Michelangele

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.

Statue de Michelangele, Galleria de le Uffizi a Firenze

Michelangele Buonarroti (Caprese Michelangele, 6 màrze 1475 – Rome, 18 febbrare 1564) ha state 'nu scultore, pettore, architette e poete tagliàne , 'mbrà le protegoniste d'u Rinascimende e recanusciute già da le condemboranèe sue cumme une de le cchiù granne artiste de sembre[1].

Jidde facìe de l'attività soje 'n'ingessande ricerche de l'ideale de bellezze. Ha state sia 'n'artiste geniale sia irrequiete e a tutte tunne. 'U nome de Michelangele jè essenzialmende cullegate a 'na serie de opere ca l'onne conzegnate a 'a storie de l'arte. Quacchedune de ste opere canusciute jndr'à tutte 'u munne e conziderate 'mbrà le cchiù 'mbortande fatije de l'arte occidendale: fatije cumme 'u David, 'a Pietà o 'u cicle de affresche jndr'à Cappella Sistine onne state conziderate cumme traguarde irraggiungibbele da l'ingegne creative.

Michelangele avenìe ammirate assaije proprie fine da quanne ere angore vive: 'u studie de le opere sue signò le generazziune apprisse, danne vite, cu otre modelle, a 'na scole ca facìe arte "alla maniera" soje e ca vè sotte 'u nome de manierisme.

Biografije[cangecange 'a sorgende]

A 'u giardine neoplatoniche (1475-1490)[cangecange 'a sorgende]

Retratte de Michelangele

Michelangele Buonarroti nascìe 'u 6 màrze 1475 a Caprese, vicine Arezzo, da Ludovico de Leonardo Buonarroti Simoni, podestà a 'u Castelle de Chiusi e de Caprese, e da Frangesche de Neri del Miniato del Sera. 'A famigghie ere fiorendìne, ma l'attane se acchiave jndr'à cetadine pe ricoprì 'a careca politeche de podestà.

'A famigghie de Michelangele 'nu timbe avère fatte parte d'u patriziate fiorendìne: doje sechele apprime de 'n'andenate, Simone de Buonarrota, ere jndr'à 'u Consiglie de le Cinde Savi, 'u bisnonne de Michelangele, Buonarrota de Simone, avère recoperte le cchiù granne careche pubbleche. Pò però 'u decline sociale: jndr'à 'u periode quanne nascìe Michelangele l'attane ere assaije povere ca 'notre e picche e ste perdeve le privilegge de cetadine fiorendìne. 'A podesterie de Caprese, une de le cchiù insignificande possedimende fiorendìne, ere 'n'ingareche politeche de nisciuna 'mbortanze da jidde accettate pe cercà de assicurà 'na sopravvivenze decorose a 'a propria famigghie.[2] Notre fatte ca dice quande 'a famigghie de Michelangele non ge stave jndr'à 'na situazione economeche bbone ha state 'u fatte ca Michelangele non gfe addevenìe maie filologhe, non ge se 'mbarò maie 'u latine purcé l'attanete non ge tenève le turnise pu mannà a studià sta lènghe.[3]

Appene ca avère nate, Michelangle avenìe affidate a 'na balia de Settignano, vicine a Firenze. Settignano ere 'nu paese de scalpelline, addò se estraeve 'a petre serena da sechele ausata a Firenze pa realizzazzione de le costruziune de maggiore 'mbortanze. Pure 'a balia de Michelangele ere figghie e mugghiere de scalpelline. Addevenute 'n'artiste famose, Michelangele, spieganne purcé preferive 'a sculture a le otre arte, rimannave proprie a stu affidamende dicenne de provenì da 'nu paese de “sculture e scalpelline”, e avère succhiate da 'a balia parimende 'u latte e 'a capacità de scolpìe, avere bevute «latte 'mbastate cu 'a polvere de marme». [4]

'A tradizione vole ca Michelangele manifestave subbete 'na forte inglinazione artistiche ca però ere ostacolate a tutte le coste da l'attàne. Avveramende pare secure ca Michelangele avenìe mannate a puteje proprie da l'attàne pe l'indigenze famigliare.[5] 'A famigghie tenève abbesogne de turnise da l'apprendistate d'u uagnone, e accussì non ge se putìe dà 'ninstruziona classica, accumme invece 'a tradizione de famigghie avesse 'mboste e ca a l'epoche ere 'u necessarie punde de partenze pe 'na carriere da mercande o da banghiere. L'accumenzamende de Michelangele a 'na carriere artigianale ere pu costume de l'epoche 'na ratifiche de 'na retrocessiona sociale. Pe stu fatte, 'na vote addevenute famose, jidde cercò de scunnè le inizie d'a carriera soje jndr'à puteje parlanne non cumme de 'nu normale apprendistate professionale ma cumme ce se avesse trattate de 'na chiamate inarrestabbele d'u spirite, condre a quale l'attàne avere inutilmende pruvate de resistere.[6]

'U 28 sciugne 1488 Michelangele trasìe jndr'à puteje de le frate Ghirlandaio, allore une de le cchiù 'mbortande de Firenze. Le inzegnaminde lore sus 'a tecniche de l'affresche turnarene assaije utile a Michelangele quanne s'acchiò a decorà 'a Cappella Sistine. Jndr'à puteje de le frate Ghirlandaio, Michelangele remanìe pe picche timbe. Avenìe cacciate a cauce 'ngule purcé facìe 'numiliazzione a 'u maestre sue Dumeneche. Accussì cunde 'a storie 'u biografe sue Ascanio Condivi: "Essendogli data una testa perché egli la ritraessi, così a punto la rappresentò, che, rendendo al padrone il ritratto in luogo dell'essempio, non prima fu da lui lo ‘nganno conosciuto, che, ciò conferendo il fanciullo con un suo compagno e ridendosene, gli fusse scoperto".[7]

Jndr'à 'u 1490 Michelangele accumenze a frequendà 'u giardine de le sculture de San Marche, addò se studiavane le sculture andiche, sotte 'a supervisione de Bartoldo de Giuanne ca operave pe desiderie de Lorenzo de' Medici. Ha state 'a frequendazione de Palazze Medici ca consendìe a Michelangele de canoscere personalità d'u timbe sue, cumme Poliziano, Marisilio Ficino e Pico d'a Mirandola. Avìe mode accussì de crescere nutrennese d'a dottrine platoniche e elaboranne 'nu proprie guste artistiche derivate da 'u studie de le opere de Masaccio e Giotte: 'u case vulìe ca jndr'à chidde stesse anne se ponne datà le prime copie de le affresche de Masaccio jndr'à Cappella Brancacci d'a chiesere d'u Carmine.

'U Giardine ere frequendate pure da Pitre Torrigiani, uagnone de granne talende e bellezze, ca apparteneve a 'na famigghie 'mbortande e ambiziose almene quande a Michelangele. Le doje traserene subbete subbete in condraste arrivanne 'nu sciurne a 'u scondre fisiche. Avìe 'a pescie Michelangele a 'u quale 'nu pugne d'u rivale le spezzzò 'u nase 'nguaiannele pe sembre 'u profile.[8]

Madonne d'a scale (1490-1491)[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Madonne d'a scale, Michelangele.

Jndr'à Madonne d'a scale l'artiste repigghie 'a tecniche donatelliane d'u stiacciate, creanne 'n'immaggine de 'na certa monumendalità da fà penzà a stele classeche; 'a figure d'a Madonne, azzettate sus a 'nu chiangone squadrate e viste de profile mendre ca ste uarde lundane, occupesce totte l'altezze d'u rilieve, da 'nu margine a l'otre, mendre ca 'u Piccinne stè dorme sus 'a vendra soje, sus 'a sinistre 'na scale, da addò pigghie 'u nome 'u rilieve, cu doje putte ca stonne in atteggiamende de danze e 'notra ca allonghe, 'nzieme a 'notre putte mise rrete 'a Vergine, 'nu drappe.

L'opere jè databbele 'mbrà 'u 1490 e 'u 1492, e jè conzervate a Firenze jndr'à Casa Buonarroti: da 'u Vasari sapime ca avenìe rialate da Leonardo Buonarroti, nepote de l'artiste, a 'u duche Cosimo I de' Medici. Probbabbilmende l'opere ere sembre remaste jndr'à case de l'artiste in via Ghibellina, addò returnò jndr'à 'u 1616, quanne 'u granduche Cosimo II de' Medici 'a restituì a le discendende de Michelangele.

