Argendine

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.


Disambiguazzione – Ce ste cirche altri significati, 'ndruche Argendine (disambigue).
Argendine
Jndre aunìone e lìbbertate
Argendine - Localizzazione
Argendine - Localizzazione
Date amministrative
Nome combleteRepubbleche Argendine, Confederaziune Argendine, Naziune Argendine, Provincias Unidas del Rio de la Plata
Nome ufficialeRepùblica Argentina, Confederaciòn Argentina, Naciòn Argentina, Provincias Unidas del Rio de la Plata
Lènghe ufficialeSpagnole
CapitaleBuenos Aires  (2.776.138 ab. / 2001)
Politiche
Forme de governeRepubbleche federale
PresidendeCristina Elizabeth Fernández de Kirchner
'NdipendenzeD'a Spagne, 9 luglie 1816
Trasute jndr'à l'ONU24 ottommre 19451
Superficie
Totale2.780.403 km² ()
% de le acque1,1%%
Popolazzione
Totale40.134.425 ab. (2008) (31º)
Denzetà15,0 ab./km²
Nome de le javetandeTemplate:AggNaz/Argendine
Sciugrafije
ContinendeAmerica meridionale
Fuse orarieUTC-3
Economie
ValutePeso argendine
PIL (nominale)571,392 milione de $ (2006) (23º)
PIL pro capite (nominale)14,376 $ (2005) (55º)
ISU (2009)0,866 (alto)[1] (46º)
Consume energetiche0,24 kWh/jav. anne
Varie
Codece ISO 3166AR, ARG, 032
TLD.ar
Prefisse tel.+54
Sigle autom.RA
Late de guideDestre (↓↑)
Inne nazionaleOid, Mortales
Feste nazionale25 másce
Argendine - Mappe
Argendine - Mappe
1Jè une de le 51 State ca honne date vite a ll'ONU jndr'ô 1945.
2L'Argendine reclame pure 1.000.000 km² de ll'Antartide, le Isole Falkland/Malvinas, 'a George d'u Sud e isole Sandwich meridionale.
 
'U Presidende Juan Perón (1946).

'A Repubbleche Argendine jè 'nu State de ll'America meridionale. Fàce parte de ll'Americhe Latine o Latino Americhe. Ete de solite chiamate Repubbleche Argendine (jndr'ô spagnole: República Argentina, IPA [reˈpuβlika aɾxenˈtina]). Pe' assaje scope legale ète ausate pure 'a diciture Nación Argentina (Naziune Argendine).

Confine a ovest e a sud cu 'u Cile, a nord cu 'a Bolivie ed 'u Paraguay, a nord-est cu 'u Paraguay ed 'u Brasile, a est cu l'Uruguay e l'Oceane Atlandiche. Cchiù de 'nu terze d'a popolazzione jè acchiate jndr'à capitale Buenos Aires.

Da 'u punde de viste polìteche jè 'na repubbleche federale comboste da 23 provinge (provincias) e 'nu detritte federale, le cui combetenze sonde quèdde de state federate. Ôsce l'Argendine jè 'nu state da 'u forte sveluppe economeche. Le soje cirche 40 miglioni de crestiáne tènene 'nu innece de sveluppe umane, reddite procapite, levèlle de crescite economeche e qualitate d'a vite ca vide acchiate 'a naziune cumme une de le cchiù sveluppate de ll'Americhe Latine. Dope 'a crise economeche d'u 2001, economije e guverne se sonde stabbelizzate e l'Argendine, forte de 'nu nuève periode de crescite, pòte ccu tramìende de nuève ad 'u future cu speranze.

'U nome "Argendine" avène da 'u latine argentum (argende). Quanne le prime conquistadores spagnole scoprirene 'u Río de la Plata rumasere assaje surprese da lle soje reflesse argendèe e da alcune ricche retrovamènde ('nfatte jndr'ô Spagnole, Rio de la Plata segnefeche proprie Jume de ll'Argende), e chiamarene 'u soje estuarie Mar Dulce ('Mare Dôce'). Le popolazzione d'u luèche offrirene rijale jndre argende a le sopravvissute de 'nu naufrage guidate da Juan Díaz de Solís. 'A leggende d'a Sierra d'u Plata - 'na mundagne ricche de argende - raggiunse 'a Spagne 'ndorne ad 'u 1524, ed 'u nome ha state acchiate sus 'a stambe pe' 'a prime vôte sus a 'na mappe veneziane d'u 1536. 'A fonde de ll'argende ère l'aree sus 'a quale jndr'ô 1546 ce penze ca ha state funnate 'a cetate de Potosí. 'Na spediziune ca ha seguite 'u percorse de ll'argende 'nghianànne le jume Paraná e Pilcomayo, raggiunse 'a fonde sule pe' acchiarle già revennecate da esplorature ca l'avèvene raggiunde accumenzanne 'u viagge da Lima, 'a capitale d'u viceregne.

