San Vito de le Normanne

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da San Vito dei Normanni)
San Vito de le Normanne
comune
San Vito de le Normanne – Veduta
San Vito de le Normanne – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Brinnese
Amministrazione
SinnacheSilvane Errico (centro-destra) da 'u 22-9-2020
Territorie
Coordinate40°39′20″N 17°42′13″E / 40.655556°N 17.703611°E40.655556; 17.703611 (San Vito de le Normanne)
Altitudine108 m s.l.m.
Superficie67,08 km²
Crestiàne18 313[1] (31-1-2021)
Denzetà273 ab./km²
FraziuneConforte, Favorite, San Giacome, San Vito Scalo parte piccele de Apani
Comune 'nzeccateBrinnese, Carovigne, Frangaville Fundane, Latiane, Mesagne, Ostune, San Mechele Salendine
Otre 'mbormaziune
Cod. postale72019
Prefisse0831
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT074017
Cod. catastaleI396
TargheBR
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[2]
Cl. climatiche1234
Nome javetandesanvitese
PatroneSan Vito e San Vecinze Ferreri
Sciurne festive15 sciugne
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
San Vito de le Normanne
San Vito de le Normanne

Mappe de localizzazione: Pugghie
San Vito de le Normanne
San Vito de le Normanne
San Vito de le Normanne – Mappa
San Vito de le Normanne – Mappa
Posizione d'u comune de San Vito de le Normanne jndr'à Provinge de Brinnese
Site istituzionale

San Vito de le Normanne (jndr'à 'u tagliane San Vito dei Normanni, jndr'à 'u dialette brinnesine Santu Vitu, 'nzigne a 'u 1863 chiamate San Vito) jè 'nu comune tagliàne de 18 313 crestiàne d'a Provinge de Brinnese jndr'à Pugghie.

Se iacchie jndr'à 'u Salende settendrionale, a 9  da 'a coste adriateche. Le crestiàne se chiamane sanvitese (santuvitisi jndr'à 'u dialette locale).

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sciugrafije d'a Pugghie.

'U comune nasce jndr'à vanne nord-oriendale d'a pianure salendine, none lundane da 'a valle d'Itrie. 'A morfologgije d'u territorie jè pianeggiande, sule leggermende ondulate a 'u confine cu le comune de Carovigne e Ostune.

Se iacchie a 9 km da 'a coste adriateche, l'approde cchiù vecine jè lide Specchiolle[3], frazione d'u comune de Carovigne. Pò San Vito ste lundane 5 km da 'u cendre visite d'u parche de terre e mare de Torre Guacete, ca ste a Serranove, frazione de Carovigne, 9 km da 'a rene d'a reserve naturale, e a 12 km da 'a torre sus a 'u mare ca dè 'u nome a l'arèe prutette. 'U mar Ionie se iacchie invece a cchiù o mene 45 km.

L'altitudine sojè jè atturne a le 100  s.l.m. precisamende 'mbrà 57 e 146 metre. 'U punde cchiù ierte d'u cendre urbane se iacchie jndr'à contrade Castelle d'Alceste, 119 m s.l.m.

Territorie[cangecange 'a sorgende]

'A pianure salendine pe le zone podoleggeche

'U terrene sanvitese presende nature calcarèe, jè caratterizzate da cambe a colture 'ndensive, ricche de querce e ulive secolare e divise cu murette a secche audate pe separà le podere.

Le distanze da le cetate prengepàle sò:

Clime[cangecange 'a sorgende]

'A stazione meteorologgeche cchiù vicine jè quedde de Brinnese. In base a le medie de referimende trendennale (1961-1990), 'a temberature medie d'u mese cchiù fridde, scennare, arrive attuene a le +9,5 , invece quedde d'u mese cchiù cavedem arrive a le +25 °C.

Le precipitaziune medie annue, 'nferiore a le 600 , presendane 'nu minime jndr'à primavere e 'a staggione e 'nu picche jndr'à vernate[4][5][6].


BRINNESE Mise Staggiune Anne
Sce Feb Mar Abb Mas Sci Lug Agu Set Ott Nov Dec Inv Pri Est Aut
Temb. max. medie (°C) 12.7 13.2 15.0 18.0 22.0 25.8 28.5 28.6 25.9 21.6 17.4 14.1 13.3 18.3 27.6 21.6 20.2
Temb. min. medie (°C) 6.3 6.6 7.9 10.1 13.7 17.6 20.4 20.6 18.2 14.7 10.5 7.6 6.8 10.6 19.5 14.5 12.9
Piogge (mm) 60.2 63.1 73.4 35.0 28.7 19.4 10.3 25.3 45.6 71.0 74.2 68.1 191.4 137.1 55 190.8 574.3
Sciurne de pioggie (≥ 1 mm) 9 8 8 6 4 3 2 3 4 6 7 9 26 18 8 17 69
Umidità relative (%) 78 75 74 72 70 71 70 72 74 76 77 77 76.7 72 71 75.7 73.8
Eliofanie assolute (ore) 3.9 4.4 5.3 6.7 8.6 9.9 10.8 9.8 8.0 6.2 4.4 3.6 4 6.9 10.2 6.2 6.8

Origgene d'u nome[cangecange 'a sorgende]

'U stemme d'a Case d'Altavilla.

L'origgene d'u nome d'a cetate avessa essere attrebbuite a 'u fatte ca le Schiavune o Slavune[8], pe fuscere da le persecuziune de le Saracine, cercarene furtune sus 'a sponde de fronde de l'Adriateche, decidenne de metterse, quanne ste spicciane 'u 963, jndr'à le territorie fertile pugghiese, funnanne accussì cu 'u nome "Castri Sancti Viti" 'a cetate in onore de San Vito martire.

Da quidde mumende 'a cetate avenìe chiamate semblicemende Santo Vito, San Vito de le Schiavune (pò accurciate jndr'à de le Schiave), o pure San Vito jndr'à Terre d'Otrande. Apprisse l'Aunità d'Itaglie, pe vote municipale d'u 27 ottommre 1862, pò approvate da 'u R.D. d'u 13 decemmre 1863, San Vito de le Schiave pigghiò 'u nome: San Vito de le Normanne in onore a 'a stirpe de quidde ca avène conziderate 'u funnatore d'u borghe medievale, Boemonde d'Altavilla (1050-1111), figghie de Robberte 'u Guiscarde[9].

Storie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Storie de San Vito de le Normanne, Storie d'u Salende e Storie d'a Pugghie.
Cerameche Messapeche, Cendre documendazione messapeche de Orie

L'origgene de San Vito jè controverse. Reperte archeologgece cu le reste de trenda brucamiende e diverse cerameche datate 1800 n.C. - 1700 n.C. jndr'à località Mondescine, attestane ca 'a zone puteve essere javetate ggià durande l'età d'u bronze. Pò, urtemamende, onne state acchiate 'nzediamiende preistorece (XVIII- IV sechele n.C.) jndr'à le contrade Castelle e Paretone[10].

'U borghe d'u cendre invece resale a 'u Medioeve (fine d'u X sechele) se penze a opere de 'na colonie de Schiavune o Slavune (emigrate da 'a Slavonie, reggione oriendale d'a Croazie) scambate a le persecuziune de le Saracine, le quale decisere de sckaffarse jndr'à le territorie fertile de San Vite funnanne “Castri Sancti Viti”.

Otre studiuse penzane ca 'a cetate ha state funnate da 'u normanne Boemonde d'Altavilla (1050 - 1111 a.C.), figghie de Robberte 'u Guiscarde, 'u quale, pe assecondà l'ammore sue pa cacce, ordenò 'a costruzione d'a torre quadrate, angore osce a die esistende.

'U borghe piccele origgenarie crescìe quanne ste spicciave 'u Medioeve, quanne 'a torre normanne garandive 'a securezze a tanda colone da casale vecine se spustarene a San Vito pe fuscere da le condinue attacche de le Saracine.

Sta relative tranguillità ave date l'opportunità a le Sanvetise de sveluppà le traffece commerciale e dominà sus a 'u territorie atturne. Ha state sulamende jndr'à 'u XV sechele ca l-andiche casale aven=e organizzate a Comune, pure ce condinuò l'organizzazzione feudale e l'asservimende reggie. 'U comune appartenìe a le Altavilla, pò a le Sambiase, pò a Raimonde Orsini Del Balzo e pò a le Dentice de Frasso.

