Provinge de Brinnese

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Provinge de Brinnese
provinge
(IT) Provincia di Brindisi
Provinge de Brinnese – Stemme
Provinge de Brinnese – Bandiera
Provinge de Brinnese – Veduta
Provinge de Brinnese – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Amministrazione
CapeluécheBrinnese
PresidenteRiccardo Rossi (indipendente di centro-sinistra) da 'u 31-10-2018
Date de istituzione1927
Territorie
Coordinate
d'u capeluéche
40°38′18″N 17°56′45″E / 40.638333°N 17.945833°E40.638333; 17.945833 (Provinge de Brinnese)
Superficie1 861,12 km²
Crestiàne390 456[1] (31-12-2019)
Denzetà209,8 ab./km²
Comune20 comuni
Provinge 'nzeccateBare, Lecce, Tarde
Otre 'mbormaziune
Cod. postale72100, 72010-72029
Prefisse080, 0831
Fuse orarieUTC+1
ISO 3166-2IT-BR
Codece ISTAT074
TargheBR
Cartografije
Provinge de Brinnese – Localizzazione
Provinge de Brinnese – Localizzazione
Provinge de Brinnese – Mappa
Provinge de Brinnese – Mappa
Site istituzionale

'A Provinge de Brinnese ète na provinge d'a Pugghie meridionale de 390 456 crestiáne[1] cu 'u capeluèche Brinnese.

Ha state istituite jndr'à 'u 1927 pe scorporazione de l'andiche Terra d'Otranto e combrende 19 comune apparte 'u capeluèche. Sie da 'nu punde de viste demografeche ca pe quanne reguarde 'a superficie, rappresende 'a quinde provinge d'a reggione.

'A provinge de Brinnese ète affacciate a nord-est sus a 'u Mar Adriatiche, e confine a nord cu 'a provinge de Bari, a ovest cu quedde de Tarde, e a sud-est cu quedde de Lecce.

Jndr'à l'urteme anne sta provinge ha canusciute 'nu processe de cangiamende d'u probbie assette economeche, ca 'na progressive diminuzione d'u pese de l'Industrie e 'na crescite d'u settore terziarie. Significative l'aumende d'u turisme, grazie a 'na bbone dotazione de infrastrutture, rispette a 'u reste d'u Mezzoggiorne[2], e a 'a valorizzazzione de le numerose resorse naturale e artisteche presende jndr'à tutte 'u territorie.


Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sciugrafije d'a Pugghie.

Territorie[cangecange 'a sorgende]

'A provinge de Brinnese, estese pe 1.839 Chilometre quadrate[2], jè 'a seconda provinge cchiù piccenne d'a reggione, apprisse 'a Provinge de Barletta-Andria-Trani, ma a l'inderne sue combrende 'nu sacche de territorie: a l'estreme nord, restringennese fine fine a tuccà 'u confine cu 'a Provinge de Bari, tocche 'u limite meridionale d'a Terre de Bare; a 'u cendre e a sud, invece, trase jndr'à subrregione d'u Salende; a 'u nord trase jndr'à subreggione de le Murge, invece, sus 'a direzione nord-ovest, a 'u confine cu 'a Provinge de Tarde e parte d'a provinge de Bari, trase jndr'à Valle d'Itria. A est stè 'u litorale adriateche, luènghe 80,606 km in parte rocciose, ricche de approde piccinne e insenature ca se alternescene a lunghe spiagge sabbiose.

'U territorie cange assaije da zone a zone: jndr'à le settore a ovest, a 'u cendre e a nord 'u paesagge jè caratterizzate da colline, lame, vosche e da le tipece trulle. A sud, invece, 'u paesagge se presende assaije piatte e in granne parte adibbite a le coltivaziune (cumme quase tutte 'u paesagge salendine)[3].

'U territorie provingiale, seconne 'a Carta Geologgeche d'Itaglie, fatte da 'u Servizie Geologgeche d'Itaglie[4][5][6], jè comboste da diverse tipe de terrene: jndr'à zone cendre-meridionale prevalene calcare dolomitece[4] (presende generalmende jndr'à zone occupate da l'altepiane de le Murge), deposite eluviale piccinne[4], rene, pure argillose, certe vote belle cemendate[4], lime grigge lagunare-palustre recende[4] (presende jndr'à le territorie de Frangaville Fundane, Oria e San Donaci[4]), calcarenite e calcare tipe panghine[4], calcare bioclastece cemendate bbuène[4] e rene calcaree cemendate picche[4]. Jndr'à zone cendre-settendrionale, invece, prevalene calcare de Bare e de Mola[6], ca resalene a 'u Cretaciche superiore[6], e deposite calcarèe-arenacèe[6] o calcarèe-arenacèe-argillose[6], ca resalene a 'u Pleistocene[6].

Orografije[cangecange 'a sorgende]

Viste de Torre Canne da 'u mare: sus a 'u funne se pò 'ndrucà 'u 'nzippamende forte de le Murge sus a 'u versande adriateche

L'altezze massime raggiunde a 'u 'nderne d'a provinge jè de 414 m s.l.m., vecine 'a Selve de Fasane[7]. Le otre rilieve prengepàle sò de picche cchiù vasce e si iacchiane tutte jndr'à zone cendre-settendrionale[7]. Luènghe 'a Soglie messapeche (jndr'à zone ca vèje da Villa Castidde a Ceglie) e luènghe 'u versande adriateche (jndr'à zone ca vèje da Ostuni a Fasane) le colline se 'nzippane forte forte, invece 'a sud scennene doce doce verse 'a Piane de Brinnese.

Idrografije[cangecange 'a sorgende]

Non ge stonne jume significative, pe colpe d'u territorie carseche, ma se condane 'nu sbuènne de sorgende ca iessene de colpe da 'u sottosuole e alimendane corse d'acque poccinne de minime portate. 'Mbrà chiste corse d'acque, 'u cchiù luènghe jè 'u Canale Reale; jidde iesse jndr'à 'u territorie de Villa Castidde a 'u confine cu Frangaville Fundane e iesse jndr'à Riserve Naturale de Torre Guaceto.

Luènghe 'a litoranèe, pò, stonne 'nu sacche de stagne e lache piccinne d'acqua doce, alimendate da le falde acquifere ca, acchiannese vecine a 'u mare, iessene da 'u sottosuole[8].

Clime[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Stazione meteorologgeche de Brinnese e Clime d'a Pugghie.

'U clime d'a provinge jè mediterranèe, cu staggiune cavede e 'nvirne none eccessivamende fridde. Luènghe 'a coste le zumbe termice sò mene frequende ca jndr'à le zone 'ndrne e lk'azione mitigatrice d'u mare Adriateche face lievità leggermend le temberature medie. In colline e jndr'à le zone pianeggiande 'nderne 'a temberature jè generalmende cchiù vasce rispette a 'a coste.

'U clime d'a zone pò essere 'nfluenzate da corrende fridde ca avenèvane da le Balcane, ca facene avascià de diverse grade le temberature (provocanne jndr'à l'inverne gelate larije e, certe vote, pure abbondande nevicate) o da corrende cavede ca avènene da 'u Nordafriche (ca d'a staggione rennene 'u clime particolarmende cavede e afose).

Le precipitaziune non ge sòassaije abbondande e se aggirane atturne a le 600 mm de pioggie ogne anne[9].

Storie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Storie d'a Pugghie e Storie d'u Salènde.
Egnazia da 'na traverse d'a Vie Traiana
Ceramiche ca resalene a 'u IV sechele n.C. stipate presse 'u musèe comunale de Villa Castidde
Brinnese, colonne sus 'a vie Appia
Stele funerarie ebbraiche presse 'a bibblioteche comunale de Oria

Origgene[cangecange 'a sorgende]

Da le numerose acchiaminde archeologgeche fatte jndr'à tutte 'a provinge, s'ha putute dicere ca ggià da 'a preisotire stu territorie ere javetate da quacche popolazione ca vivève prengepalmende jndr'à grotte e cacciavane jndr'à le foreste abbondande de selvaggine. Cchiù nnande, jndr'à 'u neoloteche, onne nate certe villagge (ne onne state acchiate tracce a Orie, Ceglie Messapeche, Frnagaville Fundane e Ostuni), addò se furmò 'na organizzazzione primitive suggiale[10].

Cchiù nnande, 'mbrà 'u VIII e 'u VII sechele n.C., arrevarene da l'Illirie le Messape[11], ca furmarene 'nu sacche de cendre, pure de dimenziune granne; quacchedune de chiste devendarene le cetate de oscie a die de Brinnese, Mesagne, Orie, Carovigno, Villa Castidde, Ceglie Messapeche e San Pancrazio Salendine. 'Mbortande le site archeologgeche de Egnazia vecine a Fasane e a Muro Tenente vecine a Mesagne. Jndr'à 'u periode messapeche 'a terre de Brinnese tenève dohe puèrte prengepàle: Egnazia, vecine a quedde ca osce a die jè Fasane. Pezza Petrosa jndr'à 'u territorie de Villa Castidde jè 'nu phrourion, 'nu villagge, cu funzione de avamboste d'a cetate de Tarde[12]

Periode classeche[cangecange 'a sorgende]

'A provinge seguì 'a storie d'u reste d'a reggione: avenìe conguistate da le Romane jndr'à 'u 276 n.C. perdenne ogne diritte politeche[13], Brinnese devendò colonie latine jndr'à 'u 244 n.C. e pò Municipie jndr'à l'89 n.C., crescenne economicamende e strateggicamende pa posizione e pa ricchezze de le prodotte agricole: l'uegghie, ìu vine e 'u frumende. Pure Oria, devendò municipie pa posiziona soje 'mbrà Tarde e Brinnese, stipò 'a funziona soje de condrolle d'u territorie luènghe 'a vie Appia. Cchiù nnande, jndr'à 'u 109 d.C., 'u 'mberatore Traiano urdenò de lastricà 'a vie ca pigghiò appunde 'u nome de Vie Appia-Traiana, seguenne 'a coste[14].

Medioeve[cangecange 'a sorgende]

Le quattre comandande d'a prima crociate, chiste guerriere partevane assaije vote da 'u puèrte de Brinnese

'Mbrà 'u IV e 'u V sechele accumenzarene a nascere le prime luèche de culte crestiane e jndr'à le sechele successive nascerene pure le 'nzediaminde rupestre, cumme le Grotte de San Biaggie, jndr'à le vicinanze de San Vito de le Normanne[15]

Cu 'a cadute d'u 'Mbere Romane d'Occidende jndr'à' u476 'u territorie d'a provinge, cumme totte l'Itaglie meridionale, devendò tiatre de scondre 'mbrà Gote e Bizzandine, ca scuasciarene e saccheggiarene 'nu sbuènne de cetate[16].

Allore, da 'u VI a 'u IX sechele le popolazziune canuscerene 'nu periode de migrazione da le zone costiere verse l'endroterre, in particolare sus a le Murge meridionale, ca offrivane cchiù securezze pu fatte ca erane cchiù ierte, e furmarene le Casale, cendre de dimenziune piccinne[17]; atturne a 'u 850 arrevarene le Franghe, guidate da Ludoviche II ca, apprisse ca avere libberate Bare da le Saracene, jndr'à 'u 866 facerene 'a stessa cose a Orie e se mettèrene jndr'à certe casale vecine[18].

Jndr'à 'u IX sechele Oria avère raggiunde 'u punde chciù ierte d'u sviluppe economeche e culturale sue, devendanne 'na cetate famose jndr'à tutte 'u Mar Mediterranèe pe l'influende soja comunitate ebbraiche e pa ricchezza soje[19].

'U territorie, apprisse l'XI sechele, canuscìe 'nu periode nuève de rinascite cu le Normanne ca 'nglobbarene tutte 'u territorie de quedde ca osce a die jè 'a provinge de Brinnese jndr'à 'u Pringipate de Tarde[20], ca costruirene 'nu sbuènne de chiesere e castidde (San Vito de le Normanne, Mesagne, Ostuni) angore osce a die esistende. Pò 'a popolazzione returnò a javetà le cetate sus a 'u mare. Pure le Sveve, cu Ferediche II[20], lassarene 'u lore segne: costruirene 'u castelle fortezze de Orie pe condrollà l'Adriatiche e 'u mar Ionio[21], 'u Castello "de terre" a Brinnese, jndr'à 'u punde addò spicce 'a vie Appia, allariarene 'u Castelle de Mesagne[22] e d'u reste d'a provinge.

Brinnese, duranne tutte 'u vasce Medioeve, recuperò in parte 'a 'mbortanza soje: da aqquà passave infatte 'a vie Francigena, percorse da 'nu sbuènne de pellegrine, crociate e mercande de totte Europe ca, 'mbarcannese da 'u puèrte brinnesine, raggiungevane 'a Terra sande. Pò, jndr'à cetate, se mettèrene le Cavaglire Spidaliere, le Cavaglire Temblare e l'Ordine Teutoneche[23]. Jndr'à 'u 1089, 'u conde normanne Goffrede de Conversano, in occasione d'u sinode de Melfi, cercò a Papa Urbano II de scè a Brinnese pe consacrà 'a cattedrale. Jndr'à sta occasione avenìe 'nzippate da sede episcopale a arcivescovade[24].