Battagghie de le centaure (1491-1492)[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Battagghie de le centaure.
'A Centauromachia

Apprisse a 'a Madonne d'a Scale jè 'a Battagghie de le centaure (Casa Buonarroti, Firenze), databbele 'mbrà 'u 1491 e 'u 1492: seconne 'u Condivi e 'u Vasari l'opere avenìe fatte pe Lorenzo 'u Magnifiche, sus a 'nu suggette proposte da Jangele Poliziano, suggette ca 'u Condivi definisce "il ratto de Deianira e la zuffa de Centauri" invece 'u Vasari ritene ca rappresende "la battaglia di Ercole coi Centauri"; pe stu rilieve Michelangele se refacìe sia a le sarcofaghe romane, sia a le formelle de le pulpite de Giuanne Pisano, e uardò pure a 'u condemboranèe rilieve de bronze de Bertoldo de Giuanne cu 'na battagghie de cavaliere, ca a vota soje avenìe repigghiate da 'nu sarcofaghe d'u Cambesande de Pisa, pure ce jndr'à 'u rilieve michelangiolesche avenìe esaltate 'u dinamiche groviglie de le cuerpe a nude in lotte e annullate ogne riferimende spaziale.

Scappanne e fucenne pe l'Itaglie (1492-1495)[cangecange 'a sorgende]

'U San Petronio a Bologna
Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Crocefisse de Sande Spirite, San Petronio, Michelangele, San Procolo, Michelangele e Jangele, Michelangelo.

Jndr'à 'u 1492 murì Lorenzo 'u Magnifiche e Michelangele, ca avère state ospitate jndr'à 'u Palazze Medici de via Larie, s'acchiò 'mbrovvisamende senze 'na case. Se reparà a 'u convende de Sande Spirite, addò 'u priore le conzendì pure de conducere studie de anatomije sus a le muèrte d'u Spedale affianghe, ca servirene proprie assaije a l'arte soje.

D'u 1493 jè 'u Crocefisse de legne, realizzate cumme ringrazziamende pu priore. Attribbuite a stu periode jè ppure 'u Crocefisse de legne de tiglie piccinne accattate da picche timbe da 'u State Tagliàne.

'U 20 scennare 1494 sus a Firenze se scettò 'na violenda nevicate. Pitre de' Medici, succeddute a l'attane Lorenzo 'u Magnifiche, ne approfittò pe commissionà 'nu pupazze de neve a Michelangele. L'artiste facìe 'n'Ercole ca durò ninde ninde uette sciurne, 'u timbe de fà apprezzà l'opere a totte 'a cetate. L'artiste avenìe riammesse a 'a corte de le Medici e 'u sodalizie de Michelangele cu Pitre de' Medici durò ninde ninde 'mbonde a l'ottommre d'u 1494.[9]

Jndr'à st'anne Michelangele ere assaie legate a Pitre, ca però non ge esitò a lassà, fuscenne da 'a cetate a securdune, quanne se rendìe cunde de l'imminende crolle politeche d'u mecenate sue. [10]

Michelangele scìe apprime a Venezia e pò a Bologne, addò remanìe cchiù o mene 'n'anne, sotte 'a protezzione de Aldrovandi, legate a 'a famigghie de le Bentivoglio, allore a 'u guverne d'a cetate. Aldrovandi le affidò 'u prestiggiose ingareche de combletà l'Arca de San Dumineche jndr'à chiesere cu 'u stesse nome, monumende ingombiute da Niccolò dell'Arca. Michelangele sculpìe 'nu San Procolo, 'nu San Petronio e 'nu Jangele reggicannelabbre.

'U frate Savonarola, 'nu Cupido fause e 'u Bacco (1495-1496)[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Bacco, Michelangele e Cupido ca dorme.

Turnate a Firenze jndr'à 'u decemmre 1495, Michelangele 'a lassò 'notra vote jndr'à 'u sciugne 1496, purcé s'avere cacate sotte pa minacce de l'invasione frangese e de le disordine cetadine. Jndr'à ste mise Michelangele remanìe assaije scosse da 'a predicazione e da 'u rigorisme morale de frate Savonarola, ca appezzecò jndr'à jidde 'a convinzione ca 'a Chiesere avessa essere riformate, e le prime dubbie sus a 'u valore etiche de l'arte.

Sembre jndr'à ste mise jndr'à cetate sculpì, sus a 'u modelle de l'andiche, 'nu Cupido ca dorme. 'A sculture assije accussì belle ca ere 'mbossibbele canoscerle da 'na statue andiche autendiche. Accussì Michelangele avenìe, malgrade a jidde, convinde ca quacchedune a jidde assaije vicine, a organizzà 'na truffe a le danne de quacche ricche collezioniste de andichità. 'A sculture avenìe sapiendemende condraffatte accussì se davìe l'imbressione de essere remaste sckaffate sotte 'a terre pe 'nu sbuenne de timbe. Accussì, a sculutre, avenìe purtate a Rome addò avenìe offerte a 'u cardinale de San Giorgie Rafaele Riario, une de cchiù ricche collezzioniste tagliàne. 'U cardinale 'a pajò 200 ducati, 'na cifra fore da 'u munne. Ma 'u mediatore d'a truffe pajò a Michelangele sulamende 18 ducati. Accussì Michelangele pigghiò 'a decisione de assè a 'u scoperte rimedianne accussì a differenze totta pe jidde. [11] Riario cercò subbete subbete 'a restituzione de le turnise sue ma pò invitò Michelangele a Rome.

Michelangele accettò senza probbleme l'invitew a Rome de Rafaele Riario nonostante quiste ere nemiche giurate de le Medici. Angore 'na vote pe ambizione girave le spalle a le protettore sue [12]

Arrevò a Rome 'u 25 sciugne 1496. 'U sciurne stesse 'u cardinale facìe vedè a Michelangele 'a collezziona soje de sculture andiche, chiedenne ce s'à sendève de fà quacchecose de simile. Nemmanghe dece sciurne apprisse, accumenzò a scolpì 'na fegure de 'nu Bacco (osce a 'u Musèe d'u Bargello). Raffigurò 'u suggette cumme a 'n'adolescende in prede a l'ebbrezze, opere ca, grazie a 'a rese naturalistiche d'u cuerpe, raggiungìe effette illusive e tattile ca s'assomigghiane a quidde d'a sculture elleniostiche. Punde forte d'a sculture erene de espressività straordinarie e l'elasticità jndr'à le forme, aunite a 'u timbe stesse cu 'n'essenziale semblicità de le particolare. A le pide de Bacco scolpì 'nu giuvenette ca stè mange quacche acine de uve da 'a màne d'u die: stu geste svigliò 'nu sacche de ammirazzione jndr'à tutte le sculture d'u timbe purcé 'u uagnungidde pare davvere ca ste mange l'uve cu granne realisme. 'U Bacco jè une de le picche opere perfettamende spicciate de Michelangele e da 'u punde de viste tecniche segne l'ingresse sue jndr'à maturità artistiche.

L'opere, forse rifiutate da 'u cardinale Riario, remanìe jndr'à casa de Jacopo Gallo, ospite e vere mecenate de l'artiste jndr'à 'u prime soggiorne romane sue. Pe quanne riguarde 'u Cupido invece le fonde andiche ne referiscene d'a soja straordinarie dolcezze: trasferite a Urbino avenìe rialate da Cesare Borgia in persone a Isabbella d'Este, ca 'u tenìe gelosamende a Mantova jndr'à le collezziune sue; jndr'à le sechele apprisse scumbarìe da le invendarie e pare proprie ca scè spicciò, inzieme a otre tesore de le Gonzaga in Inghilterra, addò avenìe destrutte, forse, da l'incendie d'u Palazze de Whitehall d'u 1698 [1].

'U cardinale Riario mettìe a disposizione de Michelangele 'a cultura soje e 'a collezziona soje, condrebbuenne cu stu fatte jndr'à 'nu mode determinande a 'u miglioramende d'u stile de l'artiste uagnone, ma soprattutte 'u 'ndroducìe jndr'à l'ambiende cardinalesche da 'u quale arrevarene veloce veloce 'mbortandissime committenze. Eppure, angore 'na vote Michelangele facìe vedè granne ingratitudine jndrìà le combronde d'u mecenate de turne. A proposite d'u Riario facìe scrivere da' u biografe sue, Condivi, ca ere 'n'ignorande e non ge l'avère commissionate ninde. [13]

A parte a l'ingratitudine jndr'à le combronde de le mecenate, 'notre aspette rilevande d'u carattere de Michelangele ca se notò duranne 'u soggiorne romane ere l'avarizie. Pure che pigghiave 'nu sbuenne de turnise, Michelangele a Rome facìe 'nu stile de vite a le limite d'a stenti. Tande ca l'attane 'u screvìe 'nu sbuenne de vote arrecordannele ca l'avarizie jè 'nu vizie dannose assaie p'a salute e riprovevole pa releggione e 'a morale. [14]

Pietà (1497-1499)[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Pietà, Michelangele.
Pietà

Jndr'à u novemmre 1497 'u cardinale frangese Jean de Bilhères Lagranlos, ambasciatore de Carlo VIII da 'u Papa Alessandro VI, 'u 'ngarecò de scolpì 'u gruppe: 'a Pietà, ore jndr'à Basiliche de San Pitre, cu 'nu condratte stipulate jndr'à l'aguste 1498; 'u gruppe realizzate in posizione de 'na piramide cu 'a Vergine cumme asse verticale e 'u cuerpe muerte d'u Criste cumme asse orizzondale, riunite attraverse 'u pannegge ca pigghie carattere monumendale, se ispirave a le gruppe lignei realizzate a nord de le Alpe, ditte Vesperbilder, ca otre no sò ca immaggine d'a Vergine, e collegate a 'a liturggie d'u Venerdìe Sande. Jndr'à stu fatte 'a tecniche scultorea d'a finiture de le particolare avenìe condotte a le estreme conseguenze, tande da dà a 'u marme effette de traslucide e de morbidezze cerea.

