Jadde

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.


Disambiguazzione – Ce ste cirche otre segnefecate de Jaddìne e Jadde, 'ndruche Jaddìne (disambigua) e Jadde.
Cumme leggere 'u tassoboxProgetto:Forme di vita/Cumme leggere 'u tassobox
Cumme leggere 'u tassobox
Jadde domestèche

Jadde (a mmanghe) e jaddìne
Classificazione scientifica
Regno Animalia
Phylum Chordata
Classe Aves
Ordine Galliformes
Famiglia Phasianidae
Genere Gallus
Specie Gallus gallus
Sottospecie Gallus gallus domesticus
Nomenclatura binomiale
Gallus gallus domesticus
Linnaeus, 1758

Template:In altre lingue 'U jadde (Gallus gallus domesticus o Gallus sinae, Linnaeus 1758), jè 'nu acidde domestèche derivande da varie specie selvateche, de origgene Indiane. Darwin attribuì 'a paternità sule ad 'u Gallus gallus bankiva pè varie motive, 'mbrà cui 'a somiglianze d'u culure d'u piumaggie cu quidde de alcune razze domestèche, 'u cangiaminde de le sottospecie de Gallus gallus a seconne d'u luèche de spannaminde, 'a fecondità de le uéve derivande da l'accoppiamende cu le jadde domestèche. Quèste posiziune jè assaje cangiate jndr'ô curse d'u vendesime sèchele, sus 'a base de esperienze de ibridaziune effettuate cu le otre specie selvatèche. Ôsce se pòte affermà ca varie specie onne condrebbuite ad 'a creaziune de le jadde domestèche Gallus gallus domesticus. Le jadde domestèche sonde sembre state allevate pè 'nu munne de scope: carne, uéve, piume, combagnie, gare de combattimènde 'mbrà jadde, motivaziune releggiose, sportive od ornamendale.

Definizione[cangecange 'a sorgende]

'U màsche riproduttore jè cchiù propriamende chiamate jadde, 'a femmene (l'esemblare da uéve), jaddìne.

A seconne de l'età e d'u pese 'u jadde jè definite pure:

  • jaddastre, fine a 3-4 mise e cu 'nu pise de 600 g.
  • jadde de grane, fine ad 1 anne e 1 kg de pise
  • jadde o jaddastra, fine a maturità ad a 'nu pise de 1,5 kg cirche
  • jaddette 'u màsche sciuvane de cirche 6 mise
  • jadde ruspande quidde a 'u massime de 10 mise
  • cappone 'u màsche castrate jndr'à ll'età cirche de dò mise ca arrive fine a cirche 2,5 kg.

Storecamende 'u nome Jadde (Pollo jndr'à lènga tagliáne) derive da 'u latine "pullus" ca vuè segnefecà anemale sciuvane; 'a presenze soje jè documendate da 'u 4000 a.C. jndr'à piane de l'Indo (jè accussì arrevate jndr'à Grece, e de aqquà jndr'à Europe, attraverse 'a Persie).

Classefecaziune de le razze domestèche[cangecange 'a sorgende]

Stu jadde russe jè 'nu tipeche jadde da ause 'ndustriale, le jadde marrone, gnure o vianghe monoculure sonde le cchiù ausate pè 'a produziune de carne e uéve.

Sistème de classefecaziune[cangecange 'a sorgende]

Ôsce jndr'à maggior parte de le standard de le razze pure avicole, quèste venène classefecate a seconne d'u paise de provenienze. Jndr'ô passate (e jndre 'na mesure minore angore ôsce jndre alcune libbre e riviste) le razze avicole pòtene essere scucchiáte seconne varie metode, a seconne de le esigenze d'u lettore. Une de le classefecaziune cchiù canosciute jè quèdde stilate 'n base ad 'u scope pè cui jè allevate 'na razze:

Oppure 'u scucchiámende pòte essere fatte 'n base ad 'u pise e a le dimensiune d'a razze:

Inoltre 'a classefecaziune pòte avvenì 'n base ad 'u culure de le pide, ad 'u culure d'a pelle, ad 'u tipe de creste, o ad 'u culure de le uéve.

