendre 'a prime cetate ha state Sande Marta jndr'à Colombie.

'A decolonizzaziune[cangecange 'a sorgende]

Jndr'ô corse d'u 1808 le pressione de le 'mberatore frangise Napoleone purtarene a 'na serie de evende ca facerene devendà angore de cchiù grave 'a già combromesse situaziune spagnole. Carlo IV de Spagne abdicò a 'u trone 'n favore d'u figghie Ferdenànde VII, 'u 19 màrze 1808 dope le mote de Aranjuez, e cchiù nnande, 'u 5 magge 1808 'a Spagne de Carlo IV e de 'u figghie soje fù costrette a lassà 'u trone a Napoleone ca misse 'u frate soje, Gesèppe I, cumme 'u nuève re de Spagne. Quiste hagghie provocate 'na reaziune popolare jndr'à Spagne ca jè canosciute cumme 'a 'Uerre de 'ndependenze spagnole ca, tande jndr'à Spagne ca jndr'à Americhe, porte a quagghià de le commissiune reggionale ca promossere 'a lotte condre le 'nvasure frangise a 'u fine de reportà a 'u legittime monarche 'u trone. Tuttavie, assaje de quèste commissiune venène viste cu sospette da le autorità spagnole, temenne ca putessere essere file-frangise. De quiste periode fùrene 'mbortate le aziune de Andonie Nariño a Bogotà (ca avéve pubblecate 'a Dechiarazziune de le diritte de l'omme e d'u cittadine), 'u movimende de Juan Picornell, 'a congiure de Manuel Gual e José María España, e 'u fallimende militare d'a spediziune de Francisco de Miranda jndr'ô Venezuela.

Uerre de 'Ndependenze[cangecange 'a sorgende]

'U Sudameriche jndr'ô 1884
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Uerre de 'ndependenze ispanoamericane.

'U processe d'a Uerre de 'ndependenze ispanoamericane aví inizie cu 'a Rivoluzione de La Paz jndr'ô 1809 jndre l'Ìrte Perù e aví fine cu 'a prese d'a fortezze d'u Callao jndr'ô 1826.

Jndr'ô 1817 'u generale José de San Martín passe attraverse le Ande pè scè 'n battagghie condre le realiste jndr'ô Cile e successivamende scè verse Lima, cu 'u fine de squascià 'u cendre d'u putere spagnole. 'A spediziune aví subite perdite grave assaje cause le situazziune estreme jndre cui s'aví iacchiute ad agì: l'altezze medie de le picche monduose situate 'mbrà le 3.000 e le 4.800 metre, le malattie, 'a larghezze medie de le strade (quacche vote pure de sule 30 cm), 'a temberature ca scennève 'mbrà le -15 e le -20 grade durande 'a notte hagghie fatte 'n mode ca de le 5.400 omme ca combonevane l'esercite, ben 300 sonde muèrte luènghe 'a strade. Arrevàrene sule 5.000 ciuccie de le 9.200 partite, e 500 cavalle de le 1.500 iniziale. Ad 'u stesse timbe San Martin stave a dirige le 6 colonne ca passarene attraverse le mondagne jndre deverse punde, cu l'obiettive de 'ncasinà e de spannere le forze realiste. Quanne jidde arrive jndr'ô Cile, l'esercite de le patriote sotte 'u comanne d'u stesse San Martín, trionfe jndr'à battagghie de Chacabuco. Cu quèste battagghie se inizie a scrìvere 'a storie de l'emancipazziune d'u Sudameriche. Quiste aziune ha state combletate da parte de le aziune militare fatte partì da 'u liberatore Simón Bolívar jndr'ô nord d'u continende, ca arrive a 'na decisive vittorie jndr'à battagghie de Boyacá.

San Martín e Bolívar durande 'a Conferenze de Guayaquil.

'U case d'u Brasile[cangecange 'a sorgende]

'Nu atte 'ndispensabbele pè face venè fore 'u Brasile cumme 'nu State nazienale fù 'a creazione, dope le 'uerre napoleoneche, d'a capitale a Rio de Janeiro facende pigghià accusì a jidde 'u status de regne d'u Brasile, 'nu regne jndr'ô Regne Aunìte de Purtugalle, Brasile e Algarve (18071821). A 'u sparèscere pacificamende de quiste regne face seguite le 'Mbere d'u Brasile. Le 'ndependenze fù proclamate jndr'ô 1822 da 'u figghie d'u re d'u Purtugalle. Don Pedro I d'u Brasile stabilì 'na monarchie costituzionale fine a quanne fù proclamate 'a repubbleche jndr'ô 1889.