Jndr'à 'u 1450 cchiù o mene 'u Pringipe de Tarde, Giuanne Andonie Orsini Del Balzo, vulenne difendere megghie 'a cetate, facìe fà 'u 'nderramende d'u canale ca collegave 'u puèrte 'nderne a quidde de fore; le effette collaterale furene disastrose: le acque stagnande causarene 'a malarie, ca facìe respopolà 'a cetate. Le 'nzediaminde rurale, a 'u condrarie, se svilupparene cu fortune soprattutte jndr'à le territorie de Frangaville Fundane, San Vito de le Normanne, Ostuni e Fasane addò, sembre jndr'à le stesse anne, averene state 'nzippate 'nu sbuènne de fortificaziune[25].

Sotte a 'u dominie de le Aragonese e 'u pericole nuève de le attacche de le Turche, ca jndr'à 'u 1480 avèrene assediate Otranto, avenèrene costruite 'nu sbuènne de fortificaziune pure lunghe 'a coste (assaije de lore angore osce a die se 'ndrucane bbuène).

Storie moderne[cangecange 'a sorgende]

Verse 'a metà d'u Cinghecinde 'a provinge, cumme 'u reste d'u Regne de Napule, avenìe 'nvase da le Cappellette, cavallerieCappellette, ca saccheggiarene 'nu sacche de cetate[26]. Cchiù nnande, apprisse 'u Congiglie de Trénde, pure jndr'à stu territorie se deffonnerene nuève ordine releggiose, cumme le Carmelitane e le Cappuccine[27]. Atturne a 'u 1575 l'arcivescovade de Brinnese e 'u vescovade de Oria se separarene, dividennese pure le cetate da condrollà[28].

Jndr'à prima metà f'u XVII sechele jndr'à 'nu sacche de comune d'a provinge scuppiarene revolte popolare condre a le oppressiune feudale, ca da sechele oramaije 'mboverivane le cete debbole[29]. Assaije preste, le nobbile se organizzarene pe 'nu condrattacche, riunendese a Frangaville e stabbilenne de accumenzà a attaccà Tarde, pe pò spargerse jndr'à tutte 'a Terra d'Otranto e sedà, pure jndr'à 'u sanghe, tutte le fermende revoluzionarie[30].

Pe tutte 'u corse d'u XVIII sechele se succedettere 'nu sacche de carestie e pestilenze, ca causarene 'nu sacche de vittime jndr'à totte 'a provinge. Cchiù nnande, cu l'arrive d'a notizie d'a Rivoluzione frangese, se avèrene scondre violende 'mbrà GiacobbinismeGiacobbine]], sosteniture de le ideale frangise e Sanfediste, sosteniture d'u guverne borboneche[31]. A 'a fine de le scondre le Borbone restabbilirene 'u putere lore, pure jndr'à 'nu mode cchiù precarie[32].

Storie condemboranèe[cangecange 'a sorgende]

L'istituzione d'a Provinge

'A provinge avenìe istituite jndr'à 'u 1927 [33] da 'a scissione de l'andiche reggione d'a Terra d'Otranto[33], suddivise jndr'à le tre provinge de salendìne. 'A provinge avenìe realizzate cu l'aunione de parte de quedde ca ere 'a Provinge de Lecce (18 comune) e cu doje comune de quedde ca ere 'a Provinge de Bare (Cisternino e Fasane). 'U stemme sue ere quidde de 'nu cerve.

Jndr'à le prime anne d'u Uettecinde se svelupparene le muveminde carbonare e 'u fenomene d'u brigandagge crescìe de 'ndensità, soprattutte jndr'à le comune 'nderne[34]. Pe quiste 'u Regne de le Doje Sicilie mannò l'esercite, reducenne 'u fenomene e 'a fucilazione de 'nu sacche de brigande ('mbrà le quale Ciro Annicchiarico, une de le cchiù granne esponende d'a malavite locale[35]) ma non ge riuscierene a sradicarle combletamende.

Duranne tutte 'u XIX sechele, pò, avenèrene avviate jndr'à totte 'a provinge 'nu sacche de opere 'nfrastrutturale, cumme 'a costruzione d'a ferrovie Tarde-Brinnese (inaugurate jndr'à 'u 1886[36]) e l'inizie d'a costruzione de strade de collegamende 'mbrà le comune. Pò se facerene progresse pure pe migliorà le condiziune igieniche de le cetate[37]. Jndr'à 'u 1871 (ma avveramende ggià quacche anne apprime) Villa Castidde presendò le prime richieste de autonomie da 'u comune de Frangaville Fundane, ma a l'inizie non ge avìe ascolte[38].

Jndr'à le stesse anne, cu l'aperture de l'accussì dette "Valigge de le Indie", 'na linèe mercandile marittime ca collegave rapidamende, attraverse 'u puèrte brinnesine e 'u canale de Suez, Londra a l'India, Brinnese acchiò arrete 'nu belle slange.

'Mbrà 'u XIX e 'u XX sechele s'ave sveluppate l'industrie d'a trasformazione de le prodotte agricole a Brinnese, San Pitre Vernoteche, Mesagne, Ostuni e Fasane; pò se onne diffuse stabbileminde de vine e de uegghie. Pò, sembre a Brinnese, onne nate le fabbriche de botte pu commerce d'u vine.

Duranne 'a Granne Uerre Brinnese condrebbuì jndr'à 'nu mode forte forte a le fatte de uerre sfruttanne l'ambiezze e 'a securezze d'u puèrte e le industrie meccaneche fatiavene a ritme da pacce probbie.

Jndr'à 'u 1927 avenìe istituite 'a provinge de Brinnese, sus a 'u territorie d'u soppresse Circondarije de Brinnese d'a Provinge de Lecce, cchiù le comune de Cellino San Marche, Cisternine, Fasane, San Pitre Vernoteche e Torchiarole[39].

Jndr'à le prime anne sessande, a Brinnese, avenìe fatte 'na granne industrie petrolchimeche, ca se aggiungeve a le 'mbrese meccaneche e aeronavale ca onne putute dà fatìe a tecnice e operaie ca avenèvane da 'u territorie provingiale, ma pure da le provinge e reggione 'nzeccate. 'U territorie provingiale invece se specializzò jndr'à l'agricolture de tipe 'ndenzive caratterizzate da 'mbrese piccinne e medie.

Cu 'a crise d'a granne industrie chimiche e 'a ccrejazione de 'nu granne pole industriale a Tarde, se ave verificate 'na migrazione de operaie specializzate verse Bare e Tarde.

Date 'a posiziona sciugrafeche soje (puèrte pe l'Europe oriendale) Brinnese, e pure 'a provingia soje, jndr'à le anne ottande, ha state 'nu punde nevralgeche d'u traffeche de sigarette de condrabbanne ca avenèvane da le Balcane e destinate a tutte 'u mercate europèe[40]. Jndr'à le stesse anne 'a criminalità organizzate pugghiese raggiungìe l'apice sue, favorenne assaije de cchiù 'u fenomene d'u condrabbanne e aumendanne 'a serie de estorsiune a le danne de le commerciande brinnesine. Stu fenomene criminale ha state quase combletamende luate apprisse le granne operaziune andimafie purtate jndr'à 'u 1995[41] e jndr'à 'u 2000[42] da l'esercite tagliàne.

Comungue, angore osce a die 'a criminalità organizzate ave 'nu certe levèlle provingiale, specie jndr'à 'u traffeche de droghe[43] e jndr'à 'u settore immobbiliare[44].

Osce totte 'a provinge ste canosce 'u successe d'u processe de terziarizzazzione de l'economije ca apponde sus a 'u sviluppe e 'a commercializzazzione de prodotte locale de qualitate, eppure 'na valorizzazzione d'u patrimonie artisteche e naturalisteche ca stonne a 'a base de 'nu solide turisme culturale.

Simbole[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Armoriale de le comune d'a Provinge de Brinnese.
File:Provincia di Brindisi-Stemma.png

Descrizione araldeche d'u stemme[45]:

«D'azzurre, a 'a cape de cerve naturale, mise sus a sus cumme a 'nu Rre, accumbagnate in punde da 'a parole: "BRVN". Ornaminde de Provinge»

Descrizione araldeche d'u gonfalone[45]:

«Drappe de stoffe rettangolare, 'nderzate in pale: d'azzurre, de vianghe e ornate cu recame dorate 'nzeccate a l'aste pu late curte, ausanne lacce dorate mise a triangole e 'nghiodate cu chiodine de ottone sopre a l'aste, spicciate a le doje late cu pome pure d'ore. L'aste verticale avène recoperte de vellute azzurre, cu bullette dorate mise a spirale e, supranate da 'na frecce cu gambe de metalle dorate cu 'u stemme d'a Provinge a trafore. Sus a 'u gambe d'a frecce ste 'ngise 'u nome d'a Provinge cu 'a date d'a costituziona soje. Crvatte e nastre tricolorate da le culure nazionale, frangiate d'ore, cu cordone e fiocche pure d'ore.»

Monuminde e luèche de inderesse[cangecange 'a sorgende]

Architetture releggiose[cangecange 'a sorgende]

'U Duome de Brinnese
'U Duome de Frangaville Fundane
Basiliche Cattedrale de Oria
'U Duome de Ostuni

'Mbrà le chiesere prengepàle d'a provinge, ste da segnalà:

Architetture releggiose a Brinnese[cangecange 'a sorgende]
  • Suome San Giuanne Battiste a Brinnese: avère state vulute da Pape Urbano II jndr'à 'u 1089 e combletate jndr'à 'u 1143[46]. Recostruite apprisse 'u terramote d'u 1743, pò ha state sottoposte a 'nu sbuenne de restaure. 'A chiesere stipe 'a chiande basilicale romaneche a ttre navate; 'a facciate ave 'na partiture decorative cu lesene 'nguedde, sei a 'u reggistre 'nferiore e quattre jndr'à quidde superiore. Da 'u paramende 'nzeccate se 'nzippe 'u cambanile, spicciate jndr'à 'u 1795.
Architetture releggiose jndr'à provinge[cangecange 'a sorgende]
  • Chiesere de San Necole a Cisternino: costruite jndr'à 'u XIV sechele sus a 'n'andiche chiesere paleocristiane de le manoce Basiliane, presende a 'u 'nderne sue doje opere in petre vive d'u XVI sechele, firmate da 'u scultore Stefano da Putignano: 'na Madonne cu Piccine, famose cumme 'a Madonne d'u Cardelline e 'nu tabbernacole piccinne.
  • Chiesere Matrice San Giuanne Battiste a Fasane: 'nzippate jndr'à 'u [[[XV sechele]], ma decorate e cangiate jndr'à 'n'epoche successive, presende 'na facciate tarde-rinascimendale e 'u cambanile barocche d'u 1763[47]. 'U 'nderne, a ttre navate, stipe quacche tele uettecendesche.
  • Colleggiate d'u Sandissime Rosarie a Frangaville Fundane: recostruite apprisse ca 'nu terramote avere destrutte l'andiche chiesere angioine ca resalive a 'u 1310[48], presende 'na facciate barocche sobbrie e 'mbonende, 'nu cambanile e 'na granne cupole maiolicate. 'U 'nderne, a ttre navate, stipe 'nu sbuenne de tele e statue de legne e de cartapeste. A le spalle de l'altare maggiore jè stipate l'icone bizzandine scuperte da Filippe I d'Angiò jndr'à 'u 1310.
  • Sanduarie Marije Sandissime d'a Croce a Frangaville Fundane: 'nzippate jndr'à 'u XVI sechele ma allariate jndr'à 'u XVII[49]. A 'u 'nderne, a le spalle de l'altare maggiore, se iacchie 'n'icone bizzandine ca resale a 'u XII sechele. 'U convende 'nzeccate ha nate atturne a 'nu chiostre settecendesche.
  • Basiliche Cattedrale de Oria jè 'a chiesere prengepàle d'a Diocesi de Oria: 'a facciate è fatte da carpare locale. A sinistre se 'nzippe 'a torre d'u rrelogge e, rrete, quedde cambanarie. Tutte pò è dominate da 'a superbe cupole tutte colorate. 'A chiande jè 'a croce latine a ttre navate. A 'u 'nderne stonne 'nu sbuènne de dipinde de gran pregge ca vonne da 'u XVI 'nzigne a 'u XX sechele. Sò pò presende preggiate marme e stucche, 4 candelabbre de bronze e, de particolare pregge sò: statue artistiche 'mbrà le quale chidde de le Sande Midece de scole veneziane e quedde d'u protettore San Barsanofio de scole napuletane.
  • Duome Sanda Marije Assunde a Ostune: se iacchie sus a uì'u colle cchiù ierte d'a cetate, avenìe accumenzate jndr'à 'u 1435 e combletate 'mbrà 'u 1470 e 'u 1495[50]. Ave 'na facciate tarde gotiche, addò se iaprene ttre portale ogivale. 'U 'nderne, a ttre navate, ha state refatte in forme settecendesche.
  • Chiesere madre Basiliche Sanda Marije d'a Vittorie a San Vito de le Normanne: 'nzippate jndr'à 'u XVI sechele, ha state cangiate assaije probbie jndr'à 'u corse d'u Settecinde, pigghianne 'na forme barocche[51]. A 'u 'nderne stonne certe tele preggevole.
  • Chiesere de San Vicinze de Paoli a Villa Castidde: 'a costruziona soje avvenìe jndr'à 'u XIX sechele. 'A facciate avène divise da condrafforte, ca seguone 'a divisione 'nderne jndr'à ttre navate, e tène ttre portale. Jndr'à vanne ierte d'u cendre stè 'nu rosone affaingate da trifore. 'U cambanile, a 'u late, recalche forme gotiche. 'U 'nderne d'a chiesere jè 'a croce latine a ttre navate.