Facenne stà sculture, Michelangele facìe vedè 'n'abbilità tecniche accussì 'a uerre proprie ca cinguandìanne apprisse Vasari angore 'a celebbrave, scrivenne: “Alla quale opera non pensi mai scultore né artefice raro potere aggiugnere di disegno né di grazia, né con fatica poter mai di finezza, pulitezza e di straforare il marmo tanto con arte, quanto Michelagnolo vi fece, perché si scorge in quella tutto il valore et il potere dell'arte”.[15]

'A Pietà ha state avveramende 'mbortande jndr'à l'esperienze artistiche de Michelangele no ssule purcé ha state 'u prime capolavore ma ure purcé ha state 'a prima opere de jidde fatte in marme di Carrara, ca stu mumende addevende 'a materia prime d'a creatività soje. Quanne 'u cardinale Bilhères-Lagraulas le commissionò 'a Pietà, Michelangele decedìe de non ausà 'nu blocche de marme a uecchie, vuleve marme preggiate. ccussì partìe pe Carrara. Jndr'à quedda occassione se manifestò 'notre aspette d'a personalità de l'artiste: 'a consepevolezze d'u proprie talende. A Carrara 'nfatte jidde acquistò none sulamende 'u blocche de marme necessarie pa realizzazione d'a Pietà ma pure diverse otre blocche, jndr'à convinzione ca - conziderate 'u talende sue - le occasiune pe ausà chidde blocche de cchiù non ge avessere mangate. [16] Cose angore cchiù insolite pe 'n'artiste de chidde timbe, Michelangele se convingìe ca pe scolpì le proprie statue non g'aveve abbesogne de committende: avesse putute pure scolpì de proprie iniziative opere davennè 'na vote spicciate. In pratiche Michelangele divendave 'n'imbrenditore de jidde stesse e investive sus a 'u proprie talende senze aspettà ca otre 'u facessere pe jidde. [17]

A Firenze 'na Madonne e quattre sande (1499-1501)[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Madonne de Bruges.

Turnate a Firenze, indorne a 'u 1499 facìe 'a statue d'a Madonne de Bruges (pure famose cumme Madonne cu 'u Piccinne) de Notre-Dame de Bruges, addò le figure iessene ingluse jndr'à 'n'ideale ovale, comboste da 'a solenne figure d'a Vergine in contrate cu 'u dinamisme d'a figure d'u Piccinne. Jndr'à 'u sciugne 1501 'u cardinale Frangische Todeschini Piccolomini 'u 'ngarecò de realizzà quinnece statue pe l'altare d'a Cattedrale de Siena. Ne spicciò sulamende quattre: 'u San Pitre, 'nu San Paolo, 'nu San Pio e 'nu San Gregorio.

David (1501)[cangecange 'a sorgende]

David
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce David de Michelangele.

'U 16 aguste d'u 1501 l'Opere d'u Duomo de Firenze decìe a Michelangele ca avera fà 'a statue d'u David da chiandà jndr'à une de le condrafforte esterne mise sus 'a zone absidale d'a Cattedrale de Sanda Marie d'u Fiore. Se trattave de 'n'imbrese ca addevenève comblecate da 'u fatte ca 'u stuezze de marme avère state precedendemende sbozzate da Agostine de Duccio jndr'à 'u 1464 e da Andonie Rossellino jndr'à 'u 1476, cu 'u rischie ca avèrene state asportate stuzzaridde de marme indispenzabbele a 'a bbona conglusione d'a fatije [18].

Michelangele accumenzò a fatià sus a 'u David jndr'à 'u settemmre d'u 1501 e combletò l'opere jndr'à ttre anne. L'artiste afrondò 'u teme de l'eroe jndr'à 'nu mode insolite rispette a l'iconografije date da 'a tradizione, rappresendanne 'u simbele d'a fede ebraiche cu 'u cuerpe de 'n'omme uagnone e senza le vestite, da l'atteggiamende pacate ma pronde a 'na reazione, quase quase a simboleggià - seconne diverse crestiane - l'ideale nascende politeche repubblicane, ca vedève jndr'à 'u cetadine-surdate e none jndr'à 'u mercenarie l'uniche in grade de putè defènnere le libbertà repubblicane.

Le fiorendine recanoscerene immediatamende 'a statue cumme a 'nu capolavore. Accussì pure ca ere 'na statue nate pe l'Opere d'u Duomo, 'a Signorie decidìe de farne 'nu simbele d'a cetate e cumme tale avenìe mise jndr'à 'u lueche cu 'u maggiore valore simboleche: Chiazza d'a Signoria. A decidere de sta collocazione d'a statue avère state 'na commissione nnomenate apposte apposte e comboste da le megghie artiste d'a cetate, 'mbrà le quale Davide Ghirlandaio, Simone d'u Pollaiolo, Filippino Lippi, Sandro Botticelli, Andonie e Giuliano da Sangallo, Andrea Sansovino, Leonardo da Vinci, Pitre Peruggine[19].

Leonardo e Michelangele[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Deposizione, Michelangele.

Michelangele remanìe 'mbressionate da le nuève idee pettoreche de 'ndurtigghiamende atmosferiche e de indeterminatezze spaziale e psicologgeche presendate jndr'à 'u cartone o jndr'à le studie de Leonardo pu gruppe de Sand'Anna cu 'a Vergine, 'u Piccinne e San Giuannine. 'U cartone, sparite viste ca quidde conzervate a 'a National Gallery de Londra non ge responne a le descriziune iconografeche nè d'u Vasari né de Pitre da Novellara, avenìe esposte, jndr'à 'u 1500, jndr'a Chiesera d'a Sandissima Annunziata. Ète quase secure ca Michelangele 'u studiò, e 'a testimonianze se iacchie jndr'à le ttre tunne ca jidde facìe cchiù nnande. Pò essere 'mbrà 'u 1500 e 'u 1501 facìe 'a tembera sus a 'na tavule cu 'a Deposizione conzervate a 'a National Gallery.

Tunne Taddei (1502 cchiù o mene)[cangecange 'a sorgende]

Tunne Taddei


D'u 1502 cchiù o mene jè 'u marmoreo Tunne Taddei, commissionate da Taddeo Taddei e osce a die a 'a Royal Academy of Arts de Londra: jndr'à jidde 'u Piccinne fusce spandate jndr'à 'u grembe d'a Vergine, a 'a viste d'u cardelline, simbele d'a futura passiona soje, date da San Giuannine.

'U combronde cu l'indefinite spaziale e 'u 'ndurtigghiamende atmosferiche de Leonardo avène resolte da Michelangele cu 'a tecniche d'u non spicciate presende jndr'à 'u trattamende irregolare d'u funne da 'u quale le figure parebe ca iessene e jndr'à 'u San Giuannine, cu le condrone ondeggiande pe fa assè angore cchiù indeterminate le figure 'mbrà lore.

San Matteo non spicciate (1503)[cangecange 'a sorgende]


'U 24 abbrile 1503 'a corporazione Arte d'a Lana de Firenze e l'Opera d'u Duomo le commissionarene 'a realizzazzione de dudece statue de marme de le apostole, pu Duomo fiorendine. 'U condratte non ge putè essere onorate pe 'nu sacche de fatte e de sta commesse l'artiste accumenzò sulamende 'u San Matteo; opere non spicciate ca se iacchie osce a die a 'a Gallerie de l'Accademia de Firenze.

Tunne Pitti (1503 cchiù o mene)[cangecange 'a sorgende]


D'u 1503 cchiù o mene jè 'u Tunne Pitti, fatte in marme sus a 'na commissione de Bartolomeo Pitti. Jndr'à sta sculture a rilieve 'a combosizione jè dumenate da 'a monumendale figure d'a Vergine ca strenge a jedde 'u Piccinne e uarde lundane jndr'à direzione opposte, cumme a cercà de capì 'u destine d'u figghie sue; a le spalle 'u San Giuannine iesse appene appena da 'u funne non spicciate.

Da 'u 1873 st'opere se iacchie jndr'à 'u Bargello.

Tunne Doni (1503-1504)[cangecange 'a sorgende]

Tunne Doni
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Tunne Doni.