Classefecaziune americane[cangecange 'a sorgende]

L' American Poultry Association scucchie le razze prengepalmende jndre dò granne categorije, quèdde de le razze granne e quèdde de le razze piccele, e totte e dò quèste categorije sonde scucchiáte jndre varie classe.

Razze granne:

Razze piccele:

Classefecaziune pè culure de le pide[cangecange 'a sorgende]

Classefecaziune pè forme d'a creste[cangecange 'a sorgende]

Classefecaziune pè forme d'u Ghigi[cangecange 'a sorgende]

  • Razze omeosome: uéve a gusce vianghe, precoce (5-5,5 mise), rapide 'mbennamende (kk e k-), attitudene: produziune uéve.
  • Razze eterosome: uéve a gusce russe-beige, tardive (8 mise), 'mbennamende tardive (KK e K-), granna mole, attitudene: produziune carne.
  • Razze 'ndermedie: derivane da 'ngroce 'mbrà razze ca appartèneno a le precedende categorije

Razze[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Liste de razze de jadde.

Razze asiateche[cangecange 'a sorgende]

Razze bretànneche[cangecange 'a sorgende]

Razze tagliàne[cangecange 'a sorgende]

Razze olannise[cangecange 'a sorgende]

Razze statunitense[cangecange 'a sorgende]

Razze tedesche[cangecange 'a sorgende]

Gallerije fotografeche[cangecange 'a sorgende]

Nome reggionale[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à lènga tagliáne 'u termine indicande 'a specie, jadde, identifeche jndr'à lènga comune l'anemale 'ndese accume prodotte alimendare. Jndr'à lènga tagliáne cumme jndre le varie forme lenguìsteche, dialèttale naziunale e de le lènghe reggionale, sonde cchiù spesse ausate le termine jaddìne [1] e gallo [2], cu 'nu preponderande referimende ad 'a prime definizione pè indecà totte 'a specie, date 'a sproporzione (jndr'ô allevamende) 'mbrà 'u numere de le prime e quidde de le seconne.


Abbruzze la Cajina,locca, procca(chiocce) le pollastre, le cajinelle, ju o lu jàll', ju pòll', ju capun', i pùcin
Basilicata iaddina, joccola, [3] Da 'u Pescopaganese: garrina, 'arr (jadde), p'cen (pulcino), voccola (chiocce) chichirinella (piccele jaddìne)
Calavrie gaddru , gaddrina , Gaiu,jaddu, gaìna,gadina,jaddina, jhocca [4], pudedu (jadde piccele), puiastra (pollastra)
Campania chicchinella, pullastro, pullo, huallo, hallo, cioccua, vallena [5], pullicino
Emilia-Romagna Ciòza (chiocce), Gàl (jadde), Galèna (jaddìne), Pòl (jadde)
Friuli-Venezia Giulia gjaline, gjâl, poleč (jadde), polečut (jadde piccele), galina (variande venete reggionale)

Liguria gallu, gallinnha, pollin, pulìn
Lombardia gall, galina,closa(chioccia, poia
Marche gallu, gajina, pujo o pójo, puju, biocca o viocca [6], pucì o pucinéllu o pùlcio (jadde piccele)

Piemonte Pula, Galina
Pugghie (Salènde) Caddhu, caddhuzzu, caddhina, puricinu, iaddìn, (nord barese) Gaddun, gardidd, u'poll
Sardegna puddu, pudda
Sicilia jaddina ('addina), jaddu, puddicinu, chicchinédda
Toscana pitta
Trendine-Ìrte Adige gal, galina, poiàt
Umbrie biòcca[7], ciòcchia[8], purginu, pulla

Veneto gało, gałina ('gaeo, ga'ina)

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Etimo del termine "gallina"
  2. Etimo del termine "gallo"
  3. Termine ca stè a segnefecà 'a chiocce
  4. Termine ca stè a segnefecà 'a chiocce, se legge cu 'na "h" aspirate assaje
  5. Termine ca stè a segnefecà 'a chiocce
  6. Termine ca stè a segnefecà 'a chiocce
  7. Termine indicante la chioccia
  8. Termine indicante la chioccia

Bibliografije[cangecange 'a sorgende]

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegamende sus a indernette)[cangecange 'a sorgende]