Architetture militare[cangecange 'a sorgende]

Castelle Ducale a Ceglie Messapeche
Torre d'u Castele Dentice de Frasso de San Vito de le Normanne
Panorame d'a cetadine de Oria, jè visibbile pure 'u maniere ca se iacchie a cchiù o mene 170 m. slm
Palazze ducale de Villa Castidde.

'A provinge jè ricche assaije de castidde e architetture fortificate ca se iacchiane jndr'à tutte 'u territorie[52].

Architetture militare a Brinnese[cangecange 'a sorgende]
Architetture militare jndr'à provinge[cangecange 'a sorgende]
  • Castelle Dentice de Frasso a Carovigno: costruite 'mbrà 'u XV e 'u XVI sechele, avenìe restaurate jndr'à 'u 1906. Ave 'u 'mbiande triangolare cu torrione a le vertice.
  • Luèche de inderesse|Castelle de Serranove: ca se iacchie vecine a 'a borgate omonime, avenìe 'nzippate jndr'à 'u 1629 da 'u nobbile genovese Ottavio Serra.
  • Castelle Ducale a Ceglie Messapeche: 'u prime 'mbiande resale a l'età normanne, quidde de osce a die a 'a fine d'u XV sechele. Se configure esternamende cumme 'n'agglomerate de torrione cilindrice da cortine murarie; sus a tutte le otre parte dominesce 'nu mastie quadrangolare ierte 34 metre, coronate da 'nu cornicione assaije aggettande munite de merle, barbacane e piombatoie. 'Nguedde a quiste ste 'na torre quadrangolare cchiù vasce. 'Ndernamende le diverse ambiende se articolescene atturne a 'nu cortile cendrale jndr'à 'u quale se stipe 'na preggevole scale 'nguedde a 'a murature.
  • Palazze dìu Balì a Fasane: restaurate jndr'à 'u 1589 da Balì Avogrado, jndr'à le sechele XVII e XVIII avenìe allariate cu l'atrie, le arche, le cupole e 'a chiesere de sotte.
  • Castelle Imperiali a Frangaville Fundane: fatte jndr'à 'u 1450 da Giuanne Andonije Orsini Del Balzo, a l'inizie ere 'na torre quadrate cercunnate da fossate. Cchiù nnande ha state allariate e jndr'à 'u XVIII sechele avere assunde 'a conformazione de osce a die a metà 'mbrà fortezze e palazze gendilizie.
  • Palazze Imperiali a Latiano: fatte jndr'à 'u XII sechele, ma remaneggiatte cchiù vote, 'nzigne a l'aspette settecendesche de osce a die. Ha passate de probbietà d'u Comune apprisse 'a morte de Guglielme Imperiali jndr'à 'u 1909, urteme discendende d'a casate frangavillese.
  • Castelle del Balzo Orsini a Mesagne: probbabbilmende esisteve ggià in periode bizzandine (XI sechele), pure ce 'a costruzione de 'nu Castrum Medianum jè attestate sulamende jndr'à 'u 1062, jndr'à 'u 1195 rialate a le Cavaglire Teutonice. Jndr'à 'u XVI sechele 'a vanne cchiù andiche d'u castelle, pericolande, avenìe scettate 'nderre e sostituite da 'u torrione angore osce a die esistende, ca tène 'nu ponde levatoie.
  • Castelle Carissimo a Orie: occupe 'u colle cchiù ierte d'a cetate e tène 'na forme de triangole isoscele, cu 'u vertice, costituite da 'a torre dette d'u Sperone, revolte a Nord. Stè pò 'u mastie cendrale (probbabbilmende normanne-sveve) e doje otre torre cilindriche: "d'u zumbe" e "d'u cavagliere".
  • Castelle marine de Villanove a Ostune: assaije rimaneggiate e restrutturate duranne 'u XX sechele, assaije picche ha rumaste de visibbile d'a primitive strutture trecendesche.
  • Castelle Dentice de Frasso a San Vito de le Normanne: a l'inizie, cu 'na grosse probbabbilità, ere furmate sulamende da 'a torre, volute, se penze, da Boemonde 'u Normane, ca jndr'à 'u XII sechele se condendeve, cu 'u frate Ruggere, 'u dominie d'a Pugghie.
  • Castelle Filo de Torre Sanda Susanne: accumenzate jndr'à 'u 1588 quase securamende sus a 'na strutture medioevale ca esisteve ggià, 'a costruziona soje avenìe spicciate jndr'à 'u 1595. Jndr'à 'u sechele apprisse l'edificie passò a le feudatarie nuève d'a località, le conde Filo de Napule, ca se stabbilirene e decidettere de fa de le cangiaminde a l'aspette sue de dimore gendilizie, aggiungenne 'mbrà l'otre cose sus 'a sommità soje de le merle pe rafforzà le caratteristeche de fortezze[55].
  • Palazze Ducale a Villa Castidde: 'a fortezze de età medievale ca avere state probbietà d'a famigghie de nobbile Orsini ere ggià ion rovine jndr'à 'u XV sechele; se stipe 'na torre, osce a die sede de l'aule consigliare, cu eleminde architettonece d'u XIV sechele. Jndr'à 'u XVII sechele 'a famigghie Imperiali accattò 'a fortificazione, trasformannele jndr'à 'nu castelle e avenìe sckaffate 'n'allevamende de cavaddere de razze murgese. 'U castelle stipave angore le merlature e quacche cannone, luate sulamende quanne ste spicciave 'u XVIII sechele. Cu 'u passagge a le Ungaro 'u castelle devendò angore cchiù ricche e addibite a palazze ducale.

Site archeologgece[cangecange 'a sorgende]

Egnazia da sus. Se 'ndrucane bbuène le aree angore in fase de scave (Sciugne 2007).

'A provinge jè ricche de site archeologgece, pure de dimenziune granne assaije, sparse jndr'à tutte 'u territorie; appartenene a diverse epoche (preistoreche, messapeche, romane, medievale) e sò assaije diverse 'mbrà lore: stonne grotte cultuale o reste de tembie messapece, ma le reste brucate de cetate andiche cu mure, strade, javetaziune, edificie pubblece e necropoli. 'Mbrà le cchiù granne e 'mbortande site archeologgece provingiale stonne:

Aree naturale[cangecange 'a sorgende]

'Na viste de Torre Guaceto

Jndr'à 'u territorie provingiale stonne pure assaije riserve naturale:

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

'A tabbelle ca avène reporte l'evoluzione d'u numere de le residende jndr'à provinge da 'u 2001 a 'u 2007[63]:

Anne Residende
2001 402.093
2002 400.974
2003 400.569
2004 401.217
2005 403.786
2006 402.831
2007 402.985

Etnie e minoranze furastire[cangecange 'a sorgende]

A 'u 31 decemmre 2008 jndr'à 'u territorie provingiale stonne iscritte 5.905 furastire (2.715 ommene e 3.190 femmene)[64], ca so cchiù o mene l' 1,46%[65] d'a popolazzione indere.

Aqquà sotte stonne reportate le comunitate cu cchiù de 100 individue[64]:

Lènghe e dialette[cangecange 'a sorgende]

Addò jè parlate 'u dialette salendine

'A provinge de Brinnese jè varie da 'u punde de viste lenguisteche. Le dialette, 'nfatte, appartenene a 'nu sacche de famigghie:

Dialette brinnesine[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Dialette brinnesine.

'U dialette brinnesine o salendine settendrionale[66] jè 'na variande d'u salendine e, pure ca esistone de le differenze piccenne 'mbrà le diverse comune, 'a radice rumane invariate. Quiste jè parlate, apparte ca a Brinnese, jndr'à 'u territorie de quacche comune 'nzeccate e, cu differenze piccinne, jndr'à quacche comune d'a Provinge de Tarde.

Da 'u dialette salendine standàrd se distingue, apparte ca pa pronunge de certe parole, pa caratteristeche de cangià 'a "e" finale de parole jndr'à 'u tagliàne jndr'à "i". Pe esembie:

  • Il mare ('U mare) addevende lu mare jndr'à 'u salendine standàrd e lu mari jndr'à 'u brinnesine.

Il melone ('U melone) addevende lu milone jndr'à 'u salendine standàrd e lu miloni jndr'à 'u brinnesine.

'U gruppe d'a doppie ll jndr'à 'u tagliàne, addevende dd jndr'à 'u brinnesine. Pe esembie:

  • Il Cavallo ('U cavadde) addevende lu cavaddhru jndr'à 'u salendine standàrd e lu cavaddu jndr'à 'u brinnesine.

Dialette leccese[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Dialette leccese.

'U dialette leccese o salendine cendrale jè 'na variande d'u salendine e jè diverse da 'u salendine settendrionale pa presenze de le cangiaminde metafonetece sulamende parziale. In particolare, se note 'u dittongamende jndr'à /jɛ/ e /wɛ/ pe le sole condinuature de Ĕ,Ŏ seguite da -/i/, -/u/ (dente-denti (dende-dinde) avènene rese cu tente-tienti; buona-buono (bbone-bbuène) avènene rese cu bona-buenu), ma pure quacche esite metfoneteche condizionate pe le sole condinuature de Ē (mese-mesi (mese-mise) avènene rese cu mese-misi)[67].
Pure cu sfumature piccinne 'mbrà 'nu comune e l'otre, 'u dialette leccese copre 'a vanne cendre-settendrionale d'a Provinge de Lecce e quedde meridionale d'a Provinge de Brinnese (San Pitre Vernoteche, Torchiarole, Cellino San Marche e San Donaci).

Dialette de transizione appule-salendine[cangecange 'a sorgende]

Ce pure ste 'a differenze 'mbrà dialette pugghiese settendrionale e dialette salendine ca segue 'na linèe assaije nette ca fusce sotte de le cetate de Tarde, Villa Castidde, Ceglie Messapeche e Ostune, 'a varietà dialettale parlate lunghe sta demarcazzione (indicate assaije vote cu 'u termine soglie messapeche) presendane jndr'à 'u lessice e jndr'à le costrutte caratteristeche de transizione 'mbrà 'u dialette barese e 'u salendine; allore l'ipotese de classificarle a 'u 'nderne de le dialette pugghise settendrionale, pure ce assaije diffuse, non g'è recanusciute da tutte.

A 'u 'nderne d'a provinge facene parte de stu gruppe de transizione le dialette seguende:

  • 'u dialette ostunese, parlate a Ostune. L'ostunese jè 'n'idiome jndr'à 'u quale se ponne notà 'mbortande condrebbute d'u dialette salendine e tarndine ma pure quacche 'nfluenze d'u dialette barese, soprattutte jndr'à pronunge.
  • 'u dialette cegliese[68], parlate a Ceglie Messapeche e, cu variande 'mbortande, a San Michele Salendine e a Villa Castidde. 'U dialette parlate a Ceglie Messapeche jè 'n'idiome irte e arcaiche, achiuse jndr'à 'n'englave, o megghie a 'u discrimine 'mbrà diverse aree linguisteche, individuabbile 'a salendine, l'apule e 'a sannitiche-lucane, eppure ca ave godute jndr'à 'u tiembe de 'na probbie insularità ca l'ave preservate da condaminaziune massificande e 'mbastardeminde consumistece[69].
  • Le dialette de le cendre 'nzeccate piccinne de San Michele Salendine e Villa Castidde[70] derivane derettamende da 'u cegliese, pe stu fatte stipane 'nu sbuènne de assonanze e similitudine (le doje cetadine avèrene state funnate da condadine e colone cegliese trapiandate 'nu sbuènne de sechele fà). Ste parlate rumanene assaije vicine a l'ostunese e presendane affinità e convergenze pure cu 'u dialette de Tarde.

Dialette barese[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Dialette barese.
Distribbuzione sciugrafece d'u dialette barese

'U dialette barese jè 'a varietà lenguisteche italoromanze parlate jndr'à cetate de Bare e in generale jndr'à l'arèe cendrale d'a Pugghie.

Se tratte de 'n'idiome ca s'ha sviluppate a chiane chiane sus a 'na base latine-volgare e s'ha cangiate cunge cunge jndr'à 'u tiembe pure grazie a le condrebbute lenguistece avute da le popolazziune furastire ca se onne avvicendate jndr'à l'arèe sciugrafeche 'nderessate, da le Arabe a le Spagnule, 'nzigne a le crestiane de le Balcane e, ca onne condrebbuite a caratterizzà l'inflessione pe 'nu sacche de crestiane 'ngombrensibbile, soprattute in relazione a 'u levèlle fonologgeche de l'analisi lenguisteche[71].

'U barese avène parlate, apparte ca jndr'à totte 'a Provinge de Bare e jndr'à quedde de Barletta-Andria-Trani, pure jndr'à Provinge de Matera, pò a sud arrive 'nzigne 'a soglie messapeche, raggiungenne 'u nord d'a provinge brinnesine e combrendenne le comune de Fasano e Cisternino.