'Mbrà 'u 1503 e 'u 1504 facìe 'u tunne appettate pe Agnolo Doni (cumme riale pu sposalizie sue cu Maddalena Strozzi), cu 'na Sacra Famigghie, in prime piane: 'a Vergine cu 'u Piccinne e subbete rrete san Gesèppe, de granne proporzione e dinamicamende articolate, rrete a 'na balaustre San Giuannine e rrete angore, 'nu gruppe de crestiane a nude.

Stu depinde pò essere lette cumme 'u succederse de le diverse epoche d'a storie de l'omme, le crestiane a nude rappresendane 'a civiltà pagane, San Giuannine e San Gesèppe l'ere mosaiche e 'a Vergine cu 'u Piccinne l'ere d'a Redenzione, ca passe pe l'ingarnazione d'u Criste.

Ste inderpretazione jè sostenute pure da le cape scolpite sus 'a cornice origgenale: doje sibille (rappresendande de l'età pagane), doje profete (rappresendande de l'età mosaiche) e 'a cape d'u Criste (rappresendande l'ere d'a Redenzione), separate da fregie cu l'animale, maschere de satire e 'u stemme de le Strozzi.

Curiuse jè 'u fatte legate a 'u pajamende de l'opere: apprisse 'a consegne 'u Doni, mercande ca s'avère arricchite appicche apprrime, paiò l'artiste cu 'na cifra "scondate" rispette a quedde ca avèrene pattuite, allore l'artiste se repigghiò 'a tavule, vulenne 'u doppie d'u prezze accordate, ca stavote 'u mercande paiò senze esitazione pure de avè 'notra vote 'u depinde. A parte 'u valore d'u fatte, quiste se pò nnomena 'mbrà le prime esembie (ce none 'u prime in assolute) de ribbellione de l'artiste jndr'à le combronde d'u committende, seconne 'u congette allore assolutamende nuève d'a superiorità de l'artiste-ccrejatore rispette a 'u pubbleche (e quindi a ce cerche 'a commissione).

'A Battagghie de Cascina (1504)[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Battagghie de Cascina, Michelangele.
Copie d'u cartone d'a Battagghie de Cascina de Michelangele, fatte da l'allieve Aristotele da Sangallo jndr'à 'u 1542 e conzervate jndr'à Holkham Hall de Norfolk

'Mbrà l'aguste e 'u settemmre 1504, l'avenìe commissionate l'affresche cu 'a Battagghie de Cascina, 'na battagghie vinde da le fiorendine condre a le pisane jndr'à 'u 1364 vicine a Cascina. De st'opere, destinate a 'a Sala Granne d'u Consiglie jndr'à 'u Palazze Vicchie, facìe sulamende 'u cartone, fatte jndr'à 'u Spedale de le Tintore a Sand'Onofrio e spicciate jndr'à 'u 1505, ma ca pò scìe perdute; ne putime sulamende immagginà 'a vanna cendrale attraverse 'a copie de Aristotele da Sangallo ca face vedè l'episodie addò 'n'allarme richiame a 'a battagghie le surdate fiorendine ca se stonne e fanne 'u bagne jndr'à l'Arno.

Otre disegne de Michelangele raffigurane otre vanne d'u cartone e 'nu disegne osce a die stipate a le Uffizi face vedè 'u stesse gruppe cendrale, ma senze chidde figure in pose 'ndruvigghiate e congatenate presende jndr'à copie d'u Sangallo. Quiste pò essere depennute da 'u fatte ca l'artiste fatiò 'n'otra vote sus a 'u cartone apprisse ca avère returnate da Rome jndr'à 'u 1506 e avere studiate da vicine 'a statuarie andiche e specialmende 'u Laocoone, acchiate jndr'à 'u 14 scennare 1506 proprie cu 'a presenza soje.

A Rome sotte a Giulie II (1505-1508)[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u 1505 turnò a Rome pa realizzazzione d'u monumende funebre de Giulie II. Da addà a 'nu picche partì pe Carrara addò remanìe quase 'n'anne pe scacchià le marme d'u mausolèe ma, quanne a 'u retorne sue a Rome 'u Papa, cangiate l'opinione, se rifiutò de darle l'udienze, Michelangele deluse inderrombìe 'a fatie e se ne scìe a Firenze addò repigghiò 'u San Matteo. Sus a inzistende richieste d'u Papa, 'a Signorie fiorendine spengìe Michelangele a 'a ricongiliazione, avvenute a Bologne, cetate appene appene reconguistate da le truppe pondifice. Realizzò 'na colossale statue de bronze de Giulie II, pa facciate de San Petronio: picche amate pe l'espressione d'u papa-conguistatore, cchiù minacciose ca benevole, avenìe scettate 'nderre jndr'à 'u 1511, a 'u riendre de le Bentivoglio jndr'à cetate. Ere ierte sette vrazze (cchiù o mene 5 metre) pe 'nu pese de 5 tunnellate. Se sckuasciò e le rottame avenèrene scuagghiate jndr'à 'na bombarda da 'u duche de Ferrara Alfonso d'Este ca 'a battezzò pe dilegge 'a Giulia.

'A volte d'a Cappelle Sistina (1508-1512)[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Cappella Sistina#La volta e Ccrejazzione de Adamo, Michelangele.

«Senze ca une ha vedute 'a Cappelle Sistina non gè possibbele furmà 'n'idea apprezzabbele de ce ccose 'n'omme sule pò riuscì a ottenè.»

(J.W. von Goethe)

'Mbrà 'u marze e l'abbrile 1508 l'artiste recevìe da Giulie II l'ingareche de decorà 'a volte d'a Cappelle Sistine, spicciate jndr'à 'u 1512.

Pe colpe d'u processe de assesstamende de le mure, s'avèere apirte, jndr'à 'u masce d'u 1504, 'na crepe jndr'à 'u soffitte d'a cappelle causanne l'inutilizze sue pe 'nu sbuenne de mise; rinforzate cu catene mise jndr'à 'u locale de sus 'a cappelle da Bramante, 'a volte avère abbesogne però de essere appettate 'n'otra vote; l'8 masce 1508 avenìe stennute 'u condratte cu 'u prime proggette: jidde prevedeve dodece apostole jndr'à le peducce, 'nvece jndr'à 'u cambe cendrale partimende cu decorazziune sciumetreche, de stu proggette rumanene doje disegne de Michelangele, una jndr'à 'u British Museum e une a Detroit.

Insoddisfatte, l'artiste avìe 'u permesse de putè amblià 'u programme iconografeche, sotte 'a suggestione pure de l'affresche d'a 'Nghianate de Criste, fatte da 'u Melozzo jndr'à Basiliche de le Sande XII Apostole: a 'u poste de le Apostole mettìe sette Profete e cinghe Sibille, azzettate sus a de le truene cu affianghe de le pilastrine ca mandenene 'a cornice, jedde limite 'u spazie cendrale, divise jndr'à nove scombartimende attraverse 'a condinuazione de le membrature architettoneche a le late d'u trone, jndr'à lore se raffigurane episodie tratte da 'a Genesi, mise in ordene cronologgece partenne da 'a parete de l'altare: Sperazione d'a luce da le tenebre, Ccreazione de le astre e de le chiande, Separazione d'a terre da le acque, Ccreazione de Adamo, Ccreazione de Eva, Peccate origgenale e cacciate da 'u Paradise Terrestre, Sacrificie de Noè, Diluvie Universale, Ebbrezze de Noè; jndr'à le cinghe scombarte ca supranescene le truene 'u spazie se face cchiù piccinne lassenna 'u poste a le crestiane a nude ca mandenene ghirlande cu le fogghie de quercie, allusione a 'u casate d'u papa cioè D'a Rovere e medagliune de bronze cu scene pigghiate da 'u Libbre de le Re, jndr'à le lunette e jndr'à le vele stonne le quaranda generaziune de le Andenate de Criste, repigghiate da 'u Vangele de Matteo, jndr'à le pennacchi angolare, quattre scene bibbliche, ca se riferiscene a otre e ttande fatte miracolose a favore d'u popole elette: Giuditte e Oloferne, David e Golia, Punizione de Aman e 'u Serpernde de bronze.

'U proggette iconografeche, nate da 'a collabborazione 'mbrà l'artiste, 'u committende e le conzigliere e teologe d'a corte papale, vè lette tenenne presende le sermone ca avenèvene recitate jndr'à cappelle, jndr'à lore l'opere de Dio raggiunge 'u massime d'a ccreiazzione jndr'à realizzazzione de l'omme a immaggine e somiglianza soje e jndr'à lore avenève conziderate l'ingarnazione de Criste, no tande pu valore sue de riscatte de l'umanità da 'u peccate origgenale, quanne cumme perfette e urteme combimende d'a ccreiazzione divine ca ave 'nzippate l'omme angore cchiù verse a Dio; jndr'à stu mode iesse cchiù chiare 'a celebbrazione ca face Michelangele d'a bellezze d'u cuerpe umane a nude. 'A volte comungue se base sus a 'u sisteme d'a congordanze 'mbrà Andiche e Nuève Testamende, addò 'u prime andicipe 'u seconde; le storie d'a Genesi vonne leggiute cumme prefiguraziune de le storie d'u nuève testamende, 'a prima ccreazione de Dio, ca jè l'omme, avene combletate cu 'a seconda ccreiazione cioè Criste, a sta inderpretazione se riallacciane le figure de le veggende sus a le truene, purcé quedde a le quale assistane non ge sonde fatte passate ma fatte profetece.


