Luigge Viola

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da Luigi Viola)

Luigge Viola (Galatina, 1851 – Tarde1924) ha state 'nu archeologhe tagliàne.

Professore de latine e greche a 'u licèe de Maddaloni (CE) jndr'à 'u 1878, vengìe jndr'à 'u 1880 'u congorse de Ispettore archeologgehe.

'U Direttore Generale de l'Antichità Gèseppe Fiorelli 'u mannò a Tarde, addò facìe accumenzà le prime scave archeologgece jndr'à 'u Borghe Nuève.

A jidde se dèje 'a scuperte d'a massicce cinda murarie d'a Tarde greche.

'U rigore sciendifiche de le scave fatte, costandemende relazzionate e pubblecate sus a le "Notizie degli Scavi di Antichità", mettìe pure le base pa recostruzione topografeche d'a cetate de l'epoche andiche.

L'esperienze e l'accuratezze de Luigge Viola, avènene rappresendate da 'a famoseLex Municipii Tarenti: l'archeologhe riuscì 'nfatte a accattà certe frammende de bronze quase tutte corrose, acchiate jndr'à 'nu puzze da 'nu condadine, facenne accussì possibbile 'a letture d'u documende ca allariò le canoscenze d'a Tarde de epoche romane.

Mappe topografeche de Tarde d'epoche romane

Jndr'à 'u 1882 cercò a 'u Guverne tagliàne 'a ccrejazione, a Tarde, de 'na strutture museale permanende, e jndr'à 'u 1887, grazie a 'u reggie decrete d'u Rre Umberte I de Savoia, putè funnà 'u Musèe Nazionale archeologgeche de Tarde, d'u quale devendò rettore e d'u quale vulè ccu faceve 'nu musèe d'a Magna Grecie.

Se 'nzurò cu une de le figghie d'a famigghie Cacace de Tarde, se allundanò da le studie pe trasè jndr'à politeche, e devendò cchiù tarde sinnache d'a cetate. Passò le urteme anne d'a vita soje jndr'à case de cambagne, addò avere scuperte 'a Cripte d'u Redentore, 'nu sanduarie piccinne rupestre.

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN72171117 · SBN (ITENBRIV005927 · CERL (ENcnp00589228 · GND (DE117435104 · WorldCat Identities (ENviaf-72171117