Qualitate d'a vite[cangecange 'a sorgende]

Seconne 'a ricerche d'u Il Sole 24 Ore sus 'a qualitate d'a vite jndr'à le provinge tagliàne, 'a provinge de Brinnese ave avute jndr'à l'urteme anne sta posizione jndr'à classifeche[72].

Anne Qualitate d'a Vite (Sole 24 Ore)
2004 88º (+ 4)
2005 90º (- 2)
2006 90º (0)
2007 85º (+ 5)
2008 89º (- 4)
2009 86º (+ 3)
2010 86º (0)

Culture[cangecange 'a sorgende]

Bibblioteche[cangecange 'a sorgende]

File:Provincia di Brindisi-Stemma.png Bibblioteche
Brindisi Bibblioteche Provingiale
Bibblioteche Arcivescovile "Annibale De Leo"
Carovigne Bibblioteche Comunale "S. Morelli"
Ceglie Messapeche Bibblioteche Comunale "Emilio Notte"
Cisternino Bibblioteche Comunale
Erchie Bibblioteche Comunale
Fasane Bibblioteche Comunale "Ignazio Ciaia"
Frangaville Fundane Bibblioteche Comunale "G. Calò"
Latiane Bibblioteche Comunale "G. De Nitto"
Mesagne Bibblioteche Comunale "Ugo Granafei"
Orie Biblioteca Comunale "De Pace Lombardi"
Bibblioteche Diocesana
Ostune Bibblioteche Comunale "F. Trinchera"
San Pitre Vernotico BibbliotecheComunale "G. Melli"
San Vito dei Normanni Bibblioteche Comunale "Giuanne XXIII"
Bibblioteche Pubbleche "San Benedette"
Villa Castidde Bibblioteche Comunale

Università e 'struzione[cangecange 'a sorgende]

Le prengepàle università se iacchiane a Brinnese: sò le sede distaccate de l'Università de Bare[73] e de l'Università d'u Salende[74]. Pò, a Mesagne, vecine a SS7 ha state istituite 'a Cetadelle d'a Ricerche[75], cendre de ricerche e polo universitarie addò stonne 'nu sacche de aziende de l'Università d'u Salende. S'assomigghie a 'a Cetadelle 'u CIASU[76] (Cendre 'Ndernazionale Studie Ierte Universitarie), granne stabbilimende universitarie a Fasane cu 'u scope de condrebbuì cu le università, le 'mbrese, le Cendre de ricerche e le ente locale a 'u sviluppe d'u territorie attraverse ricerche e sperimendaziune jndr'à le cambe de granne inderesse sciendifeche e didatteche.

Le istitute de 'struzione secondarie superiore se congendrane soprattutte, apparte ca jndr'à 'u capeluèche, jndr'à le comune de'a provinge cumme Ceglie Messapeche, Fasane, Francaville Fundane e Ostune.

Musèe[cangecange 'a sorgende]

'Mbrà le prengepàle musèe d'a provinge[77]:

Musèe a Brinnese[cangecange 'a sorgende]

Musèe jndr'à provinge[cangecange 'a sorgende]

Mosaiche romane ca ste a 'u 'nderne d'u Musèe Archeologgeche Nazionale de Egnazia
Ceramiche Messapeche, Cendre documendazione messapeche Oria
  • Pinacoteche "Emilio Notte" a Ceglie Messapeche: aperte jndr'à 'u 1977[80] a Palazze Allegretti, stipe le opere d'u pittore locale Emilio Notte (1891-1982), coautore d'u Manifeste futuriste d'u 1917[81].
  • Musèe archeologgeche nazionale de Egnazia a Fasane: se sviluppe jndr'à diverse padigliune e stipe prengepàlmende reperte databbile a l'età d'u bronze e a 'u periode greche e romane[82].
  • Musèe de l'Uegghie de Alìe a Fasano: ca se iacchie vecine 'a Massarie de Sand'Jangele de' Graecis, stipe macchinarie, attrezze e oggette ca raccondane 'a storie d'a produzione de l'uegghie de alìe[83].
  • Musèe d'a Manovelle a Fasano: se iacchie jndr'à 'u Zoo Safari Fasanolandia, jè 'na collezzione private ca cogghie le attrezze ausate andicamende da le artiggiane pe realizzà le opere lore[84].
  • Musèe d'u sottosuole a Latiano: trasferite jndr'à 'u 1983 da Tarde a Latiano, offre 'na panorameche generale sus a cumme jè comboste 'u sottosuole sotte 'u profile geologgeche, paleondologgeche e biologgeche[85].
  • musèe de le Arte e Tradiziune a Latiano: se iacchie jndr'à 'u cendre storeche, ha state inaugurate jndr'à 'u 1974 a cure d'0a Pro Loco de Latiano. Espone 'nu sacche de oggette ausate andicamende da le condadine jndr'à l'ambiende casalinghe, artiggianale e agricole[86].
  • Musèe Archeologgeche "Ugo Granafei" a Mesagne: se iacchie jndr'à 'u castelle normanne-sveve, ospite correde funerarie, chiaute, vase, ca resalene a 'u periode greche, messapeche e romane[87].
  • Cendre de documendazione messapeche a Orie: jè 'u cchiù 'mbortande musèe jndr'à cetadine, ca se iacchie sotte a 'u piazzale d'a basiliche cattedrale. Cogghie reperte ca provènene da le cambagne de scave fatte jndr'à 'u territorie comunale e jndr'à cetata stesse. Stonne custodite a 'u 'nderne correde funebre, chiaute, case ca tènene 'na datazione ca cange da 'u IV sechele n.C. 'nzigne a l'età 'mberiale romane[88][89].
  • Collezzione "Martini Carissime" a Oria: avène esposte jndr'à sale de le civiltà pre-classeche d'u Castelle Sveve e ospite reperte messapece, 'na pinacoteche, mobbile, arme, monete e reste architettonece de epoche romane e medievale[90].
  • Musèe Archeologgeche "Frangische Milizia" a Oria: se iacchie jndr'à 'u comblesse d'u sanduarie de San Cosimo a 'a Macchie, ospitesce reperte d'u IV-II sechele n.C., in particolare arrede e correde de chiaute[91].
  • Musèe Didattiche Zoologgeche a Oria: jè 'nu musèe naturalisteche, pure jidde se iacche jndr'à 'u comblesse d'u sanduarije de San Cosimo, affianghe a 'u zoo, espone 'nu sacche de anemale 'mbagliate e 'mbalsamate, 'nu sbuènne de cranie e pelle accunzate[92].
  • Raccolte "Kalefati" a Oria: se iacchie jndr'à chiazze Cattedrale, espone materiale ecclesiasteche e 'na sezione dedicate a l'archeologgije classeche[93].
  • Musèe de civiltà preclasseche d'a Murge Meridionale a Ostune: se iacchie jndr'à vie Cattedrlae, ha state apirte jndr'à 'u 1989. A l'inizie esponeve reperte archeologgece ca resalivane a l'età preistoreche e messapeche acchiate sulamende jndr'à 'u territorie ostunese, ma, apprisse l'avvie de numerose otre scave tutte atturne, ave pigghiate pure reperte ca avenèvane da comune 'nzeccate[94].
  • Musèe d'a Civiltà Rurale a San Vito de le Normanne: apirte jndr'à 'u 2001 da 'u GAL Altosalento, cogghie utensile ausate da contadine, calzolare, artiggiane, fabbre, ca testimoniescene 'a quotidianità d'a vite rurale da 'u XVIII sechele a 'a prime metà d'u XX[95].
  • Musèe diffuse Castelle d'Alceste a San Vitode le Normanne: se tratte d'u seconde ecomusèe istituite jndr'à Pugghie, apprisse quidde de Cavalline. Se iacchie sus a 'n'alture jndr'à 'u territorie comunale de San Vito de le Normanne, ospite 'nu site archeologgeche (reste de 'nu villagge datate sus a seconda metà de l'VIII sechele n.C. e offre quacche scorce d'u territorie pugghiese[96].
  • Musèe Archeologgeche Comunale de Pezza Petrose a Villa Castidde: apirte a 'u pubbleche 'u 24 masce 2009, espone le reperte acchiate duranne doje cambagne de scave jndr'à 'u 1989 e 'u 1990, ca onne fatte assè 'na necropoli (Pezza Petrose) cu trendatre chiaute sane sane ca tenèvane reperte databbile da 'u periode neoliteche a 'u 600. Jndr'à 'u musèe se ponne uardà vase, correde funebre, lastrone de coperture de le chiaute e utensile varie, in granna parte ca avènene da 'a necropoli[97].

Media[cangecange 'a sorgende]

Radio[cangecange 'a sorgende]

Le prengepàle emittende radiofoneche provingiale sò CiccioRiccio, ascoltate quase jndr'à tutte 'u sud Itaglie e cu sede a Brinnese[98], e 4º Canale Radio, ascoltate prengepàlmende jndre a le confine provingiale e cu sede a Frangaville Fundane[99].

Stambe[cangecange 'a sorgende]

Pe quanne reguarde 'a stambe, le redaziune prengepàle onne tutte sede jndr'à cetate d'u capeluèche. Jè presende La Gazzetta del Mezzogiorno[100], cu 'a redazione d'a Gazzetta de Brinnese, ca tratte esclusivamende 'a cronache d'a provinge, 'u Nuovo Quotidiano di Puglia, pure jidde cu redazione provingiale, e le quotidiane BrindisiSera[101] e Senza Colonne[102]. Stonne pure otre quotidiane, settimanale e periodice, cu sede jndr'à le rispettive comune, ca trattane sulamende 'a cronache comunale.

Cineme[cangecange 'a sorgende]

'A provinge de Brinnese ha state cchiù vote scacchiate cumme set cinematografeche, jndr'à 'nu mode particolare jndr'à le film de Sergio Rubini. 'Mbrà le cchiù famose film e serie televisive girate jndr'à stu territorie, stonne La terra, d'u 2006, 2061 - Un anno eccezionale, d'u 2007, L'uomo nero, d'u 2009, e Il giudice Mastrangelo, fiction de Canale 5.

Televisione[cangecange 'a sorgende]

'Mbrà le numerose emittend televisive cu sede jndr'à provinge, avènene ditte pe popolarità Puglia TV[103], Studio 100 Tv[104], Telerama[105], Puglia Channel[106] (canale d'a piattaforme Sky), quase tutte cu sede distaccate a Brinnese, e TRCB[107], cu sede cendrale a Ostune.

Tiatre[cangecange 'a sorgende]

Tiatre "Gesèppe Verdi" a Brinnese

'U tiatre cchiù 'mbortande a levèlle provingiale jè 'u Tiatre "Gesèppe Verdi"[108], ca se iacchie a Brinnese; jè une de le cchiù granne tiatre d'u Mezzoggiorne, e pò tenè 995 spettature (658 jndr'à platèe e 337 jndr'à gallerie)[109]. Sotte a 'u tiatre onne state scuperte costruziune de epoche romane, angore osce a die visibbile grazie a 'u 'ndervende de l'architette Enrico Nespega, ca 'nzippò 'u tiatre sus a le scave archeologgeche (da aqquà ha nate pure 'u nome de "Tiatre sospese")[109].

Jndr'à 'u reste d'a provinge stonne otre tiatre de dimenziune assaije cchiù piccenne.

Cucine[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Cucine pugghiese, Cucine salendine e Prodotte agroalimendare tradiziunale pugghiese.

'A cucine de totte 'a provinge de Brinnese jè legate a 'a tradizione agricole e pescherecce, assaije famose jè 'a cetate de Ceglie Messapeche ca vande 'n'affermate tradizione gastronomeche grazie a 'nu sbuènne de restorande, assaije de le quale sò de notevole carature e se iacchiane jndr'à le megghie guide gastronomeche. Assaije piatte, 'nfatte, avènene 'nzaporite da le spezie e da le erbe ca crescene spondaneamende sus a 'u territorie (cumme 'u rosmarine, 'u time, ecc.)[110].

Paste fresche, prodotte d'a panetterie, pasticcerie, confetterie[cangecange 'a sorgende]

Chianghiaredde

Jndr'à totte 'a provinge 'a paste pe eccellenze sò le chianghiaredde. Pò stonne pure otre tipe de paste pure lore ausate jndr'à le ricette locale cumme le cavatelle cu le cime de rape o le raviole cu 'u ripiene de ricotte. Jndr'à le panificie, apparte a 'u pane de grane dure, osgne sciurne se sfornane le tipece taradde pugghiese, le panine cu le alie jndre e le fresédde[110].

'Mbrà le dolce acchiame le carteddate, nastre de pasta sfoglie sottile, tipeche d'u periode natalizie; stonne pure le zeppole, fritte o a 'u furne, 'a paste de ammennole e le biscotte cegghiese tipece de Ceglie Messapeche fatte de paste de amennole e marmellate de cerase o uve, cu fragranze de limone e cafèje, cuperte de 'na glasse fatte de zucchere e/o cacao. Infine, fatte sulamende jndr'à 'u territorie de Frangaville Fundane, acchiame le amennole ricce, prodotte tradizionale pugghiese: se tratte de amennole toste 'ngamiciate de zucchere, arrezzate a grazie a 'nu movimende condinue oscillatorie e infine glassate[110].