'U nome Argendine accumenze ccu esse ausate estesamènde jndr'ô lìbbre d'u 1612 Historia del descubrimiento, población, y conquista del Río de la Plata (Storie d'a scuperte, populamènde e conquiste d'u Río de la Plata) de Ruy Díaz de Guzmán, jndre cui 'u territorie avèneve chiamate Tierra Argentina (Terre d'Argende). Ôsce a die 'u soje nome avène regolate d'a Costituziune Argendine 'a quale jndr'à prime vanne jndr'à ll'artichele 35 sangisce esplicitamènde ca: le nome adottate cchiù nnande a lle 'nzediamènde d'u prime guverne naziunale jndr'ô 1810 cumme: Provincias Unidas del Rio de la Plata (Provinge Aunìte d'u Jume de ll'Argende), Repubbleche Argendine, Confederaziune Argendine e Naziune Argendine sonde totte e ttrè ufficialmènde recanosciute valide pe' 'a denominaziune d'u guverne e d'u territorie de quiste state.

Ambiende[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Aree naturale prutette jndr'à Argendine.

Flore e Faune[cangecange 'a sorgende]

Vindedò parche naziunale sonde state istituite pe' proteggere quiste ambiende accussì granne e deversifecate jndre cui se iacchiene specie uneche ad 'u munne de flore e faune, accume 'u caimane (o yacaré), 'u pume, 'u guanache ('nu anemale quase auguale ad 'u lame ca jàvite jndr'à lle chianure), 'u nandù (quase auguale ad ô struzze), 'u condor de le Ande, 'u fenicottere, 'nu munne de specie de mammifere marine e strane acidde de mare. Pure le voscagghie spinuse, le foreste vergine chiovuse, le cactus fiùrite e le distese granne assaje de vosche de araucaria d'u Cile e de fagge australe sonde prutette.

Festivitate civile[cangecange 'a sorgende]

  • 24 marze: sciùrne d'a memorie, d'a veritate e d'a giustizie;
  • 2 abbrìle: sciùrne d'u veterane e de totte le muèrte jndr'à uerre de Malvinas;
  • 25 másce: prime guverne d'a patrie (jndr'ô 1810 nnande ad assaje mote populare condre 'u viceré);
  • 20 sciùgne: sciùrne d'a bandiere (e de commemoraziune d'a muèrte d'u Gen. Manuel Belgrano ccrejàture d'a Bandiere Argendine e une de le dò "Padres de la Patria" cu José de San Martín).
  • 9 luglie: dichiaraziune de 'Ndependenze (1816);
  • 17 aguste: commemoraziune d'a muèrte d'u Gen. José de San Martín, "Padre de la Patria" e une de le prengepále autore de lle 'ndependenze latinoamericane;
  • 11 settèmmre: sciùrne d'u meste;
  • 12 ottommre: sciùrne d'a razze (arrive de Cristoforo Colombo jndr'à ll'Americhe jndr'ô 1492).

Gallerije fotografeche[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. (EN) Statistical update 2008/2009 - Country Fact Sheets - Argentina, su hdrstats.undp.org. URL conzultate il 24/10/2009.

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN146499420 · ISNI (EN0000 0001 2309 3391 · BAV (ENITJA497/11757 · LCCN (ENn79070134 · GND (DE4002890-2 · BNE (ESXX5308160 (data) · BNF (FRcb11862283g (data) · J9U (ENHE987007564348705171 · NDL (ENJA00560367 · WorldCat Identities (ENlccn-n79070134

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]

Predecessore State pe' innece de sveluppe umane Successore
Pulonie 38º puèste Emirate Arabe Aunìte