Vendesime sèchele[cangecange 'a sorgende]

Jndr'ô corse d'u vendesime sèchele jndr'ô Sudameriche se insediarono deverse dittature e 'nghianarene a 'u potere assaje omme forte. Ma verse 'a fine d'u sèchele 'a maggior parte d'u continende de fatte ere rette da guverne elette democratecamende, pure ce non ge se venène a stabilì jndre totte le case istituzione de carattere durature. 'U sviluppe economeche de Argendine, Brasile, e Uruguay condrebbuì a l'inizie d'u ‘900 a fà venè 'nu granne numere de immigrate, prengepalmende proveniende da Europe e Asie.

Sule jndre 'na mesure assaje cchiù piccenne 'a nuève junele migratorie 'nderessò 'u reste d'u continende, mendre otre aree ne fùrene totalmende escluse. 'U Canale de Panamá apirte jndr'ô 1914 aví avute 'nu 'mbattte economeche-sociale assaje notevole pè 'u Sudameriche.

'A Uerre d'u Chaco (19321935) combattute 'mbrà 'a Bolivie e 'u Paraguay pè 'u condrolle d'u fiume Paraguay, aví fine cu 'a vittorie de quiste urteme. Fù 'na uerre 'mbrà dò de le paise ca erene 'mbrà le cchiù povere d'u Sudameriche luènghe totte 'u ‘900.

Durande 'a Prime e 'a Seconne uerre mundiale, 'u continende remase a 'u secure da le junele distruttive ca avéve colpite Europe, Asie e Africa, e de fatte quiste porte 'na nuève junele migratorie de migliaie de profughe. Cu 'a fine d'u conflitte, 'u 30 abbrile 1948, se funne l'Organizzaziune de le State Americane a Bogotá. 'U 9 abbrile ere state assassenate 'u leader popolare Jorge Eliécer Gaitán sembre a Bogotá, ca portò 'a Colombie a 'nu conflitte politeche ca dure pè totte 'u reste d'u sèchele.

'A uerre fredde aví conseguenze segnefecative sus a 'u suole americane. Jndr'ô prime semestre d'u 1960 'a rivoluzione comuniste a Cuba, guidate da Fidel Castro e Che Guevara aví purtate 'a politeche d'u paise verse l'Unione de le Repubbleche Socialiste Sovietiche (URSS), devenende 'nu alleate 'ncondizziunate a scapite de le 'nderesse geostrateggeche de le State Aunìte. Se pose accussì 'nu forte blocche economeche a l'isole. 'Mbrà le anne sessande e settande alcune guverne, jndr'à Argendine, Brasile, Cile, Uruguay, fùrene allondanate o rovesciate da 'na serie de dittature non allineate.

Cu 'a fine d'a Uerre Fredde, e cu 'a cadute d'u mure de Berline, 'u continende hagghie viste l'avvende d'u neoliberisme, 'nu 'nzieme de proposte politeche-economeche cu l'accende sus 'a lìbbere circolazziune de le capitale e 'a privatizzaziune de le 'mbrese pubbleche. A quiste processe condribbuirene 'a Banche Mundiale, l'Organizzazione Mundiale d'u Commercie e 'u Funne Monetarie 'Ndernaziunale (FMI).