Da 'u XV sechele 'u paese accumenzò a allariarse, occupanne 'nu picche a vote le zone atturne, stennennese verse nord e est. Jndr'à 'u 1484 avenìe saccheggiate da le veneziane. Jndr'à 'u 1571, durande le Crociate, de le Sanvitese pigghiarene parte a 'a battagghie de Lepanto condre 'u 'Mbere ottomane; a 'u retorne in patrie in onore d'a vittorie conguistate, avenìe costruite 'a chiesere Matrice, pe pò dedicarle a 'a Madonne d'a Vittorie.

Jndr'à 'u 1799 'a popolazizone aderì a le ideale d'a Repubbleche Napuletane; durande 'u XIX Uetteciende 'a cetate ha state sede de diverse circole d'a carvonerie.

Durande 'a prima uerre mundiale da 'u novemmre 1916 arrive 'a 103ª Squadriglie.

Durande 'u Vendennie fasciste avenìe 'nu belle sveluppe urbanisteche: avenèrene 'nzippate edificie 'mbortande cumme 'a scole elemendare I Circole cu 'a pinete cetadine, 'a sede d'u Municipie, e 'u palazze de le Poste Tagliàne. Jndr'à 'u 1927 avenìe istituite 'a provinge de Brinnese jndr'à quale ste San Vito. Jndr'à 'u 1943 ospitò Rre Vittorie Emanuele III 'u quale ste pruvave a fuscersene da le fatte d'a Libberazione, ripieganne a Brinnese cu 'u guverne d'u marescialle Pitre Badoglio.

Jndr'à le prime anne sessande d'u XX sechele l'industrie petrolchimeche ca se aggiungeve a le 'mbrese meccaneche e aeronavale de Brinnese onne pigghiate assaije fatiature sanvitese, spustannele da 'a fatìe de le cambe a 'a catene de mondagge.

L'aperture d'a San Vito Air Station jndr'à 'nu punde strateggicamende nevralgeche durande 'a Uerra fredde, pò ridimenzionate e achiuse cu 'a cadute d'u mure de Berline, ave condemboraneamende ccrejate fatìe 'mbrà le locale e pigghiate migliaie de fatiature americane.

Osce a die San Vito canosce 'nu processe de terziarizzazzione de l'economije e ponde sus a 'u sveluppe e 'a commercializzazzione de prodotte locale de qualitate, eppure a ausà le resorse d'u territorie pe sveluppà 'u turisme.

Simbole[cangecange 'a sorgende]

'U statute comunale[11] descrive 'u stemme d'a cetate jndr'à stu mode:

(IT)

«D'azzurro, al cane d'argento, tenente in bocca un ramo di olivo, passante innanzi ad una torre merlata di argento, terrazzata di verde, aperta, finestrata di nero. Ornamenti esterni da Città»

(ROA–TARA)

«D'azzurre, a 'u cane d'argende, ca tène jndr'à vocche 'nu rame de alìe, ca passe nnande a 'na torre merlate de argende, terrazzate de verde, aperte, finestrate de gnure. Ornaminde de fore d'a Cetate»

(Statute comunale)

'U stemme cetadine raffegure 'nu cane ca porte 'mmocche 'nu ramoscelle de ulive, simbole de pace. 'U ramoscelle d'ulive face referimende, none sulamene, a 'u fatte ca San Vito ha state dichiarate "citate d'a pace", ma eappresende pure l'uegghie. Sus a 'u sfunne, 'na torre, ca rappresende 'a prime strutture costruite jndr'à 'u borghe medievale.

'U gonfalone ave sta descrizione:

(IT)

«Drappo rettangolare di stoffa di colore rosso terminato nella parte inferiore a tre bandoni a forma di vajo irregolare, il centrale più lungo, riccamente ornato con ricami d'oro e caricato dello stemma sopradescritto, sormontato dalla iscrizione in oro "CITTÀ DI SAN VITO DEI NORMANNI". La stoffa sarà inchiodata per il lato corto superiore ad un'asta orizzontale con pomi artisticamente dorati alle due estremità e sospesa mediante lacci dello stesso, con fiocchi simili pendenti dai due lati del gonfalone ad un'asta verticale ricoperta di velluto rosso con bullette di metallo dorato a spirale e cimata da una freccia con gambo dello stesso, con lo stemma del Comune. Sul gambo della freccia sarà inciso il nome del Comune stesso. Cravatta e nastri tricolori dai colori nazionali, frangiati d'oro»

(ROA–TARA)

«Drappe rettangolare de stoffe de culore russe spicciate jndr'à vanne 'nferiore a ttre bandone a forme de vaje irregolare, 'u cendrale cchiù luènghe, riccamende ornate cu recame d'ore e carecate d'u stemme descritte sus, cu sus l'iscrizione in ore "CITTÀ DI SAN VITO DEI NORMANNI". 'A stoffe avène nghiodate pu late curte de sus a 'n'aste orizzondale cu pome artisticamende dorate a le doje estremità e sospese cu lacce d'u stesse, cu fiocche simile pendende da le doje late d'u gonfalone a 'n'aste verticale cuperte de vellute russe cu bullette de metalle dorate a spirale e cimate da 'na frecce cu gambe d'u stesse, cu 'u stemme d'u Comune. Sus a 'u gambe d'a frecce avène 'ngise 'u nome d'u Comune. Cravatte e nastre triculure da le culure nazionale, frangiate d'ore»

Monuminde e luèche de inderesse[cangecange 'a sorgende]

Architetture releggiose[cangecange 'a sorgende]

Chiesere de Sanda Marije d'a Vittorie[cangecange 'a sorgende]

Facciate d'a Chiesere Madre
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Basileche de Sanda Marije d'a Vittorie.

Sanda Marije d'a Vittorie, chiamate jndr'à cetate semblicemende 'a "Chiesere Madre", jè l'edificie sacre cchiù rilevande d'a cetate. Presende 'nu 'mbiande a croce latine cu ttre navate, transette e 'nu presbiterie prufunne. A 'u 'nderne se ponne acchià tele cummel'icone dìa Nikopeia, ca raffegure 'a Vergine ca dice a Papa Pio V 'a vittorie sus a le Turche e, 'na statue d'argende ca rappresende San Vito.

A 'u 'nderne d'a Basileche ste 'a Porte Sande, aperte jndr'à l'ottommre 1995 in occasione de le celebbrazziune pu quarte cendenarie d'a chiesere, danne inizie a l'Anne Sande Giubilare d'a CHiesere, occasione pe presendà pure l'altare nuève de legne, opere, 'nzieme a tutte l'arrede d'u presbiterie, de Flavie Pancheri.

'U 26 ottommre 1996, Papa Giuanne Paole II, durande 'n'udienze speciale a 'a Arcidiocesi de Brinnese-Ostune, ave 'ngoronate solennemende l'icone d'a Madonne Nicopeia. 'U stesse pondefice ave proclamate 'a chiesere Basileche pondificie 'u 30 decemmre 1998.

'A Basileche tène, ttre statue d'u Sande Patrone Vito Martire, de argende, de cartapeste e de legne. 'A prime se pò 'ndrucà sulamende durande 'a recorrenze d'u 15 sciugne, quanne ste 'a prugessione solenne cetadine pe le vie d'u cendre storeche. Quedde de legne jè 'a cchiù ausate e se pò 'ndrucà jndr'à diverse mumende de l'anne.

Chiesere de San Giuanne Evangeliste[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Chiesere de San Giuanne (San Vito de le Normanne).
Esembie de Barocche: 'a chiesere de San Giuanne

'A facciate movimendate da quattre lesene cu capitelle corinzie, jè de petra leccese. Jndr'à chiesere stonne sei tele preggevole e doje sò sckaffate jndr'à 'na strutture de legne ca tène cornice e baldacchine, le otre e quattre stonne sus a le parete de late, sò d'u leccese Serafine Elmo. 'A chiesere, oramaje sconsacrate, avenìe vennute da 'a famigghie Dentice de Frasso a 'a cifre semboleche de 10 000 lire a 'u Comune de San Vito. Osce a die ospite mostre e 'ngondre culturale.

