Sarah Bernhardt

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Sarah Bernhardt fotografate da Félix Nadar

Sarah Bernhardt (Parigge, 22 ottommre 1844 – Parigge, 26 marze 1923) ha state 'na celebre attrice tiatrale frangese . 'U nome vere ere Rosine Bernardt.

Chiaute de Sarah Bernhardt

Soprannomenate La voix d'or ("'A vôsce d'ore") e 'A divine, Sarah Bernhardt jè angore osce conziderate cumme 'a cchiù granne attrice d'u XIX sechele.

Vite e carriere[cangecange 'a sorgende]

Spicciate le studie in Conservatorie jndr'à 'u 1862, ha fatte parte d'a Comédie-Française ca ha abbandunate jndr'à 'u 1866 pe l'Odéon. Avène scuperte sus a le scene de "Le Passant" de François Coppée jndr'à 'u 1869 e trionfò cumme reggine d'u "Ruy Blas" jndr'à 'u 1872; tale inderpretaziune 'a purtarene a essere richiamate da 'a "Comédie Francaise" addò 'nderpretò Phèdre jndr'à 'u 1874 e Hernani ttre anne apprisse, jndr'à 'u 1877.

Jndr'à 'u 1880 se demettìe cu 'nu certe scandale da 'u «Français» e ccrejò 'na combagnia tiatrale soje, cu 'a quale partì pe l'estere, addò riuscì a fà furtune. A New York ingondrò Thomas Edison e reggistrò sus a 'nu cilindre sonore 'nu brane d'u Phèdre. Turnate in Frange, dereggìe 'u Tiatre d'u Rinascimende da 'u 1893, pò 'u Tiatre de le Naziune addò 'nderpretò La signora delle Camelie.

'A Bernhardt ritratte da Jules Bastien-Lepage (1848-1884) jndr'à 'u 1879.

Jndr'à 'u decemmre d'u 1894 cercò a Alfons Mucha de disegnà le manifeste sue. Le successive sei anne de collabborazione averene date 'nu seconde mumende de splendore a 'a carriera soje ca, verse 'a fine, 'a vedìe 'mbegnate pure cumme attrice pu cinema mute. 'U prime film jndr'à 'u quale recitò avere state Il duello di Amleto jndr'à 'u 1900. Ne girò uette, de le quale doje autobiografece. L'urteme, Sarah Bernhardt a Belle Isle (1912) parle d'a vita de ogne sciurne soje.

Jndr'à 'u 1914 le venìe conferite 'a Leggionre d'Onore. L'amputazione de 'na jamme jndr'à 'u 1915, quanne l'attrice tenève 70 anne, non ge le 'mbedìe de condinuà a recità azzettate.

'A vita privata soje ha state cchiuttoste "vivace". A vend'anne, da 'na relazione cu 'nu nobbile belghe, Charles-Joseph-Eugene-Henri, Pringipe de Ligne, ha avute 'u prime e uneche figghie sue, Maurice Bernhardt, ca pò addevende scrittore.

Cchiù nnande, avìe diverse amante, 'mbrà le quale artiste cumme a Gustave Doré e Georges Clairin, e atture cumme Mounet-Sully e Lou Tellegen. Jndr'à 'u 1882 se 'nzurò a Londra cu 'nu colleghe de origgene greche, Aristides Damala, ca ere però dipendende da 'a morfine, accussì 'a relaziona lore durò avveramende picche. Sarah rumanìe legalmende 'a mugghiera soje 'mbonde a 'a morte de l'attore uagnone, ca avvenìe jndr'à 'u 1889 quanne avere 34 anne. Corteggiate da Ida Rubenstein e Anna de Noialles, avere vissute cu 'a pettrice Louisa Abbema, ca 'a accumbagne in tournèe, professanne pubblecamende 'u lesbisme sue.

Quanne scuppiò l'Affare Dreyfus, Sarah decedìe de dà 'u sostegne sue a Émile Zola.

Sarah Bernhardt pubblecò 'nu sbuènne de libbre e opere tiatrale e avère state pure 'mbrà le fonde de ispirazione pu personagge de l'attrice La Berma, descritte da Marcel Proust jndr'à Alla ricerca del tempo perduto.
L'influenze ha state accussì forte ca Proust ha chiamate tanda vote 'u personagge jndr'à le lettere sue "Haras", ca jè Sarah a 'a smerse. Da sottolineà 'a collabborazione cu Gabbriele D'Annunzio. Jndr'à 'nu libbre d'u 2006 sonde raccolte 'nu sacche de lettere 'mbrà Gabbriele e Sarah. Le doje artiste se ingondrane jndr'à 'nu scambie epistolare rivelatore d'a lore eccellenze. Apprime angore de accumenzà 'u sodalizie cu Eleonora Duse, l'intese cu l'attrice frangese rappresende pe D'Annunzio 'a prove inaugurale d'a longa avventura soje sus a le scene: 'n'avventure ca ha subbite de ponde 'u rinnovamende radicale d'u spettachele de prose.

Tiatregrafije[cangecange 'a sorgende]

Sarah Bernhardt jndr'à 'u ruole de Marguerite Gautiere (La dame aux camélias)
Sarah Bernhardt depinde sus a 'nu tamburrelle - Collezione Frangische Paolo Frontini.
Sarah Bernhardt jndr'à 'u ruole de Théodora de Victorien Sardou (fotografate da Nadar jndr'à 'u 1882)
Sarah Bernhardt fotografate da Nadar
Sarah Berhardt raffigurate da Eugène Grasset jndr'à 'u manifeste pe Jeanne D'Arc d'u 1890

Film[cangecange 'a sorgende]

  • 1900 : Il Duello di Amleto
  • 1908 : La Tosca
  • 1911 : La Signora delle Camelie (Camille)
  • 1912 : Adrienne Lecouvreur
  • 1912 : Elisabeth Regina d'Inghilterra
  • 1912 : Sarah Bernhardt a Belle-Isle (jndr'à l'inderpretazione de jedda stesse)
  • 1915 : Mères Françaises ('n'infermiere d'a Croce Rosse)
  • 1915 : Ceux de chez nous (biografeche)
  • 1916 : Jeanne Doré
  • 1923 : La Veggente (incombiute)

Libbre[cangecange 'a sorgende]

  • Dans les Nuages, Impressions d'une Chaise Charpentier (1878)
  • L'Aveu, drame en un acte en prose (1888)
  • Adrienne Lecouvreur, drame en six actes (1907)
  • Ma Double vie (1907)
  • Un Cœur d'homme, pièce en quatre actes (1911)
  • Petite idole (1920)
  • L'Art du Théâtre: la voix, le geste, la prononciation, etc.

Bibliografije[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN68925417 · ISNI (EN0000 0003 6863 4272 · SBN (ITENTO0V074507 · BAV (ENITJA495/18087 · ULAN (EN500167455 · LCCN (ENn80057050 · GND (DE118509896 · BNE (ESXX972653 (data) · BNF (FRcb11891564d (data) · J9U (ENHE987007307539005171 · NDL (ENJA00620359 · CONOR.SI (SL53590371 · WorldCat Identities (ENlccn-n80057050

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]