Economije[cangecange 'a sorgende]

'U distrette finanziarie de Sao Paulo.
Buenos Aires, Argendine 'u distrette finanziarie.
Santiago, Cile, 'u cendre finanziarie de notte

L'economije sudamericane jè state caratterizzate jndre quiste urteme decennie da 'na vasce crescite e 'na vasce combetitività respette a le assaje cchiù dinamiche mercate emergende de Cine e Indie. Tuttavie a partì da 'u 2004 se jè verificate 'nu assaje granne aumende d'a crescite d'u PIL e pure d'a combetitività. Se sonde viste accussì granne differenze reggionale e 'na accenduate disparità jndr'à destrebuzione d'u reddite. 'A parte cchiù granna d'a ricchezze jè concendrate jndre mane de 'na minoranze d'a populazzione, mendre miglione de crestiáne onne pruvate levelle de luàmende ca arrivane, 'n case estreme, ad 'a povertà assolute. 'U divarie economeche 'mbrà ricche e povere, jndr'à maggior parte de le naziune d'u Sudameriche, jè conziderate assaje cchiù ìrte respette ad 'a medie de le paise de le otre continende. Jndr'ô Venezuela, Paraguay, Bolivie e assaje otre paise sudamericane, 'u 20% d'a populazzione cchiù ricche tène cchiù d'u 60% d'a ricchèzze naziunale, mendre 'u 20% d'a populazzione cchiù povere ne tène mene d'u 5%.

Quiste realtà però non g'è auguale pè totte 'u Sudameriche 'nfatte stè 'nu gruppe de paise chiamati “d'u Cone Sud” (Argendine, Brasile meridionale, Cile e Uruguay) presendane 'ndicatore socie-economeche cchiù positive e tasse cchiù elevate de HDI da classefecarle jndr'à categorije de le elevate. 'N particolare 'u Cile, l'Argendine e l'Uruguay onne da essere conziderate cumme paise chienamende sviluppate cu vasce tasse de povertà e reddite medie-ìrte e le lòre capitale tènène 'ndicatore socie-economeche assaje simile ad alcune cetate europee cumme Meláne, Madrid e Lisbona. Attualmende le fatture ca comblicane n'otra crescite de l'economije sudamericane e 'u spanneminde de le soje prodotte sus a le mercate 'ndernaziunale sonde 'a classe deregende ca sostene 'u status quo, le 'nderferenze politeche de otre paise occidendale, e 'na ccihù picche combetitività sus a 'u piane de le prizze e jndre termine de produttività respette a le prengepale combetitore (in primis 'a Cine).

L'economije sudamericane jè scucchiáte 'mbrà le estrazione minerarie d'a reggione amazzoniche e l'agricolture presende jndre quase totte le paise. 'A 'ndustrializzaziune jè a 'nu levelle medie jndre varie reggione, pure ce jè assaje forte 'a presenze de gruppe multenaziunale. L'estrazione e l'esportazione de petrolie jè 'mbortande jndr'ô Venezuela, ca tène alcune de le cchiù granne reserve mundiale, jndr'à Argendine e jndr'ô Oceane Atlantiche proprie nnanze a Rio de Janeiro. 'A Bolivie se destingue pè 'a produzziune de gas naturale.

Le cchiù ricche e 'ndustrializzate reggione d'u continende sonde: jndr'ô prime puèste 'u State de San Paolo, ca tène 'a cchiù granna economije d'u Sudameriche, addò jè presende 'u prengepale cendre finanziarie, e le prengepale pole tecnologgeche (São Carlos, São José dos Campos e Campinas) e 'u cchiù granne e movimendate puerte; stè apprisse pè 'mbortanze 'a zone 'ndustriale luènghe 'u fiume Paraná 'mbrà Rosario e La Plata jndr'à Argendine cu Buenos Aires cumme fulcre (seconne cchiù granne puerte e seconne cetate jndre termine de PIL cchiù ìrte) e d'ô state brasiliane de Rio de Janeiro. Dope 'u Brasile, l'Argendine rappresende 'a seconne cchiù granne economije jndre termine de PIL jndr'ô Sud Americhe. Seconne le date d'a Banche Mundiale, jndr'ô 2007 cinghe paise sonde state classefecate 'mbrà le prime cingande jndre termine de PIL (nominale): Brasile, Argendine, Venezuela, Colombie e Cile.