Chiesere Sanda Marije de le Angele[cangecange 'a sorgende]

'A "Chiesere vecchie", avenìe costruite atturne a 'u XV sechele. Indervende successive onne state fatte jndr'à 'u 1696 e jndr'à 'u 1763. Presende 'na facciate semblice, condrassegnate da sei lesene cu 'nu portale e 'na fenestre ovale cu cornice aggettande. Jndr'à le ìnderne sue se notane le altare laterale de petre, l'altare maggiore de marme policrome, 'nu crugefisse de legne d'u XVI sechele e 'na tele d'u 1809]] fatte da Dumineche Andonije Carella.

Chiesere de Sanda Marije d'a Mercede[cangecange 'a sorgende]

'A Chiesere de San Frangische pare ca jè d'u 1735, ha state vulute da 'u pringipe Fabie Marchese Belprato. A 'a fine d'u Uetteciende, cu l'arrive de le Attane Mercedare, avenìe allariate assaije cu 'na cupole, 'u presbiteriee 'nu convende 'nzeccate. 'A facciate tène quattre lesene cu capitelle ionece, doje nicchie addò stonne le statue d'a Madonne d'a Mercede e de San Frangische da Paole. A 'u 'nderne se pò ammirà 'nu core de legne de gran pregge, le candelabbre de firre vattute e 'a statue, de legne, de San Frangische.

Chiesere de Sanda Marije de le Grazie[cangecange 'a sorgende]

'U Convende jè accussì chiamate da le sanvitese purcé, 'nzigne a 'u 1868, confine cu 'u convende de le Frate Minore Frangescane. Avenìe 'nzippate jndr'à 'u 1586 pe vulere d'u pringipe Lucio II Palagano, cu 'na navate sole. Pò, cu 'nu 'ndervende successive jndr'à 'u 1700, ne avenìe aggiunde 'n'otre e, jndr'à 'u 1898 'na terze. 'A facciate presende sulamende 'u portale e doje fenestre cendrale. Jndr'à le 'nderne, stonne nove altare laterale jndr'à petre e de le tele ca raffegurane 'a Crugefissione e 'a 'Mmaculate. Pò, jndr'à le navate laterale, ste 'a Pietà, de 'n'autore ignote, 'a Provvidenze e San Salvatore da Orte, de l'artiste frangescane Fra' Giacome da San Vito.

Chiesere d'a 'Nnunziate[cangecange 'a sorgende]

Ditte pure chiesere de San Dumineche purcé stave vecine 'u convende de le Duminecane 'nzigne a 'u 1809. 'A chiesere avenìe 'nzippate atturne a 'u 1584 sus a 'nu terrene ddunate da 'nu devote, tène 'na facciate cuspidate cu doje lesene laterale, 'na fenestre cendrale e 'nu portale fatte da quacche scultore locale.

Jndr'à 'u 1984 'u scuffulamende de doje navate purtò a' chiusure pe restaure ca durò 'nu decennie. Osce a die, recostruite grazie a l'aijute de le fedele, ha state aperte arrete a 'u culte e jè possibbele ammirà le sei altare laterale, de petre, d'u Setteciende e 'a tele 'mbortande d'u 1769 ca raffegure l'Annungiazione, fatte da l'artiste Dumineche Andonije Carella.

'Mbrà le statue ca stonne jndr'à l'edificie se segnalane doje trespole d'u Setteciende d'a Madonne: 'na 'Ddulurate e 'na Madonne d'u Rosarie, titolare de 'na confraternite cu 'u stesse nome ca da sechele opere jndr'à sta chiesere. Da signalà 'nu Sacre Core de cartapeste de l'artiste leccese Manzo, autore de quacche Criste de le "Mistere de Tarde" e soprattutte doje opere settecendesche, una de legne e une de cartapeste, ca raffegurane San Vecinze Ferreri, compatrone d'a cetate.

Chiesere de San Mechele Arcangele[cangecange 'a sorgende]

Costruite jndr'à 'u 1928 pe volere de Congette Carlucci successive a 'na visione addò avenève 'nvitate a risveglià 'u culte d'u Sande jndr'à cetate. 'A strutture, assaije semblice, ha state arricchite urtemamende da 'nu portale de bronze cu sus 'na lunette cu 'nu vascerilieve ca raffergure San Mechele Arcangele, opere d'u scultore Cosime Giuliano da Latiane e da 'na statue ca rafferuge Congette Carlucci.

Otre chiesere[cangecange 'a sorgende]

'Nzediamiende rupestre[cangecange 'a sorgende]

'Nu sbuènne so le 'nzediamiende rupestre jndr'à 'u territorie fatte da monace bizzandine fusciute da oriende purcé sudecate pu culte lore. Acchiarene refugge jndr'à 'u territorie de San Vito, resalenne 'u canale Reale e chiazzannese in armonie cu le contadine d'u luèche:

Grotte de San Biagge[cangecange 'a sorgende]
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Chiesere rupestre de San Biagge.

San Biagge[12][13][14], ca se iacchie vecine 'a massarie Jannuzzo, jè 'nu sanduarie monasteche bizzandine jndr'à 'nu villagge rupestre.

'A chiesere, de rite ortodosse, ha state ricavate a 'u ìnderne de 'na grotte. Tène pure le celle destinate a le monace, comungue jndr'à 'u tiembe ave avute 'nu sacche de cangiaminde. Accumme tutte le chiesere scavate lunghe l'urteme tratte d'a vie Francigena, 'u sanduarie de San Biagge tène jndre affresche votive dedicate a sande tipece dìu culte oriendale cumme San Biagge, San Necole e sand'Andrèe ma pure de le sande latine, cumme san Giorge, san Giacome e san Giuanne. Le 'scriziune mise sus a le iconografje, so tutte jndr'à 'u greche mene ca une: quedde de San Necole, ca ave pure 'a scrizione jndr'à 'u latine in segne de aunità releggiose 'mbrà 'a chiesere ortodosse e quedde latine.

Otre 'nzediamiende[cangecange 'a sorgende]
Cripte de San Necole
San Necole[15], jndr'à contrade San Necole-Malpasse, se iacchie a metà 'mbrà San Vito e Serranove. 'A cripte e le quattre grotte 'nzieme stonne jndr'à 'na vallate piccele, pe 'na vanne scavate jndr'à rocce, e pe 'na vanne fatte de tufe. A 'u 'nderne se iacchie l'immaggine de San Necole e sus a le parete de tufe stonne tracce de affresche.
Cripte de San Giuanne
San Giuanne[16] jè 'nu 'nzediamende rupestre fatte da diverse grotte, de le quale quacchedune scuffulate, addò onne state acchiate doje celle piccele cu tracce de graffite. 'N'otre, quase, combletamende sotte terre, jè divise jndr'à sette vrazze laterale ca confluiscene jndr'à 'nu corridoie cendrale. 'A cripte presende, pò, 'nu pilastre cendrale addò stonne ttre arche a tutte seste. 'A vanne affrescate, resale probbabbilmende a 'u XIII sechele, se iacchie jndr'à l'abside cendrale.
Cripte de Sanda Marije de San Giacome a 'u casale
Sanda Marije[17] se iacchie jndr'à l'nadiche casale cu 'u stesse nome , ca avenìe abbandunate ggià jndr'à 'u XV sechele. Scuperte apprisse a 'u repopolamende de le urteme tiembe d'u casale sotte a l'andiche chiesere, a 'u 'nderne tène 'nu affresche d'a Vergine cu 'u Piccinne.

Architetture civile[cangecange 'a sorgende]

Reperte archeologgece[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Castelle d'Alceste.

Jndr'à le anne novande, appene appene fore da 'u cendre javetate, satte satte jndr'à contrade Castelle d'Alceste, onne state acchiate tracce de costruziune ca resalene a l'età d'u firre e, cchiù nnande a' terze cambagne de scave, 'nu 'nzediamende larje messapeche ca pare resalì a 'u periode 'mbrà 'u VII e IV sechele n.C.[18].

'A zone archeologgeche ha state oggette de quacche cambagne de scave fatte da l'Amministrazione Comunale de San Vito de el Normanne, 'a Soprindendenze Archeologgeche de Tarde e 'u Dipartimende de Bene culturale de l'Università d'u Salende.