Prodotte veggetale, a 'u state naturale o trasformate[cangecange 'a sorgende]

'Mbrà le prodotte veggetale acchiame le fiche secche, fatte seccà a 'u sole e pò scottate jndr'à l'acque asckuande e cuperte de zucchere. Otre specialità sò le lambasciune, le marangiane e le scarcioppole sotte uegghie, le pomodore secche a 'u sole, 'a alse de pummedore e 'u famose uegghie Collina de Brinnese DOP[110]. Avène prodotte soprattutte jndr'à le territorie de Carovigne, Ceglie Messapeche, Fasane, Ostune, San Michele Salendine, San Vito de le Normanne e Villa Castidde. Jndr'à ste territorie passe 'a strade de l'Uegghie, percorse enogastronomeche ca porte a 'a rescuperte d'u vere guste de l'uegghie.

Vine[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Appia de le vine.
Le comune membre de l'Appia de le vine

Jndr'à provinge de Brinnese jè possibbile fà Aleatiche de Pugghie Doc, Ostune Doc, Brinnese Russe Doc, Brinnese rosate Doc e Pugghie Igt[110].

Pure pu vine ha state ideate 'a Strade Appia de le vine, ca passe 'mbrà le territorie de Ostune, San Vito de le Normanne, Latiano, Mesagne e Brinnese, addò jè possibbile 'ndrucà le vitigne d'u poste cumme 'a Malvasia gnore de Brinnese, 'u Sangiovese, 'u Negramare, l'Ottavianelle de Ostune e 'u Susumanielle.

Avveneminde[cangecange 'a sorgende]

'A Scamiciate[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce 'A Scamiciate.

'A Scamiciate jè 'na rievocazione storeche ca se tène a Fasane pe arrecurdà 'a vittorie condre a le Turche jndr'à 'u 1678. Apprisse ca avère state abbandunate jndr'à 'u XIX sechele, jndr'à 'u 1978 'a tradizione ha state repigghiate da 'nu gruppe de cetadine ca onne costituite 'u "Comitate pu Sciugne Fasanese" e ca onne organizzate 'nu Cortèe Storeche. 'U cortèe jè comboste da 'nu sacche de figurande (ca indossane vestite d'epoche) e se iapre cu 'nu gruppe de sbandierature seguite da trombe, tammorre e bandiere.

Seguone le gruppe ca rappresendane le famigghie nobbile de l'epoche (ogneune cu 'u probbie stendarde) e, apprisse, le autorità civile, releggiose e militare d'u tiembe jndr'à le uniforme lore, sus a le carrozze d'epoche, tirate da cavaddere. Avènene apprisse le armate, le alabbardire, 'mbrà le quale vonne le Turche, e spiccianne 'u popole jndr'à 'u tipiche costume tradizionale ca face cande e balle atturne 'a varche d'u trionfe.

'U cortèe spicce cu 'a consegne de le chiave d'a Cetate 'a Madonne da vanne d'u uagnone ca 'mbersone 'u General Sinnache, presse 'a sacre immaggine esposte jndr'à chiazze Ciaia[111][112].

Fasano Jazz[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Fasano Jazz.

Fasano Jazz jè 'na manifestazione musecale, inaugurate jndr'à u 1998, ca se tène 'nzieme cu 'a Scamiciate. Sta manifestazione tène 'u scope de valorizzà 'u talende de le uagnune museciste ca stonne a iessene da 'a museche jazz[113].

Cavalcate de Sand'Oronzo a Ostune[cangecange 'a sorgende]

'A cavalcate de Sand'Oronzo jè 'n'avvenimende tipiche, ca avène 'u 26 aguste de ogne anne. 'A feste attire turiste da totte Itaglie, famose pa cavalcate e le fuèche. Le cavaddere avènene decorate cu tessute preggiate e avènene cavalcate da le capestipite de le famigghie ostunise cchiù andiche. Le fuèche de Sand'Oronzo sò particolarmende seguite, pa bellezza lore. Avènene "sparate" da 'u cambe "fore boarie" e le crestiàne pe uardarle vonne sus a 'u Viale Oronzo Quaranta. Ostune, jndr'à 'u periode de Sand'Oronzo, se ienghie de fiere, bangarelle cu prodotte tipece e servizie de catering. 'A cavalcate parte da 'a Cattedrale, addò avène purtate in prugessione 'a famose Statue de SandìOronzo, 'nzigne a 'u cendre d'a cetate. A 'a fine 'a statue avène mise a 'u poste sue e avène repigghiate sulamende pa cavalcate prossime.

'N'emozzione chiamate LIBBRE[cangecange 'a sorgende]

'N'emozzione chiamate libbre jè 'a punde d'a ricche programmazzione culturale de l'estate de Ostune. Queste jè 'na conferenze, ca se tène ogne anne jndr'à 'u cortile d'u Municipie d'a cetata vianghe, addò avènene invitate autore de rilieve de varie libbre, ca avènene commendate e presendate. Personalità cumme a Robberte Saviano o Serena Dandini stone 'nu sacche de vote a sta manifestazione culturale de rilevanze nazionale.

Sumàna Sande de Frangaville Fundane[cangecange 'a sorgende]

Cruggifere
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sumàna Sande de Frangaville Fundane.

Le rite ca se fanne durante 'a Sumàna Sande a Frangaville Fundane sò de origgene andiche, ca resalene a 'a dominazione spagnole jndr'à l'Itaglie meridionale. Tradiziune assaije sendute pure da vanne d'a popolazzione, ste rite se iaprene 'u venerdìe ca andicipe 'a Dumeneche de le Palme ca 'a prugessione d'a Madonne 'Ddulurate. 'U mercredìe jè 'a vote de le "piatte", cestine addobbate cu germoglie de grane ca avènene purtate in gire pa cetate da le piccinne: andicamende ere 'nu segne de riappacificazione 'mbrà famigghie o amice. Da 'u Sciuvedìe Sande a 'a matine d'u Venerdìe le Pappamusci, caratteristeche figure 'ngappucciate (pe non farse recanoscere), cu 'nu cappidde 'ngape e cu 'u tipiche "bordone", vulenne espià le peccate commesse, girane in coppie pe le chiesere d'a cetate a scazate. 'A sere d'u venerdìe Sande e pe totte 'a nuttate sfile pe le vie d'a cetate 'a prugessione de le Mistere, ca ripercorre tutte le tappe d'a Via Crucis. 'A prugessione avène jndr'à 'nu mode lende e 'u silenzie avène inderrotte sulamende da 'u rumore d'a "troccole". Une de le caratteristeche de sta prugessione sò le "Crocifere" penitende, pure lore a scazate e 'ngappucciate, ca, seguenne l'esembie de Gesù, portane pe tutte 'a durate d'a prugessione 'na granna croce de legne sus a le spalle. A chiudere le rite d'a Sumàna Sande jè 'a prugessione d'u Criste Abbevesciute, ca iesse 'a dumeneche de Pasche. Quase tutte le statue ca avènene purtate sus a spalle duranne le prugesiune onne state fatte de cartapeste policrome e sò databbile a 'u Uettecinde[114].

Fiere Nazionale de l'Ascenzione[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Fiere Nazionale de l'Ascensione.

'A Fiere Nazionale de l'Ascenzione, terze pole fieristeche apprisse Bare e Fogge[115], jè 'n'esposizione cambionarie ca se face a Frangaville Fundane, jndr'à 'u quartiere fieristeche. Penzate ggià jndr'à 'u 1700 cumme esposizione de prodotte agricole da Michele Imperiali, avenìe a chiane chiane abbandunate pe pò essere ripigghiate jndr'à 'u 1926 da 'u podestà Pompeo Pisciotta. Osce a die 'a fiere se sveluppe jndr'à 'nu sacche de settore (gastronomije, artiggianate, 'ndustrie, ecc.) e rechiame 'nu sacche de aziende da 'nu sbuènne de vanne de l'Itaglie.

Tornèe de le Riune de Oria[cangecange 'a sorgende]

'U palie d'u 2006 purtate in trionfe da le condradaiule d'u rione Giudea
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Tornèe de le Rune de Oria.

'U Tornèe de le Riune de Oria jè 'na combetizione ca se face da 'u 1969 (duranne 'a seconde dumeneche de aguste) 'mbrà le riune d'a cetate de Orie. 'A tradizione vole ca 'u Tornèe de le Riune avère state penzate da Federiche II jndr'à 'u 1225 mendre ca aspettave 'a mugghiere Jolanda di Brienne[116], pe stu fatte osce a die 'a combetizione se base sus a diverse gare in stile medievale (l'ariete, 'u ponde, 'a botte e 'u forziere) e le partecipande tènene 'nguèdde le vestite medievale. 'U rione ca ave cchiù punde vinge 'u palie, consegnate direttamende da 'u 'mberatore ('mbersonate da crestiàne famose).

Barocche Festivàl de San Vito de le Normanne[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Barocche Festivàl.

'U Barocche Festivàl jè 'na mnifestazione musecale ca se tène a San Vito de le Normanne normalmende 'mbrà aguste e settemmre. Ha nate jndr'à 'u 1997 pe arrecurdà 'u museciste de San Vito Leonardo Leo e porte museciste e appassionate de museche barocche[117].

Salende Finibus Terrae Festivàl de San Vito de le Normanne[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Salende Finibus Terrae, festivàl cortometragge.

'U Salende Finibus Terrae Festivàl jè 'na rassegne cinematografeche e de cortometragge organizzate jndr'à staggione a San Vito de le Normanne; tène 'u scope de promuovere le atture e le reggistre ca iessene dedicanne 'nu sacche de seziune (Diritte Umane, Animazione, Bullisme, ecc..). 'U Festivàl jè patrocinate da l'Assessorate a 'u Mediterranèe d'a Reggione Pugghie, d'a Provinge de Brinnese, da l'Assessorate a 'a Culture d'u Comune de San Vito de le Normanne e da 'u I Circole Didatteche "Don Tonino Bello", da 'a Commissione tagliàne de l'UNESCO e da 'u Comitate Tagliàne UNICEF[118].

Otre avveneminde[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à provinge se fanne 'nu sbuènne de otre manifestaziune duranne tutte l'anne:

File:Provincia di Brindisi-Stemma.png Manifestaziune
Brinnese Expocomics, Torneo della Civetta, Festival regionale del Talento
Carovigne Battiture d'a 'Nzegna, Madonne de Belvedere
Ceglie Messapeche Ceglie Food Festival, CegliJazz Open Festival, Feste de Sand'Andonije da Padova, Feste de San Rocche, Feste de Sand'Anne, Feste de San Lorenzo
Fasane Cronoscalata "Fasano-Selva", Presepe Vivente di Pezze di Greco, La notte bianca, Mostra dell'Artigianato, Stella sulla grotta, Fasanomusica, Fasanfestival
Frangaville Fundane Nuttate de le 'Mberiale (nuttata vianghe), Cortèe Storeche, Nuttate de San Giuanne, Feste d'a Madonne d'a Fundane
Latiano Sagra ti li Stacchioddi, Fiere de ottommre
Mesagne Mesagne in Moda & show, Fashion Mesagne, Children's World, Granne Salende in vetrine
Orie Cambionate de le Sbandierature Categorije A1, Cene Medievale
Ostune 'A cavalcate de Sand'Oronzo, Mode a 5 stelle a Rosamarine, Sagre de le tiembe vicchie, 'A nuttata vianghe, Pellegrinagge Sanduarie San Biagge, Nuttate de San Giuanne, Festivàl de le Artiste de Strade, 'N'emozione chiamate Libbre
San Michele Salendine Sagre d'u Fiche Amennolate
San Vito de le Normanne 'A Desolate, Palie, Balle de San Vito, Focara d'a Bufanie
Villa Castidde Fiere Autunnale, Mistere, Presepe Vivende d'a gravine, Masce d'a Madonne Odigitria, Sciurnate de le Studinde, Estate Castellane

Economije[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Economije d'a Pugghie.

Agricolture, pesche e allevamende[cangecange 'a sorgende]

Tipiche ulive d'a cambagne brinnesine
'A scarcioppole, 'nu tipeche prodotte d'a cambagne brinnesine

Totte 'a provinge rappresende 'nu territorie storicamende vutate a 'u settore agricole, cu 'na superficie de produzione agricole de 131.481 ettare, ca riesce a raggiungere mediamende 'na Produzione Lorde Vendibbile de 339 miliune de euro, condrebbuenne jndr'à 'nu mode 'mbortande assaije a l'economije d'a reggione indere[119].

'Mbrà le coltivaziune dominescene l'ulive, cchiù o mene 60 000 ettare de ulivete cu chiande secolare ca pigghiane forme uneche e particolare, 'nu patrimonie de assolute valore paesaggisteche e, le vignete (25 000 ettari) cu le uve tipeche cumme 'u Negramare e 'a Malvasie, da 'a quale se fanne vine a Denominazione de Origgene Condrollate. Sus a le colline d'a Valle d'Itrie, non ge mangane le amennolete, invece jndr'à pianure le peschete se alternane a le otre fruttete. 'Nu sbuènne e diverse comunicaziune ortive de qualitate, cumme 'u pummedore, 'a scarcioppole, le cereale, e le melune. Da chiste nascene le origgenale piatte d'a gastronomije locale, genuine e profumate.

Le aziende agricole iscritte jndr'à' u reggistre d'a Camere de Commerce de Brinnese sò 13.768, invece 1.861 sò le aziende de coltivature dirette iscritte a l'INPS[119].