Ausanne 'u PIL nominale jndr'ô combronde, le paise cu 'na monete svalutate jndre combronde d'u dollare parene cumme mene produttive. Pè quiste se ause pure 'u combronde cu 'a parità de putere d'acquiste (PPA). 'Mbrà le paise cu PIL (PPA) pro capite cchiù elevate, seconne quanne pubblecate da 'u Funne Monetarie 'Ndernaziunale (FMI) l'Argendine jè l'uneche paise sudamericane 'mbrà le prime 50, seguite da Cile, Uruguay, Brasile e Venezuela. A cause de 'nu storeche tasse de 'nflaziune elevate jndre quase totte le paise sudamericane, se vedene ìrte tasse de 'nderesse ca portane de conseguenze vasce levelle de 'nvestimende. Le tasse de 'nderesse sonde spesse a dò cifre. L'eccezziune jè 'u Cile ca vande 'na discrete stabilità economeche cu tasse de 'nderesse a 'na uneche cifre. Sule Argendine e Brasile facene parte d'u G20 ('u gruppe de le paise cchiù 'ndustrializzate e le naziune emergende), mendre sule 'u Brasile face parte d'u G8+5 (le paise cchiù 'ndustrializzate d'u munne e le cchiù 'nfluende). 'Mbrà le prengepale metropole d'u Sudameriche ce stonne São Paulo, Buenos Aires, Rio de Janeiro, Santiago d'u Cile, Lima, Caracas,Quito e Bogotá. L'Unasud stè a penzà ad 'a creazione de 'na zone de lìbbere cange 'n grade de aunì le dò comunità già esistende, 'u Mercosur e 'a Comunità Andine.

Paise PIL (nominale) jndr'ô 2008[8] PIL (PPA) jndr'ô 2008[9] PIL (PPA) pro capite jndr'ô 2008[9] HDI jndr'ô 2008
bandiera Argendine 338721 571392 14376 0.860 (ìrte)
bandiera Bolivia 18938 42121 4201 0.723 (medie)
bandiera Brasile 1664660 1845642 10223 0.807 (ìrte)
bandiera Cile 181464 246227 14673 0.874 (ìrte)
bandiera Colombia 249773 340771 7059 0.787 (medie)
bandiera Ecuador 54668 103717 7450 0.807 (ìrte)
bandiera Guyana 990 3115 4079 0.725 (medie)
bandiera Paraguay 16355 28718 4667 0.752 (medie)
Perù Perù 131382 238945 8383 0.788 (medie)
bandiera Suriname 2350 4436 8323 0.770 (medie)
Uruguay Uruguay 28351 40211 12566 0.859 (ìrte)
bandiera Venezuela 331765 360936 12868 0.826 (ìrte)

Lènghe[cangecange 'a sorgende]

Lènghe europèe[cangecange 'a sorgende]

Le lènghe europèe parlate jndr'à ll'Americhe meridionale

'A lènga spagnole ed 'u purtughese sonde le lènghe prengepàle d'u subcontinènde. 'U purtughese se parle prengepalmènde jndr'ô Brasile, addò jè 'a lènga ufficiale. 'A lènga spagnole jè ufficiale jndr'à totte lle pajèsere a eccezzione d'u Brasile d'u cui avìme già parlate e jndr'à lle Guyane. Jndr'à Guyana jndr'à lle Isole Falkland (amministrate da 'u Regne Aunìte) se parle le 'nglise; jndr'ô Surinam, 'u olannese e jndr'à dependenze d'a Guayana Frangese, 'u frangese.

Lènga Crestiáne Se parle jndre
Spagnole 198.054.859 Argendine Argendine
Bolivie Bolivie
Cile Cile
Colombie Colombie
Ecuador Ecuador
Paraguay Paraguay
Perù Perù
Uruguay Uruguay
Venezuela Venezuela
Purtughese 190.732.694 Brasile Brasile
'Nglise 800.000 Guyana Guyana
Isole Falkland Isole Falkland
Olannese 510.000 Suriname Suriname
Frangese 230.000 Frange Guayana Frangese

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. South America Atlas National Geographic
  2. North America Atlas National Geographic
  3. Unstats Americas
  4. 4,0 4,1 Grannenèzze e populazzione sonde pigghiate da The 2008 World Factbook
  5. La Paz capitale amministrative; Sucre.
  6. Revendecate da l'Argendine.
  7. Revendecate da l'Argendine.
  8. Fonde: [1]
  9. 9,0 9,1 Fonde: [2]

Vôsce cullegate[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegamende sus a indernette[cangecange 'a sorgende]

Continende d'a Terre

Africa

Antartide

Asie

Oceanie

Europe

Americhe settentrionale

Americhe meridionale