Architetture militare[cangecange 'a sorgende]

Castelle[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Castelle Dentice de Frasso de San Vito de le Normanne.
'A torre quadrate d'u Castelle de San Vito

'U Castelle Dentice de Frasso, medievale[19], cu 'a torre quadrate, se affacce sus 'a chiazze prengepàle d'u paese, probbie 'mbacce a 'u Municipie.

Origgenariamende se traseve cu 'nu ponde levatoie ca se avasciave da 'a fenestre ca stave sus 'a porte d'a cappelle. 'A prime costruzione ha state 'a torre, pare de età normanne e resale a 'u XII sechele. Costruite da Boemonde d'Altaville jndr'à l'XI sechele, se acchiave jndr'à 'na pèosizione strateggeche sus 'a vie consolare ca da Carovigne passave pu casale de San Vito e arrevave pa vie Vecchie pe Orie. Osce a die, jè, sana sane e somine 'u territorie de San Vito. 'A torre tène le merle de tipe guelfe e aperture stritte ca illuminane le ttre ambiende a 'u 'nderne ca stonne une sus a l'otre.

Atturne a' torre ste 'nu cortile larje addò se affacce 'a costruzione cinghecendesche d'a residenze, caratterizzatre da 'na serie de beccatidde e fenestre elegande e rettangolare. 'U castelle avenìe costruite, probbabbilmende, cumme residenze de cacce, essenne 'na vote 'u territorie d'u paese combletamende boscose. 'U 'ngresse a 'u palazze jè fatte da 'nuarche a seste acute, e sus ste 'u stemme d'a famigghie Dentice. 'Mbortande 'a scalinate de petre ca carresce a 'na verande colonnate, addò stonne tre arche a tutte seste.

A 'u 'nderne sue stipe sale decorate, tele, trofèe de cacce e l'Archivije Storeche, restaurate urtemamende. Angore osce a die 'u castelle jè de probbietà private e javetate da le discendende d'a famigghie Dentice de Frasso.

Otre[cangecange 'a sorgende]

Chiazze prengepàle[cangecange 'a sorgende]

'U palzze d'u Municipie
Scorce d'a Ville Comunale
'Na 'ndrucate d'u Corse Leonarde Leo
Inizie de le stratodde - Cendre storeche
'Na spiagge de Specchiolle, frazione d'u comune de Carovigne
Cambagne de San Vito de le Normanne, contrade Ammazzaciucce
Chiazze Leonarde Leo
Chiazze jndr'à 'u cendre storeche
  • chiazze Papa Giuanne Paole II[20];
  • chiazze Leonarde Leo;
  • chiazze Giosuè Carducci.
Chiazze d'a vanna moderne
  • chiazze J. e R. Kennedy;
  • chiazze Lanza d'u Vaste;
  • chiazze Sandre Pertini;
  • chiazze Alde Moro;
  • chiazze Arture Toscanini.

Luèche naturale[cangecange 'a sorgende]

'A Ville comunale[cangecange 'a sorgende]

L'uneche polmone verde d'a cetate jè 'a Ville Comunale, chiamate da le Sanvetise 'a Pinete purcé stonne granne pine marine, stonne pure 'nu sbuènne de palme. 'U parche jè a 'u cendre d'a cetate e cerconne 'a scole primarie I circole.

Nature e ambiende atturne[cangecange 'a sorgende]

A quacche chilometre d'a cetate se iacchie Torre Guaceto, d'u comune de Carovigne, 'na reserve naturale d'u WWF d'u State ca jè granne cchiù o mene 1200  e 'nu fronde marine ca se sveluppe pe cchiù o mene 8 000 m. L'arée marine jè rappresendate da 'nu rettangole ideale, cu 'na profonnetà medie de 3 000 metre, attraversate e divise da 'a Strade statale 379.

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite[21]

Pe dà idèe d'a combosizione d'a popolazzione, jndr'à 'u belange demografeche d'u 1 scennare 2009[22], 'u comune conde 19 947 crestiàne accussì divise: 10.417 femmene e 9.530 maschele. Le famigghie sò 7.274, le convivenze reggistrate 4 e 'a medie de combonende pe famigghie jè 2,7 (superiore a 'a medie nazionale ca jè de 2,5, ma 'nferiore a 'u valore d'a reggione ca jè de 2,8).

'U comune, ste ave 'na decrescite d'a popolazzione da 'na vanne purcé no se fanne cchiù figghie e da l'otre a 'u fatte ca le uagnune se ne vonne fore pe le studie universitarie jndr'à le cetate d'u cendre-nord, cumme Melane, Bologne e Rome[23].

Etnie e minoranze furastiere[cangecange 'a sorgende]

Seconde le date ISTAT a 'u 31 decemmre 2014, le cetadine furastiere residende erane 397, pare a 'u 2,04% d'a popolazzione totale residende. Aqquà stonne le nazionalità cchiù rappresendate:[24]

L'immigrazione da 'u Nord Europe[cangecange 'a sorgende]

'Nu fenomene ca, da ninde ninde 'nu decennie a sta vanne, pare ca se ste conzolide jndr'à 'u territorie jè quidde de 'n'immigrazione da vanne de famigghie d'u Nord Europe, soprattutte brittannece e irlandise[25]. Stu fenomene, jè canusciute cumme "Salentoshire", neologgisme scherzose ca arrecorde 'u "Chiantishire", relative a 'u turisme brittanneche jndr'à Toscane[26].

Dialette[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce dialette brinnesine e dialette salendine.

'U Sanvitese jè 'u dialette brinnesine ca appartene a' famigghie salentine, e quinde a 'u meridionale estreme. 'A particolaritate jè ca San Vito se iacchie vecine a le comune addò 'u dialette jè 'nfluenzate da 'u barese o tarandine (ostunese e cegliese).

Tradiziune e folclore[cangecange 'a sorgende]

Feste e sagre[cangecange 'a sorgende]

  • Sagre de Ferraguste: assagge e esposizione de prodotte locale e congerte e danze jndr'à chiazze cu 'a pizzeche;
  • Feste patronale (civile e releggiose): 'u seconde fine sumàne de luglie, totte 'a cetate festegge le Sande Patrune Vito Martire e Vecinze Ferreri. Jndr'à 'u cendre storeche avènen organizzate congerte, luminarie, sfilate de le banne musecale, fuèche d'artificie, sagre; jndr'à zone d'u cambe sportive stonne giostre e stand;
  • 'A "Sagre d'u Puèrche": se face, normalmende, jndr'à terze dumeneche de ottommre quanne, pe tradizione, se festegge 'u patrocinie de San Vecinze sus 'a cetate. In onore de stu sande, se accedeve 'u puèrche allevate jndr'à le mise d'a staggione, turnanne a' cambagne. 'A feste de San Vecinze segnave, 'nfatte, 'a fine ufficiale d'a staggione e 'u returne a' vite cetadine.

Realtà culturale[cangecange 'a sorgende]

Assaije 'mbortande jè jndr'à cetate 'u circole mandullinisteche ca 'nzegne 'a tecniche sanvitese de sunà 'a pizziche "a' varviere".

Le rezze[cangecange 'a sorgende]

La tipica rezza sanvitese

Le Rezze (da Rètia jndr'à 'u latine, rete jndr'à 'u tagliàne) sò 'na specie de tende mise nnande a l'usce de quase tutte le case pe proteggere da le ragge d'u sole, ma pure da le tiembe brutte d'a vernate. 'A "rezze" jè fatte da targhette sottile de legne mise orizzondalmende e parallele l'une a l'otre, lassanne sule picche millimetre de spazie.

Le rezze, ponne essere de cukure diverse: viole, verde, gialle, marrone e beige.

'A tradizione sanvitese ause l'espressione "Vecchia cretu la rezza" (femmena vecchie rrete 'a rezze) pe esprimere 'a vulundà de 'ndrucà, senze essere 'ndrucate.

'A 'nciuria[cangecange 'a sorgende]

'A 'nciuria jè quidde soprannome ca ave ìnu valore de pigghiate pu cule e ca avène date a le crestiàne de 'na qualsiasi cetadine salendine da le crestiàne de le comune 'nzeccate.