Pure 'u patrimonie zootecniche jè assaije forte cu 400 imbrese ca allevane 15 000 cape bovine e 34 000 ovi-caprine[119].

'A pesche, date 'a manganze de comune ca se affacciane direttamende sus a 'u mare (apparte Brinnese), non g'ave avute 'nu granne sveluppe cumme pe l'agricolture.

'Ndustrie[cangecange 'a sorgende]

'U piane regolatore de l'Arèe de Sviluppe 'Ndustriale de Brinnese, 'a prime a essere fatte in Pugghie 'nzieme a quedde de Tarde, prevede 'n'agglomerate industriale prengepàle a Brinnese e ttre agglomerate satellite a Fasane, Ostune e Frangaville Fundane[120].

'Nzigne a 'nu picche de tiembe fa jndr'à provinge stavane disponibbile cchiù de 1.000 ettare pe 'nzediaminde 'ndustriale nuève[120]. 'A bbona dotazione 'nfrastrutturale, pò, face de Brinnese e de tutte 'u territorie provingiale 'nu poste addò se ponne scè mettere 'nzediaminde 'ndustriale e commerciale nuève[120].

Jndr'à 'u capeluèche se congendrane 'nu sbuènne de 'mbiande gruèsse attive jndr'à le settore d'u chimiche, d'u petrolchimiche, de l'energie e de l'aeronauteche (cu le 'mbiande 'ndustriale de l'Alenia Aeronautica, Avio e Agusta).

Jndr'à l'agglomerate 'ndustriale satellite, invece, se onne sviluppate 'mbrese piccenne e medie attive jndr'à le settore d'u tessile, d'a meccaneche leggere, de l'abbigliamende e otre, ca offrone fatìe pure a le crestiane de le cendre cchiù piccinne, addò le aziende sò pa maggiorparte de trasformazione agricole.

Pe quanne arreguarde 'a 'ndustrie alimendare, da 'u 1991 ha cresciute particolarmende 'a dimenzione medie de addette, cu 'n'aumende d'u 19,5% jndr'à lavorazione e conservazione de frutte e ortagge e d'u 6,2% jndr'à 'u combarte vitivinicole[119].

Energije[cangecange 'a sorgende]

'A provinge de Brinnese jè une de le cchiù gruèsse produttrice de energije elettriche jndr'à l'Itaglie, grazie a 'a presenze de ttre granne cendrale elettriche, ca stonne tutte a Brinnese:

Jndr'à 'u cambe de le energije rinnovabbile, 'a provinge tène une de le cchiù ierte tasse de densità de parche fotovoltaice d'Europe, cu 'na produzione de cchiù de 700 megawatt[122]; pò stonne in proggette, jndr'à 'u territorie comunale de Brinnese, 'a costruzione de 'nu parche fotovoltaiche granne 84.343 metre quadrate ca adda producere 'n'energije ogne anne de 15,12 GW a ll'ore, devendanne de fatte 'u cchiù granne parche fotovoltaiche de l'Europe[123].

Commerce e servizie[cangecange 'a sorgende]

'U commerce jè assaije sviluppate a Brinnese e jndr'à le cendre cchiù granne. Jndr'à st'aree, infatte, onne nate 'nu sbuènne de cendre commerciale, pa maggiorparte succursale de granne catene commerciale 'ndernaziunale, pure de granne dimenziune.

Duranne 'u decennie 1991-2001, jndr'à provinge onne aumendate d'u 38,1% (da 16.784 a 23.186) le fatiature jndr'à 'u settore de le servizie, sie tradiziunale ca sofisticate (escluse sulamende 'u commerce) ca combrennene tutte le attività ca vonne da le trasporte a da le comunicaziune a 'u turisme, da 'u credite a da le assicuraziune a le libbere professiune[120].

Turisme[cangecange 'a sorgende]

'Na calette de Specchiolle

'A coste jè securamende une de le punde de forze d'u turisme d'a provinge e presende 'nzediaminde turistece 'mbortande e avviate, specie a nord d'u capeluèche. 'Na caratteristeche jè, però, 'u fatte ca 'a domande jè in granne parte tagliàne (74%, condre a 'u 26% de quedde furastiere) e assaije staggionale[124].

Abbesògne considerà però ca da stu punde de viste, jndr'à l'urteme anne, onne state fatte 'nu sacche de pazze nnande, registranne resultate megghie rispette a 'u reste d'a Pugghie[124].

'A rene de Rosa Marine

Non ge mangane 'mbortande zone naturalisteche prutette: de particolare pregge ambiendale sò da segnalà Torre Guaceto e 'u Parche de le Dune costiere da Torre Canne a Torre San Leonarde.

'A cetate ca face da modelle e carresce 'nzigne da le anne novande 'u turisme brinnesine jè secure secure Ostune, corteggiate sie da personalità de 'nu certe levèlle ca da 'u turisme de masse, grazie 'a qualitate de le acques ue, ave infatte da cchiù o mene 10 anne 'a Bandiera Blu FEE, e da 5 anne le Cinghe Vele de Legambiente (uneche jndr'à Pugghie cu Otranto), e a le bellezze d'u cendre storeche sue, definite "cetata vianghe". Jndr'à l'urteme amme pure Cisternine e Ceglie Messapeche, cu 'nu sacche de manifestaziune culturale, stonne a crescene jndr'à stu settore. 'U capeluèche, Brinnese, tène 'nu ruole da tramite ca, cu 'u puèrte sue e l'aeropuèrte, dèje possibilità a l'economije de stu settore, di vitale 'mbortanze pe stu territorie.

Luènghe tutte stu percorse onne state indivisuate le reste de cchiù de 431 fortificaziune[2], 'mbrà torre e otre sisteme de avvistamende e difese d'a coste.

Testimonianze storeche de granne inderesse sò le numerose castidde, presende quase jndr'à ogne paese, da chidde 'mbortande nate cumme poderose sisteme de fortificazione a chidde fatte cumme residenze de certe sovrane, a otre trasformate jndr'à 'u tiembe jndr'à abitaziune fortificate o palazze baronale.

Trulle costruite cu 'a cauce vianghe

A le zone coltivate seguene pure le arèe voschive e 'a macchie mediterranèe.

'A cambagne ha devendate jndr'à 'u tiembe 'na sede ideale de vacanze agrituristeche jndr'à le tanda massarie, certe fortificate, o jndr'à abitaziune signorile e jndr'à le tipece e vianghe trulle, addò jè facile 'ngondrà 'mbortande 'nzediaminde rupestre, cu cripte e tembiette origgenarie d'u VI sechele a opere de le monace basiliane (Grotte de San Biagge a San Vite de le Normanne).

Otre cumule de petre, ca rappresendane le misteriose specchie, 'nstallazziune megaliteche nate jndr'ò l'epoche romane cumme torre de avvistamende o cumme luèche de brucaminde, iessene a l'imbrovvise jndr'à le zone de Frangaville, Villa Castidde e Ceglie.

Arèe archeologgeche de epoche messapeche e romane sò presende jndr'à totte l'arèe provingiale, cu necropoli, terme, strade, cinde murarie e domus, onne date 'nu sbuènne de reperte (monete, cerameche, statue) osce a die custodite jndr'à le musèe.

Jndr'à le cetate cumme Frangaville Fundane, San Vito de le Normanne, Ceglie Messapeche, Cisternine e Ostune stonne 'mbortande esembie de architetture ca resalene a 'u periode romaneche e barocche.

Infrastrutture e trasporte[cangecange 'a sorgende]

'A suggettate STP BRINDISI face le collegaminde urbane jndr'à le magghie cetate d'a provinge: Brinnese, Ostune, Frangaville Fundane, Mesagne. Collegaminde extraurbane jndr'à tutte le comune d'a provinge.

Strade[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Strade provingiale d'a provinge de Brinnese.

'A provinge de Brinnese jè passate da 'nu sacche de strade provingiale e strade statale. 'U capeluèche jè 'u punde de 'ngrocie 'mbrà le cchiù granne arterie stradale d'a provinge: 'a Strade statale 7 Vie Appia, ca colleghe Brinnese a Tarde, 'a Strade statale 16 Adriatiche, ca colleghe le cchiù granne capeluèche d0a coste Adriatiche, 'mbrà le quale Brinnese e 'a Strade statale 613 Brinnese-Lecce, ca colleghe Brinnese a Lecce.

Ferrovie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Ferrovie Adriatiche e Ferrovie Tarde-Brinnese.
Panorameche de le linèe ferroviarie ca passane da 'a provinge: de culore russe 'a linèe Martina Franghe-Lecce (de le Ferrovie d'u Sud Est), de gnure ('nzigne a Lecce) le Ferrovie d'u State

Le ferrovie prengepàle d'a provinge sò ddoje:

Tutte e doje le linèe sò gestite da 'a RFI e se congiungene a Brinnese. Ste pure 'nu raccorde ferroviarie cu 'a zone industriale de Brinnese e 'u puèrte mercandile, ca aijute le operaziune de careche e scareche d'a merce.

Jndr'à certe comune de l'entroterre 'u servizie ferroviarie jè garandite da le Ferrovie d'u Sud Est, cu 'a linèe Martina Franghe-Lecce.

'A stazione ferroviarie prengepàle d'a provinge jè 'a quedde de Brinnese ca face da collegamende e baricendre a le doje direttrice ferroviarie prengepàle d'a provinge, quedde adriatiche e quedde ca colleghe 'u capeluéche cu Tarde. 'A stazione de Frangaville Fundane, invece, jè l'uneche a 'u 'nderne d'a provinge addò se pò fà 'nu inderscambie 'mbrà le Ferrovie d'u Sud Est e le Ferrovie d'u State.

Puèrte[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Puèrte de Brinnese.
'U porticciole de Specchiolle

'U puèrte prengepàle d'a provinge jè quidde de Brinnese[125], mercandile, pescherecce e turisteche. Face collegaminde soprattutte cu l'Albanie, 'a Grecie e 'a Turchie. Pe le scambie commerciale jè considerate 'a Porte d'Oriende.

Otre puèrte pescherecce e turistece de rilieve se iacchiane jndr'à le territorie de Fasane (Torre Canne e Savelletri), Ostune (Villanove, Rosa Marine, Diana Marine, Costa Merlate), Carovigne (Torre Sanda Sabbine e Specchiolle) e San Pitre Vernotiche (Cambe de Mare).

Aeropuèrte[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Aeropuèrte de Brinnese-Casale.
'U 'nderne de l'aeropuèrte de Brinnese

L'aeropuèrte de Brinnese (Papola-Casale)[126] tène collegaminde cu le cchiù grane cetate tagliane e europèe.

'U scale, lundane 6 km da 'u cendre cetadine, serve 'a 'ndere provinge de Brinnese, quedde de Lecce e parte de quedde de Tarde. Jndr'à 'u 2004 onne passate in totale 754.289 passeggere, onne state 'mbarcate merce pe 805.108 t, e onne fatte scale 9.418 aeromobbile[127]. Collegate cu le otre cetate d'a provinge cu 'a linèe d'a suggettate Aeropuèrte Pugghiese.

L'aeropuèrte tène doje piste, une jndr'à direzione NW-SE longhe 2.628 m, l'otre jndr'à direzione NE-SW longhe 1.970 m[128].

Attive ggià apprime d'a seconda uerre mondiale, l'aeropuèrte de Brinnese avìe da 'u 1928 collegaminde regolare cu Valone jndr'à l'Albanie addò seguirone chidde, da 'u 1933, sus 'a linèe Brinnese - Atene - Rodi e Brinese - Atene - Istanbul. 'Nderrotte jndr'à 'u 1943 pe le avveneminde de uerre, l'attività civile repigghiò jndr'à 'u 1947. 'Mbrà 'u 1960 e 'u 1970 'a seconde piste avenìe allungate 'mbonde a 2.628 metre de osce a die. Jndr'à le anne ottande d'u millenovecinde le strutture avenèrene cangiate assaije cu 'u 'nzippamende de 'nu sacche de edificie, 'mbrà le quale 'na caserme de le Vigile d'u Fuèche e 'na strutture pu traffeche merce[127].

Osce a die, 'a strutture jè gestite da 'a S.E.A.P. - Aeropuèrte de Pugghie[129], e jè parte indegrande d'u sisteme aeroportuale pugghiese cu le scale "Karol Wojtyla" de Bare, "Gino Lisa" de Fogge e "Marcello Arlotta" de Tarde-Vurtàgghie.

Trasporte provingiale[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce STP, Brinnese.

Apparte a 'u trasporte ferroviarie, quidde a 'u 'nderne d'a provinge jè garandite da 'nu sacche de linèe de autobus, gestite soprattutte da 'a STP Brinnese, ca collegane tutte le comune a 'u 'nderne d'u territorie provingiale e le diverse località turisteche[130].

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Prefette d'a provinge de Brinnese.

Giunde provingiale[cangecange 'a sorgende]

Apprisse le ballottagge d'u 21 e 22 sciugne 2009 'u presidende d'a provinge de Brinnese ha state Massimo Ferrarese, ca ave avute le vote de Partito Democratico, Unione di Centro,liste civiche Ferrarese Presidente, movimende Io Sud e Partito Socialista. Apprisse le dimissione presendate da Massimo Ferrarese 'u 2 ottommbre 2012, devendate irrevocabbile 'u 22 ottommre, 'u 24 ottommre ha state nnomenate cumme Commissaire Straordinarie 'u dott. Cesare Castelli.