Diluvie universale

Mundate 'u pondegge Michelangele accumenzò a appettà le ttre storie de Noè anghiute de personagge; invece le successive a scene: 'u Peccate origgenale e cacciate da 'u Paradise Terrestre e 'a Ccreiazzione de Eva 'a raffigurazione addevende cchiù spogghie, cu le cuerpe cchiù massicce e geste semblice ma retorece; apprisse 'n'inderruzzione d'a fatije e viste 'a volte da 'u vasce jndr'à 'u comblesse sue e senze le pondegge, 'u stile de Michelangele cangiò, accenduanne maggiormende 'a grannenezze e l'essenzialetà de le immaggine, fine a fà devendà 'a scene occupate da 'n'uniche grandiose figure annullanne ogne riferimende a 'u paesagge atturne; jndr'à 'u comblesse sue ste variaziune stilisteche non ge se notane, de cchiù vedute da 'u vasce 'a volte tène 'n'aspette perfettamende unitarie, date pure dall'ause de 'na violende cromie, recendemende repurtate a 'a luce da 'u restaure congluse jndr'à 'u 1994.

Ccreiazione de le Astre

Mosè, priggioniere e Criste abbevesciute (1513-1515)[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Mosè de Michelangele.
Mosè de Michelangele

Jndr'à 'u febbrare 1513, cu 'a morte de Giulie II, le erede decidettere de repigghià 'u proggette d'u chiaute monumendale, cu 'nu disegne nuève e 'nu condratte nuève, pe quiste facìe 'u Mosè e le Priggione, 'u Schiave ribelle, 'na figure de nude ca ste prove a divingolarse e 'u Schiave morende, ca passanne pu lende snodarse de le membre dè l'idèe d'u risveglie e d'u retorne a 'na coscienze consapevole apprisse 'u suenne; ste urteme osce a die conzervate a 'u Musèe d'u Louvre de Parigge. Otre e quattre priggione, none spicciate, se iacchiane a 'a Gallerie de l'Accademie de Firenze. Pe Metello Vari jndr'à 'u 1514 sculpìe 'nu Criste abbevesciute opere abbandonate pe 'na vene sus a 'u marme d'a facce d'u Criste.

'A facciate de San Lorenzo (1515-1519)[cangecange 'a sorgende]

'A facciate de San Lorenzo

Jndr'à 'u 1515 Papa Leone X, scìe in visite a Firenze e pe l'occasione avenìe ricoperte 'a facciate ingombiute de San Lorenzo, cu 'n'apparate effimere realizzate da Jacopo Sansovino e Andrea del Sarto. 'U pondefice decidìe allore de indicere 'nu congorse pa facciate d'a chiesere, da sembre patrocinate da le Medici e mausolèe d'a famigghie. Jndr'à 'u 1516, seguenne 'a stipule d'u terze contratte cu el erede de Giulio II pu chiaute d'u Papa, partìe pe Carrara pe scacchià le marme e jndr'à 'u 1517, apprisse a 'a vittorie d'u congorse pa facciate d'a chiesere de San Lorenzo, a 'a quale parteciparene Giuliano da Sangallo, Raffaello, Andrea e Jacopo Sansovino, returnò a Firenze e pruggettò de realizzà 'nu frondale addò avenesse rappresendate totte l'architetture e totte 'a sculture d'Itaglie; a parte a diverse disegne tenime pure 'u modelle de legne, osce a die conzervate jndr'à Casa Buonarroti; 'u proggette prevedeve 'na strutture a nartece cu 'nu prospette rettangolare, ca avère state paragonate a 'nu retablo condroriformiste, ma pò essere ca ere ispirate a modelle de architetture profana, scandite da putende membrature animate da statue de marme, bronze e da rilieve.

'A fatije condinuò però cungia cunge, a cause d'a scelte d'u Papa de servirse de le marme cchiù economece de Seravezza, ca tenève 'a cava collegate male cu 'u mare, chiuttoste ca le marme de Carrara. Jndr'à 'u settembre 1518 Michelangele scambò pure 'a morte pe 'na culonne de marme ca se staccò pigghianne in piene e accidennele 'n'operaie affianghe a jidde, 'nu fatte ca sconvolgìe assaije proprie 'u maestre, cumme cundò jndr'à 'na lettere a Berto da Filicaia datate 14 settemmre 1518[20].

In Versilia, Michelangele ccrejò 'a strade pu trasporter de le marme, angore osce esistende (pure ce ambliate jndr'à 'u 1567 da Cosimo I), ca avenèvene calate da 'a cave de Trambiserra a Azzano, nnande a 'u Monde Altissime, 'mbonde a Forte de le Marme (inzediamende nate proprie jndr'à quedde occasione) e da addà 'mbarcate jndr'à mare e spedite a Firenze ausanne 'a via d'u fiume Arno.

Jndr'à 'u marze 1520 'u condratte avenìe rescisse, pa difficoltà de l'imbrese e le coste assaije ierte. Jndr'à quidde anne Michelangele fatiò a le Priggione pu chiaute de Giulio II, e de ste aqquà, doje quase combletate sonde a 'u Louvre, 4 ingombiute sonde osce a die a 'a Gallerie de l'Accademia apprisse ca avèrene state a luenghe inzerite jndr'à scenografije d'a Grotte d'u Buontalenti jndr'à 'u Giardine de Boboli. Sculpìe pure 'a statue a d'a Vittoria de Palazze Vicchie e a 'a versiona nove d'u Criste abbevesciute pe Matello Vari (opere purtate a Rome jndr'à 'u 1521) rifinite da l'assistende sue Urbano e mise jndr'à Basiliche de Sanda Marije sus a Minerva.

Sagrestia Nove (1520-1534)[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sagrestia Nove.

Jndr'à 'u 1519 le Medici 'u 'ngarecarene de fà 'na seconda cappelle funerarie jndr'à chiesere de San Lorenzo a Firenze, 'a cussì dette Sagrestia Nove, destinate a accogghiere le chiaute de le Capitane Giuliano duche de Nemours e Lorenzo duche de Urbino, muerte 'nu picche apprime e quedde de le Magnifece Lorenzo e Giuliano de' Medici.

'U prime proggette michelangiolesche jè quidde de 'nu monumende isolate a 'u cendre d'a sala ma, cchiù nnande apprisse a 'ngazzaminde varie cu le committende, 'u cange penzanne de collocà le chiaute de le Capitane mise 'nguedde a 'u cendre de le parete laterale, invece chidde de le Magnifece, tutte e doje mise 'nguedde a 'a parete de funne nnande a l'altare.

L'opere avenìe accumenzate jndr'à 'u 1525 cchiù o mene: 'a strutture in chiande se reface a 'a Sagrestia Vecchie, sembre jndr'à chiesere de San Lorenzo, d'u Brunelleschi: a chianda quadrate e cu 'nu sacello piccinne pure jidde quadrate. Grazie a le membrature, in petre serena e a ordene gigande, l'ambiende pigghie 'nu ritmo cchiù serrate e aunìtarie; inzerenne 'nu mezzandine 'mbrà le parete e le lunette e aprenne 'mbrà chiste urteme de le finestre architraviate, dè a 'a sale 'nu putende sienze ascenzionale congluse jndr'à vcolte a cascettune de ispirazione andiche.

Le chiaute ca parene ca fanne parte d'a parete, repigghiane jndr'à vanna ierte le edicole, ca sonde inzerite sus a le uette porte de l'ambiende, quattre vere e quattre finde. Le chiaute de le doje capitane se componene de 'nu sarcofaghe curvilinèe supranate da doje statue stennute cu le Allegorie d'u Timbe; jndr'à quedde de Lorenzo 'U Crepuscolo e l'Aurora, invece jndr'à quedde de Giuliano 'A Notte e 'U Sciurne. Se tratte de figure massicce e da le membre poderose ca parene gravà sus a le sarcofaghe quase a spezzarle e a libberà le anime de le muerte ritratte jndr'à le statue inzerite sus a lore. Inzerite jndr'à 'na nicchie d'a parete, le statue non ge sonde repigghiate da 'u vere ma idealizzate mendre condemblavene, Lorenzo jndr'à 'na pose penzierose e Giuliano cu 'nu scatte rependine d'a cape, 'a statue mise sus a l'altare cu 'a Vergine ca allattesce 'u Piccinne. Quest'urteme jè simbele de vite eterne e jè fiangheggiate da le statue de le sande Cosma e Tamiane (protetture de le Medici) fatte sus a 'u modelle d'u Buonarroti, rispettivamende da Giuanne Jangele Montorsoli e Raffaelle da Montelupo.