'U soprannome de le sanvetise jè "mulacchiuni", ca segnifeche "granne mule". 'U mutive d'a 'nciuria depenne da 'u fatte ca le sanvestise onne 'n'atteggiamende assaije achiuse a le differenze, a le novità e a le idee d'u prossime.

Scorce d'u cendre storeche, le stratodde
Le granne pine marine d'a ville comunale

Culture[cangecange 'a sorgende]

'Struzione[cangecange 'a sorgende]

Bibblioteche[cangecange 'a sorgende]

'A Bibblioteche Comunale
Bibblioteche Comunale "Giuanne XXIII"
queste jè 'a prime bibblioteche cetadine[27], funnate da le frate Duminecane jndr'à 'u convende lore. Lore tenèvane 'nu patirmonie de migliaie de libbre rilegate cu 'a pelle e ordenate jndr'à nove armadie granne.

Da 'u 1809 le frate abbandunarene 'u convende e assaije opere avenèrene perdute. Jndr'à 'u 1946, 'u sinnache, Vecinze Trizza, nominò 'na commissione de 'ndellettuale pe ccrejà 'na bibblioteca nove. Chiste rialarene 750 colume e avenìe ordenate de accattà 450 libbre de classece, doje 'ngiclopedije e raccolte de libbre de auture conterranèe. Jndr'à 'u 1962 avenìe costituite 'a bibblioteche de osce a die pe volondà de Jangele Pagliara, ca mannò lettere a le cchiù ierte careche d'u State e d'a Chiesere pe cercà materiale libbrare. Pape Giuanne XXIII rialò ttre volume de le descurse sue cu firme autografe e, allore, 'a bibblioteche pigghiò 'u nome sue. Da 'u 2001 'a Bibblioteche Comunale ave 'na sede definitive: l'ex Convende de le Duminecane, edificie d'u Seiciende.

Bibblioteche Pubbleche "San Benedette"
funnate jndr'à 'u 1940[28], se iacchie jndr'à 'u convende de le Oblate benedettine de Sanda Scolastiche ma jè aperte a 'u pubbleche. Presende cchiù o mene 26 000 volume e opuscole e jè specializzate jndr'à Bibbie, Teologgije, Patristiche, Ecumenisme jndr'à sotrie d'a Chiesere.

Scole[cangecange 'a sorgende]

Stonne quattre scole primarie, doje secondarie de I grade e 'u Licèe Scientifeche Leonarde Leo[29] e, da l'anne scolasteche 2008/2009, l'Istitute Professionale Femminile.

Musée d'a Civiltà Rurale[cangecange 'a sorgende]

'U Musée d'a Civiltà Rurale[30], realizzate da 'u gruppe de azione locale Altosalento[31], ha state inaugurate 'u 21 luglio 2001 e osce a die jè gestite da l'associazione culturale “AXAS Onlus”. 'U musée, cumme 'a bibblioteche comunale, se iacchie jndr'à 'u Chiostre de le Duminecane. 'U Musée ospite 'na raccolte de oggette d'ause quotidiane e struminde ca testimoniane 'a vite rurale 'mbrà 'u XVIII sechele e le prime anne cinguande d'u XX sechele.

Le struminde reguardane tutte le classe lavoratrice: artiggiane, fabbre, falegname, sellai, arrotine, scarpare, e, naturalmende, contadine.

Musée diffuse Castelle d'Alceste[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à contrade Castelle d'Alceste onne state acchiate tracce de 'nu villagge a capanne d'a seconde metà de l'VIII sechele n.C. e javetaziune a chiande ovale cu coperture de materiale deperibbele. Sus a lore se onne sovrapposte jndr'à 'u VI sechele n.C. costruziune cu 'nu 'mbiande combletamende diverse, ca riflettone l'arrive de tecniche costruttive nove e de 'nu mode nuève de congepì 'u spazie javetative. Le case de stu periode sò fatte da cchiù stanze e presendane comblesse sisteme de coperture ca ausane le tegole.

'U 29 luglie 2009, durande 'a Sciurnate d'u Paesagge, ha state inaugurate jndr'à zone 'u Musée diffuse Castelle d'Alceste. 'U Musée diffuse, seconde ecomusée d'u territorie pugghiese, aprrisse a quidde de Cavalline ha state fatte pure grazie a 'u supporte d'a Fondazione Cariplo-Acri Sviluppo Sud.

Media[cangecange 'a sorgende]

  • Radio: l'uneche emittende storeche a San Vito de le Normanne ere Teleradio Sanvito, achiuse jndr'à 'u 2017, ma jndr'à 'u 2018 addevende 'na web radio cangianne 'u nome jndr'à Teleradio Classics, proponenne pe totte 'a sciurante, museche da le anne '70 a le anne 2000. Jndr'à 'u stesse anne ave achiuse, pe turnà a 'u vecchie nome, 'u 21 settemmre 2018, Teleradio Sanvito;
  • Stambe
    • Il Punto (mensile),
    • L'arcobaleno (bimestrale).
  • Cinematografe: 'u Cinetiatre Melacca ave nate cumme cinematografe, in congorrenze a 'u storeche Cinamatrografe Pignatelli (scettate 'nderre jndr'à le anne novande), ha state adattate a le inizie d'u 2000 pure a tiatre.

Certe film onne pe sfunne e ambiendazione San Vito de le Normanne[32]:

  • L'uomo nero de Serge Rubini, 2009. Bona parte d'u film jè ambiendate a San Vito;
  • La terra de Serge Rubini, 2006. 'U film jè ambiendate a Mesagne, ma de le scene onne state fatte a San Vito, cumme l'arrive a' stazione;
  • Jndr'à 'u 2001, apprime ca arrevave 'a monete uneche, avenèrene reggistrate de le spot televisive pe stu fatte, pe rappresendà tutte le pajesere europèe. A San Vito se gerò 'u spot pa Spagne;
  • Il grande botto de Leone Pompucci, 2000. 'U film jè ambiendate a Ostune, ma 'a chiazze d'u paese e 'u bar addò se spostane le protagoniste stonne a 'u cendre de San Vito;
  • Latin Lover (film) de Cristina Comencini, 2014. 'U film conde, jndr'à 'nu mode traggicomeche, de le rapporte comblicatisseme 'mbrà le diverse figghie (une frangese, une tagliàne, une spagnole, une svedese e une americane) ca 'nu granne attore tagliàne ('a star d'u cinematografe mundiale Saverie Crispo, de San Vito) ave avute da diverse mugghiere e amande. 'A storie, se svolge a San Vito addò a parte a le figghie, onne 'ndervenute pe le celebbrazziune d'u decennale d'a morte de l'attore famose pure doje de le ex mugghiere.

Museche[cangecange 'a sorgende]

'U tarandisme a San Vito[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Tarandisme.
Mandulline

'U culte d'u tarandisme mescke tradiziune pagane e cristiane, jndr'à 'u passate se credeve, 'nfatte, ca le femmene ca avèrene forme de isterie, avèrene state condaminate da le pundure de tarandole. L'uneche rimedie canusciute ere quidde de ballà pe sciurne, accussì 'u velène non ge faceve effette.

Cu 'a museche e 'a danze se puteve dà 'a guariggione a le tarandate, realizzanne 'nu vere e probbie esorcisme a carattere musecale. Ogne vote ca 'nu tarandate tenève le sindome associate a 'u tarandisme, le sonature de tamburrelle, violine, mandulline, chitarre e organette scevene jndr'à case d'u tarandate e accumenzavene a sunà 'a pizzeche, museche da 'u ritme sfrenate. A stu punde 'u tarandate accumenzave a ballà e candà pe longhe ore 'nzgine a 'u sfinimende. 'A credenze vole, ca mendre se cunzumavane le energie ballanne, pure 'a tarande se cunzumave e suffrive 'nzigne ca mureve. 'A particolaritate sanvitese jè ca se credeve ca 'u tarandate o 'a tarandate riuscive a guarì da 'a crise ce 'u balle se puteve fà jndr'à l'acque (tarande d'acque)[33].