Periode Presidende Partite Careche Note
23 abbrile 1995 27 sciugne 2004 Nècole Frugis cendre-destre Presidende
28 sciugne 2004 22 sciugne 2009 Michele Errico cendre-sinistre Presidende
23 sciugne 2009 23 ottommre 2012 Massimo Ferrarese cendre-sinistre Presidende
24 ottommre 2012 in carica Cesare Castelli Commissarie prefettizie

Comune prengepàle[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Armoriale de le comune d'a provinge de Brinnese.

Appartènene a 'a provinge de Brinnese 20 comune[131]:

Pos. Stemma Comune de Crestiáne
(ab)
Grannenèzze
(km²)
Denzetà
(ab/km²)
Altitudine
(m s.l.m.)
Brinnese 89.654 328,46 273 15
Fasane 38.472 129,03 298 111
File:Francavilla Fontana-Stemma.png
Francavilla Fontana 36.614 175,37 209 142
Ostuni 32.502 223,69 145 218
File:Mesagne-Stemma.png
Mesagne 27.775 122,58 227 72

Area Vaste Brinnesine[cangecange 'a sorgende]

'U 12 settemmre 2007, jndr'à sede d'u comune de Brinnese (comune capefile) le sinnace de 19 comune d'a provinfe (apparte Cisternine, ca face parte de l'Arèe Vaste d'a Valle d'Itrie) cchiù 'a provinge de Brinnese, onne firmate 'nu piane strateggeche pe condividere 'nu metode nuève, suggerite da 'a Reggione Pugghie, pa spese de le Fonde Comunitarie 2007-2013. Sò previste 'nu sbuènne de indervende jndr'à 'u cambe de l'economije e d'u sviluppe, jndr'à quidde d'a culture e d'u welfare, de l'ambiende e d'u territorie e jndr'à 'u cambe d'a mobbilità e de le trasporte. Ste indervende avènene coordinate 'mbrà le diverse amministraziune comunale e pure 'mbrà le Ende locale[132].

Sport[cangecange 'a sorgende]

Ballone[cangecange 'a sorgende]

'U Brinnese[133] jè 'a suggettate de ballone prengepàle d'a provinge. Quanne 'a staggione 2008/2009 avère spicciate, apprisse 'nu cambionate addò stave sembre sus a classifeche, 'u Brinnese ave avute 'a promozione jndr'à 'u cambionate Lega Pro Seconde Divisione, turnanne jndr'à 'u ballone professionisteche apprisse 5 anne passate jndr'à l sire dilletttanisteche.

'N'otra formazione 'mbortande jè l''A.S. Calce Fasane[134]

Pallacanestre[cangecange 'a sorgende]

'A suggettate prengepàle de pallacanestre d'a provinge e de totte 'a Pugghie jè 'a New Basket Brinnese[135], ca partecipe a 'u cambionate nazionale de serie A1 e ave sciucate pure 'nu sbuènne de cambionate de Legadue.

Otre squadre ca stonne sus a 'u territorie sonde:

  • 'A Assi Basket Ostune[136] ca jndr'à staggione 2009/10 ave sciucate 'u cambionate de Serie A Dilettande;
  • 'A Basket Ceglie Messapeche[137] ca jndr'à staggione 2009/10 ave sciucate 'u cambionate de serie C Dilettande vincenne 'a fine staggione e arrevanne jndr'à Serie B Dilettande;
  • 'A Basket Frangaville[138], seconde squadre cchiù vecchie d'a reggione apprisse 'a Ferrini Brinnese: aprrisse a 'nu sacche de staggione jndr'à 'u cambionate de Serie C2, jndr'à staggione 2007/08 ha state promosse jndr'à Serie C1, divisione ca da 'a staggione 2008/09 pigghie 'u nome de Serie C Dilettanti. Quanne ave spicciate 'a staggione 2009/10 'a squadre ha state promosse jndr'à Serie B Dilettanti[139].

'Mbiande sportive[cangecange 'a sorgende]

'U 'mbiande sportive cchiù gruèsse d'a provinge jè 'u Stadie Franghe Fanuzzi de Brinnese, ca pò tenè 'nzigne a 7.152 crestiane[140]. Otre stadie de 'na certe 'mbortanze jè 'u "Vito Curlo" de Fasane ca 'na capienze de 4.900 crestiane.

'Mbrà le palazzette d'u sport, 'u cchiù granne d'a provinge jè 'u PalaPentassuglia a Brinnese, cu 'na capienze de 3.523 crestiane[141].

Personalità sportive legate a 'a provinge[cangecange 'a sorgende]

'Mbrà le personalità sportive cchiù famose nate jndr'à provinge, stonne:

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. 1,0 1,1 Dato Istat - Popolazione residente al 31 dicembre 2019.
  2. 2,0 2,1 2,2 The near est - Proggette pe l'indernazzionalizzazzione d'a loggisteche de l'arèe de Brinnese (PDF), su theneareast.it. URL conzultate il 16 ottommre 2009.
  3. Rete ecologgeche d'a Provinge de Brinnese, su urbanistica-brindisi.it. URL conzultate il 12-8-2009.
  4. 4,0 4,1 4,2 4,3 4,4 4,5 4,6 4,7 4,8 Carta geologica d'Italia, Brindisi, su apat.gov.it, Istitute Superiore pa Protezione e 'a Ricerche Ambiendale, 1976, p. 203. URL conzultate il 17-10-2009.
  5. Carta geologica d'Italia, Ostuni, su apat.gov.it, Istitute Superiore pa Protezione e 'a Ricerche Ambiendale, 1976, p. 191. URL conzultate il 17-10-2009.
  6. 6,0 6,1 6,2 6,3 6,4 6,5 Carta geologgeche d'Itaglie, Monopoli, su apat.gov.it, Istitute Superiore pa Protezione e 'a Ricerche Ambiendale, 1976, p. 190. URL conzultate il 17-10-2009.
  7. 7,0 7,1 Superficie e altitudine de le comune d'a provinge (PDF), su provincia.brindisi.it. URL conzultate il 4-9-2010.
  8. Analisi de condeste: Tavole ambiende e territorie - Area Vaste Brinnesine (PDF), su areavastabrindisina.it. URL conzultate il 1-9-2010.
  9. Date d'a stazione meteorologgeche de Brinnese a cure de l'Aeronautiche Militare (PDF), su meteoam.it. URL conzultate il 31-10-2009.
  10. Francesco Ribezzo, 'A cetate neoliteche de Frangaville (PDF), su emeroteca.provincia.brindisi.it, 1952. URL conzultate il 31-10-2009.
  11. Clavica, Jurlaro, op. cit., p.16.
  12. G.-J. L. M. BURGERS, Constructing Messapian landscapes: settlements dynamics, social organization and culture contact in the margins of Graeco- Roman italy, J. C. Gieben, Amsterdam 1998, p.214; P. Scialpi, Il parco archeologico di Pezza Petrosa a Villa Castelli, ed. Pugliesi, Martina Franghe 2011; G. A. Maruggi (a cure de), Pezza Petrosa. Archeologia a Villa Castelli tra curiosita e ricerca, Artigrafiche Pugliesi, Martina Franghe 1992; F. G. LO PORTO, Testimonianze archeologiche della espansione tarantina in età arcaica, in: Taras X, 1, 1990, p. 93. Cfr: C. CAFFORIO, Preistoria di Rudiae Tarantina, Tarde 1938; Sul concetto di phrourion cfr: T. H. NIELSEN, Phrourion. A note on the term in classical sources and in Diodorus Siculus, in: T. H. NIELSEN (a cura di), Even more studies in the ancient Greek polis, Steiner ed., Stuttgart 2002, p. 62.
  13. Del Sordo, op. cit., p.13.
  14. Carriero, Fallucca, op. cit., p.12.
  15. Clavica, Jurlaro, op. cit., p.19.
  16. Cenne storece sus 'a provinge de Brinnese, su brindisiweb.com. URL conzultate il 4-9-2010.
  17. Palumbo, op. cit., p.3.
  18. Clavica, Jurlaro, op. cit., p.13.
  19. C. Colafemmina (a cure de), Ahimaaz ben Paltiel, Sefer Yuhasin, Cassano Murge 2001; B. Ligorio, Sapere e Denaro, da Shabbatai Donnolo a Federico II, presendazione de S. Bernardi, Tarde 2010; N. Ferorelli, Gli ebrei nell'Italia Meridionale, Il Vessillo Israelitico, Torino 1915; Umberto Eco, Il Medioevo. Barbari, cristiani, musulmani, Encyclomedia Publishers, Melane 2010, p. 251; I. Fasiori, La scuola poetica ebraica di Oria nel secolo IX: gli inni per lo shabbat di Amittai ben Shefatia, prefazione di C. Colafemmina, Messaggi ed., Cassano Murge 2012
  20. 20,0 20,1 Del Sordo, op. cit., p.15.
  21. Castelle de Oria - Mondimedievali.it, su mondimedievali.net. URL conzultate il 1-10-2009.
  22. Castelle de Mesagne - Mondimedievali.it, su mondimedievali.net. URL conzultate il 1-10-2009.
  23. Brinnese, modelle urbanistece e manifeste ideologgece jndr'à prime età normanne (PDF), su siba2.unile.it. URL conzultate il 29-10-2009.
  24. Storie de l'arte medievale - Mondimedievali, su mondimedievali.net. URL conzultate il 29-10-2009.
  25. Palumbo, op. cit., p.59.
  26. Palumbo, op. cit., p.82.
  27. Palumbo, op. cit., p.122.
  28. Palumbo, op. cit., p.133.
  29. Palumbo, op. cit., p.146.
  30. Palumbo, op. cit., p.149.
  31. Palumbo, op. cit., p.317.
  32. Palumbo, op. cit., p.6.
  33. 33,0 33,1 Regge Decrete Legge 2 scennare 1927, n. 1
  34. Palumbo, op. cit., p.29.
  35. Palumbo, op. cit., p.34.
  36. Palumbo, op. cit., p.189.
  37. Palumbo, op. cit., p.180.
  38. Palumbo, op. cit., p.163.
  39. Reggie Decrete Legge 2 scennare 1927, n. 1
  40. 'U condrabbanne de tabbacche fatiate: 'n'analise economeche e istituzionale (PDF), su ref-online.it. URL conzultate il 28-2-2009.
  41. Operazione "Salende" sus a 'u site de l'Esercite Tagliàne, su esercito.difesa.it. URL conzultate il 28-2-2009.
  42. Operazione primavere, 'nu successe, in La Repubblica.it. URL conzultate il 10-10-2009.
  43. Traffeche de droghe, fatte zumbà gruppe d'a Sacre corone aunìte, in Corriere del Mezzogiorno. URL conzultate il 21-10-2009.
  44. Sacre Corone Aunìte, sta scanusciute, su dirittodicritica.com. URL conzultate il 3-9-2010.
  45. 45,0 45,1 Descrizione d'u stemme da Comune Tagliane.it, su comuni-italiani.it. URL conzultate il 14-7-2009.
  46. Site sus a 'u Duome de Brinnese, su cattedralebrindisi.it. URL conzultate il 31-10-2009.
  47. Site d'a chiesere matrice de Fasano, su matricefasano.it. URL conzultate il 31-10-2009.
  48. Clavica, Jurlaro, op. cit., p.82.
  49. Clavica, Jurlaro, op. cit., p.117.
  50. 'Mbormaziune sus 'a congattedrale de Ostune, su byitaly.org. URL conzultate il 1-11-2009.
  51. Site d'a Basiliche de Sanda Marije d'a Vittorie, su santamariadellavittoria.it. URL conzultate il 1-11-2009.
  52. Tutte le strutture fortificate d'a Provinge de Brinnese - Mondimedievali.it, su mondimedievali.net. URL conzultate il 15-7-2009.
  53. 'Mbormaziune sus a 'u Castelle Sveve - Brinnese Virtual Tour, su brindisiweb.com. URL conzultate il 23-12-2010.
  54. 'Mbormaziune sus a 'u Castelle Aragonese - Brinnese Virtual Tour, su brindisiweb.com. URL conzultate il 23-12-2010.
  55. Castelle Filo sus a Mondimedievali.it, su mondimedievali.net. URL conzultate il 16-7-2009.
  56. 'Mbormaziune sus 'a Riserve naturale reggionale oriendate Vosche de Sanda Terese e de le Lucce, su invacanzanelsalento.com. URL conzultate il 13 luglie 2009.
  57. Assessorate a l'ecologgie Reggione Pugghie
  58. Saline de Punde d'a Condesse - Portale turisteche Reggione Pugghie, su viaggiareinpuglia.it. URL conzultate il 4 settemmre 2010.
  59. Site d'a riserve naturale statale de Torre Guaceto, su riservaditorreguaceto.it. URL conzultate il 14 luglie 2009.
  60. 'Mbormaziune sus a 'u Vosche de Cerano, su agraria.org. URL conzultate il 14 luglie 2009.
  61. 'Mbormaziune sus a 'u Parche naturale Dune costiere da Torre Canne a Torre San Leonarde, su sicmorelli.org. URL conzultate il 14 luglie 2009.
  62. 'Mbormaziune sus a gravine de Villa Castidde sus a 'u site d'u Comune, su comune.villacastelli.br.it. URL conzultate il 14 luglie 2009.
  63. Elabborazione sus a date Istat, su comuni-italiani.it. URL conzultate il 29 settemmre 2009.
  64. 64,0 64,1 Cetadine furastire seconde Demo Istat 2008, su demo.istat.it. URL conzultate il 15 febbraio 2010.
  65. Percenduale approssimate
  66. (EN) A. Calabrese, The sentential complementation of salentino: a study of a language without infinitival clauses, Torino, Rosenberg & Sellier, 1993.
  67. Vocalisme toneche d'u dialette de Lecce (PDF), su hal.archives-ouvertes.fr. URL conzultate l'8 decemmre 2010.
  68. Glossarie d'u dialette cegliese (PDF), su ideanews.it. URL conzultate il 14 luglie 2009.
  69. Citazione da Albarosa Macrí Tronci.
  70. Jangele Gesèppe Chirulli, Vocabbolarie d'u dialette de Villa Castidde, Martina Franghe, 2005.
  71. Cendre studie barese (PDF), su centrostudibaresi.it. URL conzultate l'8 decemmre 2010.
  72. Qualitate d'a vite 2010 - Il Sole 24 ORE, su ilsole24ore.com. URL conzultate il 17 scennare 2010.
  73. Site d'a sede distaccate de Brinnese de l'Università de Bare, su brindisi.uniba.it. URL conzultate il 15 luglie 2009.
  74. Site de l'Università d'u Salende, su unisalento.it. URL conzultate il 15 luglie 2009.
  75. Site d'a Cetadelle d'a Ricerche, su cittadelladellaricerca.it. URL conzultate il 15 luglie 2009.
  76. Site d'u CIASU, su ciasu.it. URL conzultate il 15 luglie 2009.
  77. Elenghe de le musèe sus a 'u site d'a Provinge de Brinnese, su provincia.brindisi.it. URL conzultate il 15 luglie 2009.
  78. Nascite d'u musèe archeologgeche provingiale, su provincia.brindisi.it. URL conzultate il 4 settemmre 2010.
  79. 'A quadrerie d'u musèe diocesane (PDF), su brindisiweb.com. URL conzultate il 15 luglie 2009.
  80. Pinacoteche Emilio Notte- Touring Club Tagliàne, su touringclub.it. URL conzultate il 2 agosto 2009.
  81. 'Mbormaziune generale sus a Pinacoteche Emilio Notte, su viaggiareinpuglia.it. URL conzultate il 15 luglie 2009.
  82. 'Mbormaziune sus a 'u musèe de Egnazia, su xoomer.virgilio.it. URL conzultate il 16 luglio 2009.
  83. 'Mbormaziune d'u Musèe de l'uegghie de alìe sus a 'u site d'u comune de Fasano, su comune.fasano.br.it. URL conzultate il 2 aguste 2009.
  84. 'Mbormaziune sus a 'u Musèe d'a manovelle sus a 'u site d'u Zoo Safari Fasanolandia, su zoosafari.it. URL conzultate il 2 aguste 2009.
  85. 'U Musèe d'u sottosuole sus a 'u site istituzionale d'u Comune de Latiano, su comune.latiano.br.it. URL conzultate il 16 luglie 2009.
  86. 'U Musèe de le arte e tradiziune sus a 'u site istituzionale d'u Comune de Latiano, su comune.latiano.br.it. URL conzultate il 16 luglie 2009.
  87. 'Mbormaziune sus a 'u Musèe "U. Granafei" sus a 'u site turisteche d'a Reggione Pugghie, su viaggiareinpuglia.it. URL conzultate il 17 luglie 2009.
  88. 'Mbormaziune sus a 'u Cendre de Documendazione messapeche sus a 'u site d'u Comune de Oria, su comune.oria.br.it. URL conzultate il 17 luglie 2009.
  89. Reperte acchiate durande le cambagne de scave fatte jndr'à 'u territorie de Oria, su comune.oria.br.it. URL conzultate il 2 aguste 2009.
  90. 'Mbormaziune sus 'a Collezzione "Martini Carissime", su turismo.regione.puglia.it. URL conzultate il 16 luglio 2009.
  91. 'Mbormaziune sus a 'u Musèe Archeologgeche "F. Milizia" sus a 'u site turisteche d'a Reggione Pugghie, su viaggiareinpuglia.it. URL conzultate il 17 luglio 2009.
  92. 'Mbormaziune sus a 'u Musèe didatteche zoologgeche, su terradibrindisi.it. URL conzultate il 17 luglie 2009.
  93. 'Mbormaziune sus 'a Raccolte "Kalefati" sus a 'u site turisteche d'a Reggione Pugghie, su viaggiareinpuglia.it. URL conzultate il 17 luglie 2009.
  94. Sisteme museale Ostune-Fasano, su museiostunifasano.it. URL conzultate il 15 luglie 2009.
  95. Musèe d'a Civiltà Rurale, su vacanzeitinerari.it. URL conzultate il 4 settemmre 2010.
  96. Site d'u Musèe diffuse Castelle d'Alceste, su castellodialceste.it. URL conzultate il 23 ottommre 2009.
  97. Musèe archeologgeche comunale de Pezza Petrose, su itriabarocco.net. URL conzultate il 3 aguste 2009.
  98. 'U site de l'emittende Ciccio Riccio, su ciccioriccio.it. URL conzultate il 30 settemmre 2009.
  99. 'U site de l'emittende Quarto Canale Radio, su quartocanaleradio.it. URL conzultate il 17 ottommre 2009.
  100. Site de La Gazzetta del Mezzogiorno, su lagazzettadelmezzogiorno.it. URL conzultate il 30 settemmre 2009.
  101. 'U site de BrindisiSera, su brindisisera.it. URL conzultate il 7-7-2009.
  102. 'U site de Senza Colonne, su senzacolonne.it. URL conzultate il 7-7-2009.
  103. Site de Puglia TV, su pugliatv.com. URL conzultate il 30 settemmre 2009.
  104. 'U site de Studio 100 TV, su studio100.it. URL conzultate il 30-9-2009.
  105. Site de Telerama, su trnews.it. URL conzultate il 30 settemmre 2009.
  106. Site de Puglia Channel, su pugliachannel.it. URL conzultate il 30 settemmre 2009.
  107. Site de TRCB, su trcb.it. URL conzultate il 30 settemmre 2009.
  108. Tiatre Comunale de Brinnese, su teatrocomunalebrindisi.it. URL conzultate il 15 luglie 2009.
  109. 109,0 109,1 Funnazzione Nuève Tiatre Verdi, su fondazionenuovoteatroverdi.it. URL conzultate il 31 decemmre 2010.
  110. 110,0 110,1 110,2 110,3 110,4 'U site ca elenghe le prodotte tipice d'a Pugghie, su tipicipuglia.it. URL conzultate il 15 luglie 2009.
  111. Fote d'a Scamiciate, su gofasano.it. URL conzultate il 3 aguste 2009.
  112. 'A Scamiciate sus a 'u site d'a Provinge de Brinnese, su provincia.brindisi.it. URL conzultate il 4 settemmre 2010.
  113. Site de Fasano Jazz, su fasanojazz.it. URL conzultate il 4 aguste 2009.
  114. Site dedicate a 'a Sumàna Sande de Frangaville Fundane, su lasettimanasanta.it. URL conzultate il 1º luglio 2009.
  115. Site d'a Fiere Nazionale de l'Ascensione, su nuke.fierascensione.com. URL conzultate il 3 agosto 2009.
  116. 'Mbormaziune sus a 'u Tornèe de le Riune sus a 'u site d'u Comune de Oria, su comune.oria.br.it. URL conzultate il 4 aguste 2009.
  117. Site d'u Barocche Festivàl, su baroccofestival.it. URL conzultate il 4 aguste 2009.
  118. Site d'u Salende Finibus Terrae Festivàl, su salentofinibusterrae.com. URL conzultate il 4 aguste 2009.
  119. 119,0 119,1 119,2 119,3 Le date de l'agricolture brinnesine, su brindisi.coldiretti.it, Federazione Provinciale Coldiretti Brindisi. URL conzultate il 14 ottommre 2009.
  120. 120,0 120,1 120,2 120,3 'A Provinge de Brinnese: 'nu territorie cu 'u sviluppe ca passe attraverse 'a valorizzazzione d'a chimiche - Relazione a cure de l'Osservatorie pu settore chimiche e d'u Ministere de le attività produttive (PDF), su osservatoriochimico.it. URL conzultate il 18 luglie 2009.
  121. 121,0 121,1 121,2 'Nderrogazione a risposte jndr'à commissione 5/01546- Banghe date online d'a Camere de le Deputate, su banchedati.camera.it. URL conzultate il 31 ottommre 2009.
  122. Sus a 'u territorie de Brinnese 'a cchiù granne estenzione de fotovoltaiche d'Europe, in La Gazzetta del Mezzogiorno. URL conzultate il 4 scennare 2011.
  123. Maxi cendrale solare in costruzione a Brinnese, su voltimum.it. URL conzultate il 14 luglie 2009.
  124. 124,0 124,1 Analise Congiundurale d'a provinge de Brinnese - Camere de Commerce de Brinnese (PDF), su br.camcom.it. URL conzultate il 18-6-2009.
  125. Site d'u Puèrte de Brinnese, su porto.br.it. URL conzultate il 16 luglie 2009.
  126. Site de l'Aeropuèrte de Brinnese, su aeroportodibrindisi.com. URL conzultate il 15 luglie 2009.
  127. 127,0 127,1 'Mbormaziune sus a Brinnese - Site ufficiale d'u Comune de Brinnese, su comune.brindisi.it. URL conzultate il 19 luglie 2009.
  128. L'aeropuèrte de Brinnese sus a 'u site ufficiale d'u Comune, su comune.brindisi.it, Comune de Brinnese. URL conzultate il 31 ottommre 2009.
  129. Site d'a S.E.A.P., su seap-puglia.it. URL conzultate il 15 luglio 2009.
  130. Site de le STP Brinnese, su stpbrindisi.it. URL conzultate il 2 scennare 2011.
  131. Date istat a 'u 30/8/2009, su demo.istat.it. URL conzultate il 15 febbrare 2010.
  132. Site de l'Arée Vaste Brinnesine, su areavastabrindisina.it. URL conzultate il 4 aguste 2009.
  133. Site d'u Futboll Brinnese 1912, su footballbrindisi.it. URL conzultate il 18 luglie 2009.
  134. Site de l'AS Calce Fasane, su ascalciofasano.it. URL conzultate il 10 luglie 2009.
  135. 'U site d'u New Basket Brinnese, su newbasketbrindisi.it. URL conzultate il 7-1-2009.
  136. 'U site d'u Basket Ostune, su ostunibasket.it. URL conzultate il 2 scennare 2011.
  137. 'U site d'u Basket Ceglie Messapeche, su basketceglie.it. URL conzultate il 2 scennare 2011.
  138. 'U site d'u Basket Frangaville, su francavillabasket.com. URL conzultate il 2 scennare 2011.
  139. 'U Frangaville ste in serie B, jndr'à cetate scoppie 'a gioie, in Senzacolonne.it. URL conzultate il 1º giugno 2010.
  140. 'Mbormaziune sus a 'u stadie Franghe Fanuzzi sus a 'u site Futboll Brinnese 1912, su footballbrindisi.it. URL conzultate il 1º novemmre 2009.
  141. Grand Prix - Freddy Cup, 'u "Brinnese" de fine anne d'a ginnasteche, in Ecowebnews.it. URL conzultate il 4 settemmre 2010.
  142. Profile de Giacome Leone, su iaaf.org. URL conzultate il 21 settemmre 2009.
  143. Profile de Mimme Caliandro, su iaaf.org. URL conzultate il 21 settemmre 2009.
  144. Profile de Flavia Pennetta, su sonyericssonwtatour.com. URL conzultate il 21 settemmre 2009.

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Angela Marinazzo, Brindisi. Una provincia fra la terra e il mare, Adda, 2007. ISBN 88-8082-704-9
  • Vito Buono e Angela Delle Foglie, A tavola in provincia di Brindisi, Levante, 2007. ISBN 88-7949-498-8
  • Gesèppe Roma e Andonije Chionna, Brindisi e la sua provincia. Ediz. multilingue, Adda, 2007. ISBN 88-8082-083-4
  • Giacome Carito, Terra senza tempo. Provincia di Brindisi, Italia Turistica. ISBN 88-88212-07-8
  • Vito Buono e Angela Delle Foglie, Percorsi turistici in provincia di Brindisi, Levante. ISBN 88-7949-236-5
  • Fulgenzio Clavica e Rosario Jurlaro (a cure de), Francavilla Fontana, Melane, Mondadori Electa, 2007. ISBN 978-88-370-4736-8.
  • Pitre Palumbo, Storia di Francavilla Fontana, Arnaldo Forni, 1901. (ISBN no disponibbele)
  • Andonia Carriero e Gesèppe Fallucca, Masseria Ottava Grande fra viabilità antica e insediamenti rupestri, Schena, 1999. ISBN 88-8229-106-5
  • Alberte Del Sordo, Ritratti brindisini, Bare, Adda, 1983. ISBN 88-8082-044-3
  • 'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

    Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

    Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]


    Itaglie - Provinge d'a Pugghie
    Bari • Barletta-Andria-Trani • Brinnese • Fogge • Lecce • Tarde