All'opere pure ce none condinuativamende, Michelangele fatiò 'mbonde a 'u 1534, lassannele ingombiute; senze 'u monumende funebre de le Magnifece, le sculture de le Fiume a 'a base de le chiaute de le Capitane e pò essere de affresche jndr'à le lunette.

Fortezze dinamicamende aggressive, Venezia e 'na Bibblioteche (1529-1534)[cangecange 'a sorgende]

'A sala de letture d'a Bibblioteche Medicea Laurenziana
'U scalone jndr'à 'u vestibolo d'a Bibblioteche Medicea Laurenziana

Jndr'à 'u 1529 partecipò nnannde nnande a l'insurrezzione repubblecane condre a le Medici occupannese de le fortificaziune d'a cetate assediate da l'esercite 'mberiale ca vuleve rimettere sus a 'u trone le Medici cacciate jndr'à 'u 1527. De stu periode remanene disegne de fortificazione, fatte attraverse 'na comblicate dialetteche de forme concave e convesse ca parene maghene dinameche pronde pe l'offese e none bastiune difensive.

Jndr'à 'u settemmre d'u stesse anne Michelangele fuscìe a Venezia e remanìe 'nu picche de sciurne assalite da le dubbie su c'è avera ffà. Jndr'à stu breve periode soggiornò a l'isole d'a Giudecche pe mandenè lundane da 'a vita sfarzose de lì'ambiende cetadine e leggende vole ca avesse presendate 'nu modelle pu Ponde de Rialto a 'u doge.

Dichiarate da 'a cetate fiorendine ribbelle decidìe de turnà 'notra vote, apprisse ca avere pajate 'na multa conziderevole. Cadute 'a cetate 'u 12 aguste 1530, se nascunnìe da 'u priore de San Lorenzo pe scappà a 'a vendette de le Medici, e se sarvò da sta vendette definitivamende grazie a l'indervende d'u Papa Clemente VII ca le commissionò jndr'à chidde anne 'a realizzazzione d'a Bibblioteche Medicea Laurenziana.

Se tratte de 'na bibblioteche pubbleche 'nzeccate a 'a chiesere de San Lorenzo: jndr'à sala de Letture se refacìe a 'u modelle d'a Bibblioteche de San Marco fatte da Michelozzo, eliminanne 'a divisione cu le navate e realizzanne 'n'ambiende cu le mure scandite da le finestre supranate da mezzanine 'mbra pilastrine, tutte cu modanature in petra serene. Le banghe in legne avenèrene disegnate da 'u stesse Michelangele , 'u soffitte jè tripartite e intagliate, 'u pavimende avenìe realizzate cu estrose disegne in cotte ca repigghiane le partiture d'u soffitte in legne intagliate. 'U vestibbole tène 'nu forte slange verticale date da le culonne binate ca avvrazzane 'u purtale timbanate e da le edicole sus a le parete. Sulamende jndr'à 'u 1558 Michelangele furnìe 'u modelle in argille pu scalone, da jidde pruggettate in legne, ma fatte pu volere de Cosimo I de' Medici, in petra serene: le ardite forme rettilinèe e a ellisse, concave e convesse, avenèrene indicate cumme 'na precoce andicipazione d'u stile barocco.

Jndr'à l'abbrile 1532 s'avìe 'u quarte condratte pu chiaute de Giulio II.

'Nu Giudizie sconveniende a Rome (1534-1541)[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Giudizie Universale, Michelangele.
Giudizie Universale

Jndr'à 'u 1534 se ne scìe definitivamende a Rome, sia pe spiccià 'u chiaute ca pe lassà Firenze ca ere sottomesse a le Medici. Clemente VII le commissionò 'a decorazione d'a parete de funne d'a Cappelle Sistina cu 'u Giudizie Universale e l'ingareche avenìe confermate pure da 'u pondefice ca avenìe apprisse, Paolo III; l'opere avenìe accumenzate a 'a fine d'u 1536 e scìe nnande 'mbonde a l'autunne d'u 1541.

A 'u cendre de l'affresche stè 'u Criste giudece cu vicine 'a Madonne ca porte 'u sguarde verse le elette; chiste urteme formane 'n'ellisse ca segue le movimende d'u Criste jndr'à 'nu turbine de sande, patriarche e profete. Jndr'à le lunette sonde appettate iangele cu le simbele d'a passione e verse vasce scene de dennazzione o beatificazione; 'nderre da sinistre se vedene: abbevescimende de le cuerpe, antro infernale, Caronte e infine Minosse (chiste urteme doje citaziune dantesche). Jndr'à 'u depinde stè pure raffigurate Michelangele stesse, 'mbrà colore ca aspettane 'u giudizie de Criste, invece, 'mbrà le dannate, stè 'nu vescovo cu 'u quale l'artiste s'avere 'ngazzate.

Le licenze iconografeche, cumme le sande senze aureola, le iangele apteri e 'u Criste uagnone e senza varve, ponne essere allusiune a 'u fatte ca nnande a 'u giudizie ogne singhele omme jè uguale. Stu fatte, ca puteve essere lette cumme 'nu generiche richiame a le circole d'a Riforma Cattoleche, aunìtamende a 'a nudità e a 'a pose sconveniende de certe figure (Sanda Caterina d'Alessandria avasciate cu a le spaelle San Biagge), scatenarene condre a l'affresche le severe giudizie de bbona parte d'a curie. Apprisse 'a morte de l'artiste e cu 'u clima culturale cangiate dovute pure a 'u Congilie de Trento, se arrivò a 'u punde de provvedè a 'u rivestimende de le nude e a 'u cangiamende de le vanne cchiù sconveniende.

'A copie d'a Crocifissione de Michelangele jndr'à congattedrale de Logroño in Spagne

'A Crocifissione (1541)[cangecange 'a sorgende]

Avere state jndr'à quidde periode ca Michelangele accumenzò 'a forta forte amicizie cu 'a marchesa de Pescara Vittoria Colonna: jedde 'u 'ndroducìe a 'u circhele viterbese d'u cardinale Reginald Pole, frequendate, 'mbrà l'otre, da Vittore Soranzo, Apollonio Merenda, Pitre Carnesecchi, Pitre Andonie Di Capua, Alvise Priuli e 'a condesse Giulia Gonzaga.

Jndr'à quidde circhele culturale se aspirave a 'na riforme d'a Chiesere Cattoleche, sia da jndre ca jndr'à le combronde d'u reste d'a Cristianità, a 'a quale s'avera recongiglià. Chiste teorie influenzarene Michelangele e otre artiste. Jndr'à stu periode ha state fatte 'a Crocifissione fatte pe Vittoria, jndr'à 'u 1541 e pò essere disperse o pò essere proprie ca non g'à state proprie appettate.

De st'opere ne remanene sulamende certe disegne preparatorie de attribbuzzione ingerte, 'u cchiù famose jè senz'otre quidde conzervate a 'u British Museum, invece stu quadre jè conzervate jndr'à congattedrale de Sanda Marije de 'A Rotonde e a 'a Casa Buonarroti.

Ste opere ne donne 'n'idea de cumme Michelangele avesse pruggettate 'u depinde d'a Crocifissione jndr'à quale 'nu uagnone e senzuale Criste stave a simboleggià 'n'allusione a le teorie riformiste cattoleche ca vedevane jndr'à 'u Sacrificie d'u sanghe de Criste l'uniche via de sarvezze individuale.

'Na releggiosetà tormendate (1542)[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u 1542 Papa Paolo III Farnese gelose e scucciate d'u fatte ca 'u luèche addò 'a celebbrazzione de Michelangele pettore raggiungesse le levèlle cchiù ierte ere dedicate a Papa Sisto, le affidò 'a decorazione d'a cappella private soje jndr'à 'u Vaticane ca pogghiò 'u nome sue (Cappelle Paolina) addò facìe doje affresche. 'U prime, 'a Conversione de Saulo, presende 'na scene inzerite jndr'à 'nu paesagge spugghiate e irreale, cumme combatte groviglie de figure alternate a spazie vacande e, a 'u cendre, 'a luce accecande ca da Dio scenne sus a Saulo 'nderre; 'u seconde, 'u Martirio de San Pitre, tène 'na croce disposte in diagonale in mode da costruì l'asse de 'n'ipoteteche spazie circolare cu a 'u cendre 'a facce d'u martire. Stu urteme affresche avenìe fatte apprisse l'ultimazione d'u chiaute ridimenzionate de Giulio II.

'A mediazione teologgeche (1544-1545)[cangecange 'a sorgende]

Apprisse le urteme accorde jndr'à 'u 1542, 'u chiaute de Giulio II avenìe chiandate jndr'à chiesere de San Pitre in Vincoli 'mbrà 'u 1544 e ìu 1545 cu le statue d'u Mosè, de Lia (Vite attive) e de Rachele (Vite condemblative) jndr'à 'u prime ordene.