A' leggende popolare pò essere legate pure 'na spiegazione strattemende sciendifeche: 'u balle convulse, accelleranne 'u battite cardiache, aijute l'eliminazione d'u velene e condrebbuisce a fa diminuì 'u dulore d'u muèzzeche d'u regne e de 'nzette simile. Non ge se pò escludere ca 'u balle avenesse ausate origgenariamende cumme vere e probbie rimedie medeche, e sulamede apprisse onne state aggiunde le connotate releggiose e esoterece.

San Vito stipe 'na certa tradizione de pizzeche ca, a differenze de quedda leccese, se presenta senze referemiende cristiane[34] e cu 'nu repertorie terapeuteche-musecale ca se iacchie sulamende jndr'à stu comune. Se pienze ca jndr'à le anne cinguande se putevene cundà niende niende 'na trendine de sunature ca curavane, e 'na decine de chiste sembre coinvolte jndr'à 'u periode "endemeche", mendre l'otre se aggiungevane jndr'à case particolare, ce 'u numere de tarandate addevendave ierte.

Cucine[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Cucine pugghiese, Cucine salendine e Vine d'a Pugghie.
Recette tipeche: Li maranciani chini (Le marangiane chiene)

'Ngrediende: 4 marangiane, 2 ove, 2 cucchiare de furmagge pecorine grattuggiate, 20  de chiapparine, alìe snocciolate, pane grattuggiate, uegghie extravergine de alìe, suge de pummedore.

Dividere le marangiane a doje in sienze longitudinale, luà 'a polpe e ffà friscere le coppe. Preparazione d'u ripiene: tagghià a dadine 'a polpe, aunirle 'a cepodde e friscerle jndr'à l'uegghie extravergine d'alìe. A metà cotture, aggiungere le alìe tagghiate e le chiapparine, e farle 'nzaporì. Aggiungere 'u sughe de pummedore, uegghie e fà cocere bbuène. Quanne spicce 'a cotture mettere 'u furmagge, 'u pane grattate, le ove e fatià 'u 'mbaste. Anghiè le coppe, cu 'u comboste, cuprirle cu sughe e mettere jndr'à 'u furne ggià cavede 'nzigne a quanne sus a le marangiane non ge se face 'na leggere croste dorate.

Le dolcette tipece sanvitese: li mustazzueli
Forme de caserecotte
Le comune membre de l'Appie de le vine

'A cucine sanvitese[35] tène le marangiane anghiute (ditte maranciani chini) e fave cu le verdure (ditte pure fave e fogghie - favi e fogghi).

Stonne pure le frisedde cu le pummedore piccele locale, uegghie e origane, tipeche piatte d'a staggione. Da no scurdà pure "li gnummarieddi" o "turcinieddi", spiedine de carne.

'Mbrà le doce se ponne arrecurdà le mustazzueli, dolcette cu 'a ciucculate, le Carteddàte dolce natalizie a forme de roselline de pasta sfogghie sottile frisciute jndr'à l'uegghie bollende, 'a cupete doce cu le amennele, le pettole pallottole de paste lievitate morbide assaije e pò frisciute jndr'à l'uegghie bollende.

'U vine e l'uegghie: 'u comune jè membre d'a Strade de l'uegghie Colline de Brinnese e d'a Strade d'u vine nnomenate Appie de le vine, ca fanne parte pure Brinnese, Ostune, Latiane e Mesagne.

Alcol, distillate, liquore[cangecange 'a sorgende]

Latte de amennele
fatte mettenne in infusione jndr'à l'acque le amennele sprechelate fine fine e spremennele pò pe fà assè tutte 'u sucche. 'A Reggione Pugghie ave mise 'u latte de amennele jndr'à l'elenghe de le prodotte agroalimendare tradiziunale tagliàne;
Limongelle
jè 'nu liquore doce fatte da 'a bucce d'u limone e arricchite da acque, zucchere e alcol.

Furmagge[cangecange 'a sorgende]

Burrate, caserecotte salendine, caciocavalle, giungate, mandeche, muzzarelle o fiordelatte, pecorine, recotte, recotta asckuande, scamorze, vaccine, recotte salate o recotte marzoteche.

Prodotte veggetale a 'u state naturale o trasformate[cangecange 'a sorgende]

Le deverse tipe de verdure e ortagge se ponne fa sicche a 'u sole, cumme, le funge spondanèe, le marangiane, le peperusse, le pummedore, pummedore virde e mature, cucuzze o sotte uegghie, cumme le asparage, le scarcioppole, le funge spondanèe, le lambasciune, le marangiane, le peperusse, le cucuzze eppure sotte acete, cumme, chiapparine.

E pa frutte se fanne le cutugnate, 'u cotte de fiche, le fiche sicche, le marmellate de marange, de limone, de fiche

Pe ffà le alìe stonne diverse recette cumme chidde cazzate, jndr'à salamoie, virde.

Se face pure 'u vincotte.

Paste fresche e prodotte d'a panetterie, pasticcerie, confetterie[cangecange 'a sorgende]

Carteddate, Cavatelle, Doce de paste de amennele (pasta reale), lagane, chianghiaredde, pane de grane dure, raviole cu 'a recotte, taradde, pucce, uliate, pane de semole, pane de orze.

Vine[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u territorie de San Vito jè possibbele producere Aleatico di Puglia Doc, Ostuni Doc, Puglia Igt.

Lunghe 'a Strade Appia de le vine, addò San Vito face parte, esistone varietà indiggene de vitigne: le coltivaziune robbuste a frutte gnure ca fanne preparà 'u Negramare, Primitive e Malvasie, a le quale se onne affiangate, durande le anne, le coltivaziune de le vitigne a uve vianghe.

Malvasie gnore de Brinnese
jè 'nu vitigne d'origgene greche e de le isole egèe, presende, osce a die, jndr'à maggiore parte de le pajesere mediterranée. 'U vine sue, nnomenate, jndr'à 'u 'nglese, Malmsey, jè doce. Jndr'à l'Itaglie 'a coltivaziona soje jè diffuse da 'u Piemonde 'a Pugghie. Vinificate opportunamende, pò pure dà 'nu vine vianghe secce e, affiangate cu l'uvagge a otre vitigne, condrebbuisce a arrotondà le caretteristeche d'u vine aggiunstanne 'a spigolosità.
Sangiovese
vitigne a frutte russe, 'mbrà le cchiù diffuse jndr'à l'Itaglie, addò avène ausate, da sule o cu l'uvagge, a determinà qualitate e caratteristeche de decine de vine DOC.
Negramare
vitigne ca a Novoli avenève chiamate pure lacrime, ave 'n'attitudine particolare a producere rosate pe le caratteristeche chimeche sue oltre ca pa bucce fragile e pa polpe succose ca facilmende lasse gemere 'u moste fiore.
Ottavianelle
vitigne cu 'na vigorìe vegetative discrete e 'na produttività bbone. 'A fogghie jè 'a forme de pentagone, quienquielobate, cu 'a pàgene superiore verde buttigghie, senza pile, opache e 'a pàgene 'nferiore verde chiare.

Sciugrafije andropeche[cangecange 'a sorgende]

Urbanisteche[cangecange 'a sorgende]

'U comune se sveluppe origgenariamende atturne a 'u Castelle Dentice de Frasso, 'u cendre storeche ca angore osce a die mandène 'a strutture urbanisteche andiche: case vasce assaije e vie assaije piccele.

Durande le anne settande, 'u paese ave canusciute 'nu seconde 'mbortande sveluppe urbanisteche cu 'a ccrejazione d'a Zone 167 jndr'à vanna nord d'a cetate. Stu quartiere ospite 'nu sbuènne de condominie popolare, ma pure residence e villette.

Quartiere[cangecange 'a sorgende]

  • Cendre/Li stratoddi
  • Chiandate/Chiantata
  • Jadde/Iaddu
  • San Frangische/San Franciscu
  • Palombare/Palummaru
  • Giardine/Sciardinu
  • Casolare/Casieri
  • Furchi
  • 'A Bella Napule
  • Sanda Rite
  • Zone San Vecinze Ferreri (ggià 167)
  • Zone P.I.P.
  • Zone Castelle

Economije[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Economije d'a Pugghie.

San Vito jè prengepàlmende 'nu cendre agricole e commerciale. 'U levèlle de l'occupazione jè sus a quidde d'a medie provingiale[36].

