Capòzze

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Cumme leggere 'u tassoboxProgetto:Forme di vita/Cumme leggere 'u tassobox
Cumme leggere 'u tassobox
Capòzze
Classificazione scientifica
Dominio Eukarya
Regno Animalia
Sottoregno Eumetazoa
Superphylum Deuterostomia
Phylum Chordata
Subphylum Vertebrata
Infraphylum Gnathostomata
Superclasse Osteichthyes
Classe Actinopterygii
Sottoclasse Teleostei
Superordine Acanthopterygii
Ordine Mugiliformes
Famiglia Mugilidae
Genere Mugil
Specie M. cephalus
Nomenclatura binomiale
Mugil cephalus
Linnaeus, 1758
Sinonimi

Mugil albula

'A Capòzze (nome scientifico Mugil Chepalus - tagliàne Muggine) ète 'nu pésce d'a famigghie de le Mugilidae.

Morfologije[cangecange 'a sorgende]

Le pìsce de stu genere arrivene fine a 30-70 cm de lunghezze. Spazie giugulare ovele, uecchje cuperte da 'na palpebra adipose a guise de vele membranose ca spicce fine a l'opercole ca limitesce 'n'orbita vertichele. Le bochere du nase sonde lundane 'mbrà lore. 'U dorse jè grigie scure, 'a vendra vianghe - argendea, tène doje pinne dorsele e pò pesà fine a 4,5 Kg.

Habitat e pèsche[cangecange 'a sorgende]

Le capòzze sonde pìsce ca jndr'à 'nu certe numere vonne natanne jndr'à l'acque tranguille d'a costa, specialmende vecine addò ièssene le acque doce e de scarte. Certe pìsce vivene bbuene pure jndr'à lagune, jndr'à l'acque de le laghe costiere e de le fiume ca 'nghianane pe belle tratte de strade. Le capòzze se peschene jndr'à tutte l'anne, ma soprattutte jndr'à le mise d'a primavere e jndr'à chidde de l'autunne, specialmende jndr'à le sciurnate addò face cavede de scirocche e apprìsse le chiogge, le maresciate e jndr'à l'acque 'nzevate. Se pigghene cu 'a lènze, cu le nasse, cu le rezze quadre (mugginarie e ualanze nnande 'a foce d'u fiume), e cu le rezze da poste (uscapiete, cannete, tramegghie) eppure cu le rezze a strasciche e cu 'a focene, sulamende c'avènene richiamate cu 'na luce. S'ause 'nnescà l'ame o l'angorette d'a lènze cu 'a paste fatte de molliche de pane e furmagge gorgonzole. 'A sardèdde fresca fresca, fatte 'a lènze lènze jè na bbona esca. Pe fà avvicinà le pìsce s'ause 'u brumeggie ca se face cu 'a molliche de pane vagnate, furmagge gorgonzole e pìsce (aringhe o sardèdde). 'A poltiglie ca iesse fòre avène scettate jndr'à 'u màre a picche picche. 'A pesche sotto a l'acqua pò essere assaje ce 'u cefale avène pigghjete 'a securdune, specialmende quanne jidde s'avvicine a 'u funne pe sce mangianne. Ce l'animale, avène scandate, fusce cumme 'a na saette e sparisce 'nnande a l'uecchie. 'A catture avène ajutate ce 'a focene ha squasciate le vanne vitale (cervidde, core, colonna vertebrele) ce nò 'u pesce c'avène pigghjate sus 'a vendre, tande jè forte ca azzecche e se ne vè.

Valore Economiche / Cucine[cangecange 'a sorgende]

'Mbrà tutte le muggene, queste jè 'a cchiù presciete purcè tène le carne tueste e sapurite assaje. Cu le ove salete se fanne le bottarghe. So megghje le carne peschete jndr'à 'u màre ca chidde peschete jndr'à l'acque salmastre cumme a lagune.

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Bibliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Tarde e 'u Mare - Pesche e Pescature - Tarde, 1979

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]