Jndr'à 'u seconde ordene, a 'u fianghe d'u pondefice stennute cu sus 'a Vergine cu 'u Piccinne se iacchiane 'na Sibilla e 'nu Profete. Pure stu proggette resende de l'influsse d'u circhele de Viterbo; Mosè omme illumande e sconvolte da 'a visione de Dio jè affiangate da doje mode de essere, ma pure da doje mode de sarvezze none necessariamende 'u conflitte 'mbrà de lore: 'a vite condemblative avène rappresendate da Rachele ca cerche de preià cumme ce te sarvave sulamende pa Fede, invece 'a vite attive, rappresendate da Lia, cerche de operà cumme ce te sarvave sulamende pe le opere. L'inderpretazione comune de l'opere d'arte jè ca se tratte de 'na specie de posizione de mediazione 'mbrà Riforme e Cattolicesime dovute in prateche a l'indense frequendaziona soje cu Vittoria Colonna e l'amice sue.

Palazze Farnese (1546-1550)[cangecange 'a sorgende]

Cu 'a morte de Andonie da Sangallo 'u Uagnone jndr'à 'u 1546, a Michelangele avenèrene affidate le fabbreche de Palazze Farnese e d'a Basiliche de San Pitre, quest'urteme da 'u 1457, tutte e doje lassate ingombiute da 'u prime.

'Mbrà 'u 1547 e 'u 1550 facìe 'u combletamende d'a facciate e d'u cortile de Palazze Farnese: jndr'à facciate cangiò, rispette a 'u proggette d'u Sangallo, certe elemende ca donne a l'inzieme 'na forte connotazione plastiche e monumendale ma a 'u timbe stesse dinamiche e espressive. Pe avè stu resultate facìe crescere in altezze 'u seconde chiane, mettìe 'nu massicce cornicione e supranò 'u finestrone cendrale cu 'nu stemme colossale (le doje a le late sonde successive).

Jndr'à 'u stesse timbe se occupò pure de l'inzerimende d'a chiesere de Sanda Marije de le Angele jndr'à le Terme de Diocleziano.

Basiliche de San Pitre jndr'à 'u Vaticane (1547-1564)[cangecange 'a sorgende]

Proggette pa basiliche vaticane

Quanne murìe 'u Sangallo jidde avenìe ingarecate de combletà 'a Basiliche vaticane, ca già avere state accumenzate a essere recostruite da Bramante jndr'à 'u 1506. Pa basiliche de San Pitre, Michelangele pruggettò 'u retorne a 'a chianda cendrale d'u Bramante, cu 'nu quadrate inscritte jndr'à croce greche, rifiutanne sia 'a chiande a croce latine 'ndrodotte da Raffaelle Sanzio, ca le disegne d'u Sangallo, ca prevedevane 'a costruzione de 'n'edificie a chianda cendrale da 'n'imbonende avancuerpe.

Scettò 'nderre stuezze fatte da le predecessure sue e rispette a 'a perfette simmetrie d'u proggette bramandesche, indroducìe 'n'asse preferenziale jndr'à costruzione, ipotizzanne 'na facciate prengepàle schermate da 'nu portiche comboste da culonne d'ordene gigande (non fatte). Pa massicce strutture murarie, ca avera fuscere longhe tutte 'u perimetre d'a fabbreche, penzò e facìe 'nu uneche ordene gigande a paraste corinzie cu attiche, invece a 'u cendre d'a costruzione facìe 'nu tamburre, cu culonne binate (sicuramende realizzate da l'artiste), sus a 'u quale avenìe 'nzippate 'a cupole emisferiche a costolone congluse da landerna ('a cupole avenìe combletate, cu quacche differenze rispette a 'u modelle origgenarie, da Giacome Della Porta).

Comungue, 'a congezione michelangiolesche avenìe in granne parte stravolte da Carle Maderno, ca a l'inizie d'u XVII sechele combletò 'a basiliche cu l'aggiunde de 'na navate longitudinale e de 'n'imbortande facciate sus 'a base de le spinde d'a Condroriforme.

'Na chiazze pe Marco Aurelio[cangecange 'a sorgende]

Chiazze d'u Cambidoglie

Cu 'u trasferimende sus a 'u Cambidoglie d'a statue equestre de Marco Aurelio, simbele de l'autorità 'mberiale e pe estenzione d'a condinuità 'mbrà 'a Rome 'mberiale e quedda papale, Paolo III 'ngarecò Michelangele de studià 'a ristrutturazione d'a chiazze d'u Cambidoglie, cendre d'a vita civile romane.

'A chiazze avenìe realizzate a chianda trapezioidale cu sus a 'u funne 'u palazze de le Senature, ca tenève 'na scale a doppia rambe e delimitate a le late da doje palazze: 'u Palazze de le Conservature e 'u accussì ditte Palazze Nuève fatte nuève nuève, tutte e doje convergende verse 'a scale de accesse a 'u Cambidoglie. Le edificie avenèrene dotate de 'n'ordene gigande a pilastre corinze in facciate, cu massicce cornice e rchitrave invece 'a pavimendazione d'a chiazze (fatte sule a le prime d'u '900) jè disegnate seconne 'nu reticole curvilinèe inscritte jndr'à 'n'ellisse cu a 'u cendre 'u basamende a anghele smussate pa statue d'u Marco Aurelio.

'Na Pietà pigghiate a martellate (1550-1555 cchiù o mene)[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Pietà de l'Opere d'u Duomo.

Da 'u 1550 cchiù o mene accumenzò 'a accussi dette Pietà de l'Opere d'u Duomo (nome pigghiate da 'u fatte ca osce a die stè jndsr'à 'u Musèe de l'Opere d'u Duomo de Firenze), opere destinate a 'u chiaute sue e lassate apprisse ca l'artiste sckuasciò jndr'à 'nu 'ngazzamende forte forte doje o ttre anne cchiù tarde, 'u vrazze e 'a iamma sinistre d'u Criste, spezzanne pure 'a mane d'a Vergine. Avenìe cchiù nnande Tiberio Calcagni a ricostruì 'u vrazze e rifinì 'a Maddalene lassate da 'u Buonarroti a 'u state de none spicciate: 'u gruppe costituite da 'u Criste mandenute da 'a Vergine, da 'a Maddalene e da Gesèppe d'Arimatea jè mise jndr'à 'nu mode piramidale cu a 'u vertice st'urteme; 'a sculture avene lassate a diverse grade de finiture cu 'a figure d'u Criste a 'u stadie cchiù avanzate. 'U San Gesèppe pare ca jè 'n'autoritratte de Buonarroti, da dò pare ca jesse 'na figure d'u Criste: pò essere 'nu riferimende a 'a sofferenze psicologgeche ca jidde, profondamende religgiose, purtave jndr'à de se jndr'à chidde anne.

'Na Pietà sbozzate e none spicciate (1552-1564)[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Pietà Rondanini.

'A Pietà Rondanini avenìe definite, jndr'à l'invendarie de totte le opere acchiate jndr'à 'u studie sue apprisse 'a morta soje, cumme:

Un'altra statua principiata per un Cristo et un'altra figura di sopra, attaccate insieme, sbozzate e non finite.

Michelangele jndr'à 'u 1561 rialò a 'u servitore sue Andonie d'u Frangese condinuanne però a fà cangiaminde 'mbonde 'a morta soje; 'u gruppe jè costituite da parte purtate a termine, cumme 'u vrazze destre de Criste e da vanne none spicciate, cumme 'u torse d'u Salvatore cazzate condre 'u cuerpe d'a Vergine quase a formà 'nu tutte une. Successivamende a 'a scombarse de Michelangele, jndr'à 'nu periode 'mbrecisate, sta sculture avenìe spustate jndr'à 'u Palazze Rondanini de Rome e da quiste avenìe mutuate 'u nome. Osce a die se iacchie jndr'à 'u Castelle Sforzesche, accattate jndr'à 'u 1952 da 'a cetate de Melane da 'na proprietà private[21].

Porta Pia a Rome[cangecange 'a sorgende]

Disegnò verse 'u 1561 'a monumendale Porta Pia, cu 'a fronde prengepàle verse l'inderne d'a cetate, jndr'à 'nu mode de ccrejà 'na vere e proprie scenografije urbane. 'A porte cu frontone curvilinèe inderrotte e 'nzerite jndr'à 'notre triangolare jè fiangheggiate da paraste scanalate, invece sus a 'u sette murarie a le late se iaprene doje finestre timbanate, cu sus otre mezzanine cecate. Sus a 'u stesse disegne de Michelangele, quacche anne apprisse, avenìe fatte 'na meravigliosa porte in peperino a l'ingresse d'a cetate de Soriano jndr'à 'u Cimine (VT). Sta porte canusciute cu 'u nome de "Porta Romane" avere state volute dsa 'u Pringipe Carle Albani.