'U valore aggiunde d'u comune avène pu 4,56% da l'agricolture, 'u 9,36% da l'industrie in sienze stritte, 'u 12,29% da le costruziune e 'u 73,76 da le servizie[37].

Agricolture[cangecange 'a sorgende]

Amennele

Pe quanne arreguarde 'u settore primarie, 'a zootecniche non g'è assaije sveluppate e opere cu allevamiende de bovine e ovine, l'agricolture 'nvece conde sus a 'nu migliaie de piccele e medie 'mbrenditure ca fanne coltivaziune 'ndenzive de frutte, verdure, amennele e soprattutte de ulive ca ste sus a 'u territorie cu diverse coltivaziune da uegghie.

Artiggianate e 'ndustrie[cangecange 'a sorgende]

Pure 'u settore secondarie jè 'mbortande assaije: 'a 'ndustrie jndr'à 'u territorie stè cu 250 attivitate 'ndustriale 2 725 crestiàne ca fatiane pare a 'u 17,96% d'a forze de fatìe occuptae. Le setture manifatturiere cchiù 'mbortande sò 'a trasformazione de le prodotte agricole (cumme le scarcioppole), ma pure 'a meccaneche, 'u tessile (lavanderije 'ndustriale), confezionamende e lavorazione d'u legne, eppò stonne le costruziune ca condane 50 'mbrese.

L'artiggianate conde 300 labboratorie e puteje addò fatiane quase 700 crestiàne.

Servizie e turisme[cangecange 'a sorgende]

Scorce d'u Castelle Dentice de Frasso de notte
'U corse Leonarde Leo durande 'a staggione

'Nderessande, jndr'à l'urteme anne, l'aumende d'u settoe terziarie: 'u commerce jè presende cu 'nu sbuènne de aziende, cchiù o mene 550, e condane quase 1 000 fatiature.

L'attivitate de le servizie, quedde ca cresce cchiù veloce, cu 'na forze lavore destrebbuite sus a ste attivitate: 419 attivitate e 695 crestiàne (17,22%), otre 350 attivitate de servizie cu 965 crestiàne (23,91%) e 61 attivitate amministrative cu 1 651 crestiàne (40,91%). Jndr'à 'u terziarie acchiame soprattutte aziende de carresciamiende e stipamiende, eppure aggenzie 'mmobbiliare.

L'occupazione jndr'à pubbleche amministrazione, forte jndr'à 'u passate pa base militare americane, ave diminuite osce a die a quacche cendinaie de aunità.

'Nfrastrutture e carresciamiende[cangecange 'a sorgende]

Strade[cangecange 'a sorgende]

'U cendre d'a cetate jè attraversate da 'a strade statale 16 Adriateche, ca soddisfe pure 'u traffeche locale, siccome ha state soppiandate, pe totte 'a tratte a nord de Brinnese, da 'a cchiù moderne strada statale 379. 'A SS 16, in particolare, colleghe San Vito cu Carovigne, a nord-ovest, e 'u capeluèche provngiale, a sud-est. Da 'u comune se devide pure l'ex strade statale 605 de Mesagne, osce a die classifecate cumme SP 98 jndr'à 'u tratte ca 'nderesse 'u comune.

'A cetate jè servite pure da le strade provingiale SP 30 pe San Mechele Salendine, SP 46 pe Latiane, SP 48 pe Frangaville Fundane, SP 35 e 35 pe le località de mare de Specchiolle e Torre Guaceto. 'A SP 31 colleghe 'u cendre cetadine 'a SP 29 Ostune - San Mechele Salendine.

Ferrovie[cangecange 'a sorgende]

'A stazione de San Vito de le Normanne, lunghe 'u tratte Bare-Brinnese-Lecce d'a linèe adriateche, nasce a 10 km da 'u cendre javetate, in direzione sud-est, e osce a die non g'è attive.

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Aqquà sotte ste 'na tabbelle de le amministraziune ca onne state jndr'à stu comune:

Periode Prime cetadine Partite Careche Note
14 abbrile 1946 23 settemmre 1949 Vecinze Trizza Sinnache
24 settemmre 1949 21 novemmre 1950 Gesèppe Labbruzzo Sinnache
22 novemmre 1950 27 sciugne 1951 Vecinze Refolo Comm. pref.
27 sciugne 1951 12 sciugne 1956 Vecinze Trizza Sinnache
13 sciugne 1956 27 decemmre 1957 Vito Leo Sinnache
1º marze 1958 2 settemmre 1968 Necole Di Gregorio Sinnache
3 settemmre 1968 25 luglie 1970 Jangele Cavaliere Sinnache
26 luglie 1970 30 ottommre 1974 Andonije Leo Sinnache
3 novemmre 1974 3 settemmre 1975 Dante Paladino Comm. pref.
4 settemmre 1975 21 settemmre 1984 Vecinze Carella Sinnache
26 scennare 1984 17 settemmre 1984 Gesèppe Cisternino Comm. pref.
18 settemmre 1984 24 marze 1986 Lorenze Caiolo Sinnache
25 marze 1986 22 ottommre 1987 Vecinze Carella Sinnache
6 novemmre 1987 24 luglie 1988 Archimede De Bonis Comm. pref.
28 luglie 1988 12 abbrile 1991 Lorenze Caiolo Partito Comunista Italiano Sinnache [38]
12 abbrile 1991 5 decemmre 1991 Vecinze Iaia Democrazia Cristiana Sinnache [38]
5 decemmre 1991 26 sciugne 1993 Rose Stanisci Partito Democratico della Sinistra Sinnache [38]
26 sciugne 1993 28 abbrile 1997 Andonije Mechele Trizza - Sinnache [38]
28 abbrile 1997 28 masce 2001 Andonije Mechele Trizza Alleanza Nazionale Sinnache [38]
28 masce 2001 14 scennare 2005 Vito Masiello Democratici di Sinistra, Partito Popolare Italiano, lista civica di centrosinistra Sinnache [38]
14 scennare 2005 5 abbrile 2005 Mechele Lastella Comm. pref. [38]
5 abbrile 2005 30 marze 2010 Andonije Michele Trizza Forza Italia, Alleanza Nazionale, Unione di Centro, Nuova Democrazia, Liste Civiche di centrodestra Sinnache
13 abbrile 2010 17 sciugne 2015 Alberte Magli Il Popolo delle Libertà, La Puglia Prima di Tutto, Libertas Democrazia Cristiana, Alleanza per Magli, Alleanza di Centro Sinnache
17 sciugne 2015 settemmre 2020 Dumineche Conte Partito Democratico, Lista Civica - CON TE, Sinistra - NOI a sinistra per la puglia, Lista Civica - San Vito cambia verso Sinnache
22 settemmre 2020 in cariche Silvane Errico centro-destra Sinnache Prima femmene d'a storie d'a cetate a essere elette sinnache.

Gemellagge[cangecange 'a sorgende]

Sport[cangecange 'a sorgende]

  • 'A pallavvole jè 'u sport cetadine cchiù pratecate. 'a Volley San Vito, funnate jndr'à 'u 1989 da quidde ca osce a die jè 'u Presidende d'a squadre, Luigge Sabatelli, ave sciucate jndr'à serie A2 d'u Cambionate tagliàne de pallavvole femminile. 'A Cogeir scioche invece jndr'à serie C d'u Cambionate Reggionale de pallavvole maschile. L'Idea Sposa scioche invece jndr'à 'u cambionate Reggionale de Serie D femminile;
  • 'A squadre de basket ave sciucate jndr'à Serie C reggionale è jè 'a Polisportiva San Vito. A levèlle reggionale sciuvanile ste pure 'a suggettate "Pallacanestro San Vito";
  • Pu ballone 'a squadre prengepàle ha state funnate jndr'à 'u 1923, Unione Sportiva San Vito e scioche jndr'à 'u cambionate reggionale de Prime Categorije;
  • L'atletiche leggere jè rappresendate da l'associazione dilettandisteche Atalas ca ave avute resultate bbuène jndr'à le gare reggionale e nazionale;
  • 'U nuote avène rappresendate da 'a suggettate Polisportiva Delfinia ca, cu le atlete sue, ave avute belle resultate a levèlle nazionale;[39]
  • A levèlle de jūdō sò bene sveluppate a levèlle sciuvanile 'a suggettate A.S.Judo San Vito;
  • A levèlle de gennasteche l'ASD Maran Sport de ginnasteche ste da cchiù de 25 anne sus a 'u territorie cu attivitate de base e agonisteche,[40] 'a suggettate A.S.D. Ginnastica Normanna[41];
  • Jndr'à 'u 2006 ave avute sede jndr'à cetate 'a squadre de futboll americane de le Dragons San Vito, ca apprime stave a Brinnese e pò spustate l'anne apprisse a Lecce pa fusione cu le Spiders Salento.