Console de l'Accademie de le Arte d'u Disegne e morte[cangecange 'a sorgende]

Chiaute de Michelangele

'U 13 scennare 1563 Cosimo I de' Medici fonne, sus a 'u conziglie de l'architette aretine Giorgie Vasari, l'Accademie e Combagnie de l'Arte d'u Disegne d'a quale avenìe subbete elette console proprie Michelangele.

Invece 'a Combagnie ere 'na specie de corporazione addò averena aderì tutte le artiste operande in Toscana, l'Accademie, fatte sulamende da le cchiù 'mbortande personalità culturale d'a corte de Cosimo, avère finalità de tutele e supervisione sus a l'indere produzione artisteche d'u pringepate mediceo. A 'nu sule anne da 'a nomene, 'u 18 febbrare 1564, a l'età de ottendotte anne, Michelangele more a Rome e l'Accademie se occupesce de reportà 'u muerte a Firenze e de organizzà 'u funerale d'u granne artiste jndr'à Chiesere de Sanda Croce. Proprie Giorgie Vasari disegnò 'u monumende sepolcrale de Michelangele comboste da ttre figure ca chiangene ca rappresendane 'a petture, 'a sculture e l'architetture.

Opere de attribbuzzione ingerte[cangecange 'a sorgende]

Rime[cangecange 'a sorgende]

Da jidde conziderate cumme 'an "cosa sciocca" l'attività poetica soje se avène caratterizzanne, a differenze de quedde usuale jndr'à 'u Cinghecinde influenzate da 'u Petrarca, da tone energece, austere e indensamende espressive riprese da le poesie de Dante.

Le cchiù andiche combonimende poetece onne state scritte jndr'à l'anne 1504 - 1505 ma jè probabbele ca n'ha fatte pure otre apprime viste ca sapime ca 'nu sacche de manoscritte sciuvanile sue scerene perdute.

'A formaziona poeteca soje avenìe probbabilmende sus a le teste de Petrarca e Dante, canusciute jndr'à cerchie umanisteche d'a corte de Lorenzo de' Medici. Le prime sonette sonde legate a varie teme cullegate a 'a fatja artistica soje, certe vote raggiungene 'u grottesche cu immaggine e metafore avveramende bizzarre. Successive sonde le sonette fatte pe Vittoria Colonna e pe l'amate Tommaso de' Cavalieri; jndr'à lore se congendre maggiormende sus 'u teme neoplatoniche de l'amore sia divine ca umane ca avène tutte sciucate 'ndorne a 'u condraste 'mbrà amore e morte risolvennele cu soluziune mo drammateche mò ironicamende distaccate.

Jndr'à l'urteme anne le rime sue se congendrarene maggiormende sus a 'u teme d'u peccate e d'a sarvezze individuale, aqquà 'u tone addevende arraggiate e certe vote angosciose tande da devendà vere e proprie visiune mistiche d'u divine.

Le rime de Michelangele ingondrarene 'na certa fortune jndr'à le State Aunìte jndr'à l'Uettecinde, apprisse 'a lore traduzione da vanne d'u granne filosofe Ralph Waldo Emerson.

'U none spicciate de Michelangele[cangecange 'a sorgende]

None-spicciate jndr'à Pietà Bandini
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Aspette psichice jndr'à l'opere de Michelangele.

Pe prima cose abbesogne distinguere 'mbrà le opere ca avenèrene fatte indenzionalmende cu certe stuezze none spicciate, cumme a le doje tunne Taddei e Pitti e chidde ca non ge riuscì a spiccià pe cause de fattore esterne.

Jndr'à le doje none spicciate volondarie, Michelangele ere in gare cu Leonardo e 'a poetica soje de l'indeterminatezze spaziale e psicologgeche, pe stu fatte lassò certe stuezze de le doje tunne a 'nu state de abbozze.

Pe tutte l'otre opere none spicciate se tratte sulamende de case accidendale, pure ce se permettene de vedè cumme l'artiste sceve nnande jndr'à sculture, definite da jidde stesse cumme 'n'arte ca avène creanne pe "via di levare", chiuttoste ca de mettere. Discorse a parte pa Pietà Rondanini, opere da jidde sulamende abbozzate 'mbonde a l'urteme sciurne de vite: 'u none-spicciate aqquà serve pe ccrejà 'na vera e proprie visione mistiche d'u divine.

'U none-spicciate de le urteme opere rappresenderenne 'u convingimende de l'irrangiungibbiletà d'u proprie obiettive: arrevà a Dio attraverse 'nu percorse artisteche, personale e soggettive. Michelangele capisce ca sule cu 'a morte e none cu 'a perfezione artisteche pò arrevà a Dio.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. A partì da Giorgie Vasari ca jndr'à le Vite tracciò 'n'arche de rinnovamende de le arte ca scève da Cimabue e spiacciave a Michelangele stesse.
  2. Andonie Forcellino, Michelangele 'Na vita inguiete, Editori Laterza, 2005, p.6)
  3. Andonie Forcellino, Michelangele 'Na vite inguiete, Editori Laterza, 2005, p.19)
  4. Andonie Forcellino, Michelangele 'Na vite inguiete, Editori Laterza, 2005, p.9-10)
  5. Andonie Forcellino, Michelangele 'Na vite inguiete, Editori Laterza, 2005, p.17)
  6. Andonie Forcellino, Michelangele 'Na vite inguiete, Editori Laterza, 2005, p.18-19)
  7. Ascanio Condivi, Vita di Michelagnolo Buonarroti, SPES, Firenze, 1998, p.10
  8. Andonie Forcellino, Michelangele 'Na vite inguiete, Editori Laterza, 2005, p.32-33)
  9. Andonie Forcellino, Michelangele 'Na vite inguiete, Editori Laterza, 2005, p.43)
  10. Andonie Forcellino, Michelangele 'Na vite inguiete, Editori Laterza, 2005
  11. Andonie Forcellino, Michelangele 'Na vita inguieta Editori Laterza, 2005, p. 54
  12. Andonie Forcellino, Michelangele 'Na vita inguieta, Editori Laterza, 2005, p.55
  13. Andonie Forcellino, Michelangele 'Na vite inguiete, Editori Laterza, 2005, p.60
  14. Andonie Forcellino, Michelangele 'Na vite inguiete, Editori Laterza, 2005, p.64-65
  15. Vasari, Le vite dei più eccellenti pittori, scultori e architetti, Grandi Tascabili Economici Newton, 2003, p.1207
  16. Andonie Forcellino, Michelangele 'Na vite inguiete, Editori Laterza, 2005, p.63
  17. Andonie Forcellino, Michelangele 'Na vite inguiete, Editori Laterza, 2005, p.63
  18. Andonie Forcellino, Michelangele 'Na vite inguiete, Editori Laterza, 2005, p.77
  19. Andonie Forcellino, Michelangele 'Na vite inguiete, Editori Laterza, 2005, p.83
  20. 'A culonne 'mbame de Michelangele, artichele sus a 'u Corriere Fiorentino (Corriere della Sera) d'u 6 abbrile 2008. 'A culonne spezzate pare ca jè conzervate angore osce a die jndr'à 'u parche d'u convende jndr'à villa Hainaux jndr'à 'u borghe de Ripa vicine a Seravezza. Jndr'à pieve d'a Cappelle a Azzano Michelangele sculpìe 'u rosone e pò essere pure 'nu colonnate, opere perdute duranne le bombardaminde d'u 1944.
  21. Tartuferi Iangele e Mancinelli Fabbrizie. Michelangele. Pettore, scultore, architette. ATS Itaglie, 2001, p. 75

Bibliografije[cangecange 'a sorgende]

Musèe[cangecange 'a sorgende]

Elenghe de le musèe e chiesere ca tènene opere de Michelangele:

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN24585191 · ISNI (EN0000 0001 2124 3640 · SBN (ITENCFIV017291 · BAV (ENITJA495/19407 · CERL (ENcnp00559773 · Europeana (ENagent/base/59821 · ULAN (EN500010654 · LCCN (ENn80152368 · GND (DE118582143 · BNE (ESXX1161659 (data) · BNF (FRcb11885845q (data) · J9U (ENHE987007265471105171 · NSK (HR000003416 · NDL (ENJA00449952 · CONOR.SI (SL7468387 · WorldCat Identities (ENlccn-n80152368

Collegamiende fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN24585191 · ISNI (EN0000 0001 2124 3640 · SBN (ITENCFIV017291 · BAV (ENITJA495/19407 · CERL (ENcnp00559773 · Europeana (ENagent/base/59821 · ULAN (EN500010654 · LCCN (ENn80152368 · GND (DE118582143 · BNE (ESXX1161659 (data) · BNF (FRcb11885845q (data) · J9U (ENHE987007265471105171 · NSK (HR000003416 · NDL (ENJA00449952 · CONOR.SI (SL7468387 · WorldCat Identities (ENlccn-n80152368