'Mbiande sportive[cangecange 'a sorgende]

  • Palazzette d'u Sport "F. Macchitella" tène a l'esterne 'nu cambe de calcette, 'nu cambe de pallacanestre e doje cambe da tennis apirte a 'u pubbleche; 'nvece a 'u 'nderne tène 'nu cambe da basket e de pallavvole. Fatte jndr'à le anne settande, ha state oggett de 'nu allariamende duvute 'a crescite de le realtà sportive, soprattutte jndr'à 'u case d'a pallavvole;
  • Cambe sportive "E.M. Citiolo", presende doje tribbune, une de quale cuperte;
  • Cambe sportive "A. Vasta". Fatte jndr'à le anne novande jndr'à 'u quartiere 167;
  • Circole Tennis ca ste fore 'a cetate, tène doje cambe da tennis;
  • Karting club de le Saracine SS 605 San Vito-Mesagne.

Gallerie de l'immaggine[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Date Istat - Popolazzione residende a 'u 31 scennare 2021 (date provvisorie).
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. Località raggiungibbele cu 'a SP 35
  4. Medie climateche 1961-1990, su wunderground.com.
  5. Date climatologgece medie, su eurometeo.com.
  6. Tabbelle e grafece climatece, su meteoam.it.
  7. Pàgene cu le classificaziune climateche de le comune tagliàne, su confedilizia.it. URL conzultate il 27 abbrile 2008 (archivijate da l'url origgenale il 27 scennare 2010).
  8. Popole emigrate da 'a Slavonie, reggione oriendale de quedde ca osce a die jè 'a Croazie.
  9. Giacome Arditi, Corografia fisica e storica della Provincia di Terra d'Otranto, vôsce San Vito dei Normanni, Tipografia Scipione Ammirato (Lecce), 1879-85.
  10. San Vito dei Normanni scoperta zona messapica, su ricerca.repubblica.it, la Repubblica, 18 decemmre 2003.
  11. Statuto comunale (DOC) [collegamende squasciate], su comune.sanvitodeinormanni.br.it.
  12. La Cripta di San Biagio, su comune.sanvitodeinormanni.br.it. URL conzultate il 20 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  13. Le Grotte di San Biagio, su Brindisiweb.
  14. Le Grotte di San Biagio sul sito Mondi medioevali, su mondimedievali.net.
  15. La Cripta di San Nicola, su comune.sanvitodeinormanni.br.it. URL conzultate il 20 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  16. La Cripta di San Giovanni, su comune.sanvitodeinormanni.br.it. URL conzultate il 20 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  17. La Cripta di Santa Maria di San Giacomo al Casale, su comune.sanvitodeinormanni.br.it. URL conzultate il 20 aguste 2015 (archivijate da l'url origgenale il 23 settemmre 2015).
  18. I Messapi, su bdp.it. URL conzultate il 22 scennare 2008 (archivijate da l'url origgenale il 5 ottommre 2008).
  19. Il Castello Dentice di Frasso, su castellodenticedifrasso.it. URL conzultate il 22 scennare 2008 (archivijate da l'url origgenale l'11 settemmre 2007).
  20. Ggià chiazze Vittorie
  21. Statisteche I.Stat - ISTAT;  URL consultate in date 28-12-2012.
  22. Date belange demografeche ISTAT 1º scennare 2009, su demo.istat.it.
  23. Addò stonne comunitate de studinde sanvetise.
  24. demo.istat.it, http://demo.istat.it/str2014/index.html.
  25. Demo-Geodemo, su demo.istat.it, ISTAT.
  26. I fan del Salentoshire, su ilgiornale.it, Il Giornale, 13 aguste 2006.
  27. La biblioteca comunale, su provincia.brindisi.it (archivijate da l'url origgenale il 30 aguste 2006).
  28. La Biblioteca Pubblica San Benedetto, su provincia.brindisi.it. URL conzultate il 22 scennare 2008 (archivijate da l'url origgenale il 16 sciugne 2008).
  29. Il sito del liceo scientifico, su liceoleosanvito.br.it. URL conzultate il 4 abbrile 2008 (archivijate da l'url origgenale il 18 sciugne 2013).
  30. Il museo della Civlità rurale, su vacanzeitinerari.it.
  31. Il sito del GAL Alto Salento, su galaltosalento.it.
  32. Pe approfondimende, 'ndruche 'u site apuliafilmcommission.it.
  33. Pe approfonnemiende se pò 'ndrucà "Tre Violini" de Fernande Giannini ('ndrucabbele jndr'à bibbilioteche comunale) addò, jndr'à 'u CD ca ste cu 'u libbre, stonne repurtate le pizzeche terapeuteche sunate da le urteme musece-guariture sanvitese.
  34. Fernande Giannini jndr'à "Tre Violini"
  35. Il sito che elenca i prodotti tipici della Puglia, comune per comune, su tipicipuglia.it. URL conzultate l'8 novemmre 2018 (archivijate da l'url origgenale il 24 febbrare 2009).
  36. Economia – Città e Paesi – Gazzetta del Mezzogiorno [collegamende squasciate], su lagazzettadelmezzogiorno.it.
  37. Puglia in cifre 2009, su ipres.it, IPRES – Istituto Pugliese di Ricerche Economiche e Sociali, 11 scennare 2010, p. 183 (archivijate da l'url origgenale il 2 abbrile 2012).
  38. 38,0 38,1 38,2 38,3 38,4 38,5 38,6 http://amministratori.interno.it/
  39. Ottimo inizio di stagione per la Polisportiva Delfinia di San Vito Dei Normanni, su www.brindisiin.it. URL conzultate l'8 sciugne 2016.
  40. Maran Sport, su asdmaransport.it. URL conzultate il 20 giugno 2019 (archivijate da l'url origgenale il 18 dicembre 2014).
  41. Gınnastıca Normanna [collegamende squasciate], su ginnasticanormanna.it.

Bibliografije[cangecange 'a sorgende]

  • G. Arditi, Corografia fisica e storica della Provincia di terra d'Otranto, Bologne, Arnalde Forni, 1979.
  • V. Cazzato e S. Politano, Topografia di Puglia: Atlante dei “monumenti“ trigonometrici; chiese, castelli, torri, fari, architetture rurali, Galatine, Congedo editore, 2001.
  • AA. VV., Città e Paesi di Puglia e Basilicata, Gazzetta Del Mezzogiorno.
  • A. Chionna, Beni Culturali di San Vito dei Normanni, Fasane, 1988.
  • F. Dell'Aquila e A. Messine, Le chiese rupestri di Puglia e Basilicata, Bare, 1998.
  • R. De Vita (a cure de), Castelli, torri ed opere fortificate di Puglia, Bari, Editoriale Adda, 1974.
  • A. Marinazzo, Viaggio in Terra di Brindisi.
  • L.A. Montefusco, Le successioni feudali in Terra d'Otranto, Lecce, Istituto Araldico salentino, 1994.
  • M.R. Muratore, Guida del Salento 2, Galatine, Congedo Editore, 1997.
  • C.D. Poso, Il Salento normanno. Territorio, istituzioni, società, Galatine, Itinerari di ricerca storica, 1988.
  • A. Sanasi, Antiche vie del Salento, Galatine, Congedo editore, 1971.
  • A. Spagnolo, Nuovo annuario di terra d'Otranto, Galatine, Congedo editore, 1957.

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]


Condrolle de autoritàVIAF (EN132604560 · WorldCat Identities (ENlccn-n86016231
  • Pugghie Portale Pugghie: accede a le vôsce de Uicchipedia ca trattane de Pugghie