Lènga bengalese

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.


Bengalese
বাংলা
Parlate inBangladesh, Indie, e assaje otre paise
ReggioneSud-Est asiatiche
Locutori
Totale207 miglione
Classifeche6
Tassonomie
FilogenesiLènghe indoeuropee
 Lènghe indoiraniane
  Lènghe indoariane
   Oriendale
    Apabhransa Avahattha
     Bengalese
Statute ufficiale
Ufficiale inbandiera Bangladesh
Bengala Occidendale (Indie)
Tripura (Indie)
Regolate daBangla Academy
Codece de classificazione
ISO 639-1bn
ISO 639-2ben
ISO 639-3ben (EN)
Glottologbeng1280 (EN)
Linguasphere59-AAF-u
Estratte in lènga
Dichiarazione universale dei diritti umani, art. 1
সমস্ত মানুষ স্বাধীনভাবে সমান মর্যাদা এবং অধিকার নিয়ে জন্মগ্রহণ করে
Traslitterazione
Samasta mānuṣa svādhīnbhābe samāna maryādā ebaṁ adhikāra niye janmagrahaṇa kare. Tnādera bibeka ebaṁ buddhi āche; sutarāṁ sakalerai’ eke aparer prati bhrātṛtvasulabha manobhāba niye ācaraṇa karā ucit.

'U Bengalese (nome native: Bangla [বাংলা], nome 'nglise: Bengali ) jè 'na lenga indoeuropee d'a famigghie indoiraniane appartenende a 'u gruppe indoarie de l'Asie meridionale ca se jè evolute cumme discendende da 'u Sanscrite, da 'u Pāli e da le lènghe pracrite. Jndr'ô Bengalese 'a lenga stesse jè chiamate Bāṇlā (pronunge: IPA: /'baŋla/), 'nu termine ca ôsce jè de granne diffusione jndr'ô 'Nglise.

'U Bengalese jè origgnarie d'a reggione oriendale de l'Asie meridionale canosciute cumme Bengala ca combrende 'u Bangladesh e ô state indiane d'u Bengala Occidendale. Ce sonde deverse comunità de lenga bengalese jndre le state indiane de l'Assam e d'u Tripura e jndre populazzione de le emigrande jndr'ô Occidente e jndr'ô Medie Oriende. Cu cchiù de 200 miglione de madrelènga jè 'a quarte o 'a quinde lènga cchiù parlate a 'u munne dope 'u cinese mandarine, 'u spagnole, le 'nglise e, probabilmende, l'hindi. 'U Bengalese jè 'a seconne lenga cchiù parlate jndr'à Indie dope l'Hindi. 'Nzieme ad 'u assamese, jè sciugrafecamende 'a cchiù oriendale de le lènghe indo-europee L'assamese, l'oriya e 'u maithili, otre ttrè lènghe appartenende a 'u rame Maghadan oriendale de le lènghe indoarie, sonde 'mbarendate assaje da vicine cu 'u bengalese. L'assamese standard, l'oriya e 'u bengalese sonde conziderate da alcune quase reciprocamende 'ndellegibbele; alcune dialètte locale de 'na lenga tènene 'na somiglianze 'mbressionande ad une o cchiù dialètte de le otre dò lènghe.

Cumme resultate d'u rinascimende bengalese jndre sèchele XIX e XX, 'a maggior parte d'a cchiù famuse letterature, poesie e canzone indiane sonde jndr'ô bengalese. Le opere de Rabindranath Tagore ('u prime asiatiche a pigghià 'u Premie Nobel), pè esembie, sonde jndr'ô bengalese. Assaje de le movimende reformiste releggiose, filosofeche e polìteche ca sonde iniziate jndre quèdde ere erene condotte da bengalese.

Scritture[cangecange 'a sorgende]

'U bengalese jè scritte jndr'ô sillabarie bengalese (chiamate pure alfabbete sillabiche o abugida), 'na scritture d'a famigghie brahmina assaje simile a 'u sillabarie Devanagari ausate pè l'hindi, 'u sanscrite e moltassaje otre lènghe indoarie. 'U sillabarie jè 'na scritture corsive cu 12 signe pè le vocale e 52 consonande. Cumme jndre totte le sillabare, ogne consonande jndr'à scritture bengalese tène 'nu suène vocaliche racchiuse, 'nu diacritiche esterne addà esse aggiunde sotte ad 'a consonande. Le vocale pòtene essere scritte cumme lettere 'ndipendente o scrivennove sus 'na varietà de diacritiche, sotte, nnanze, dope o attorne ad 'a consonande a cui appartenene. Le legame consonanteche sonde tipicamende indicate tramite 'a legature de dò o cchiù simbole.

'U sisteme de scritture bengalese jè basate sus 'na varietà assaje cchiù andiche d'a lenga e accusì non ge se conzidere nisciune fusione de suène ca onne avute puèste jndr'à lenga parlate. Pè esembie l'alfabbete tène dò lettere pè 'u suène [dʒ] e ttrè pè 'u suène [ʃ]. A 'u condrarie 'nu numere de lettere ôsce a die onne cchiù de 'na possibilità de pronunge: 'a lettere এ pòte rappresendà o 'a vocale vasce [æ] o 'a vocale medie-ìrte [e]. Inoltre assaje lettere e diacritiche sonde devendate "silenziose" jndr'à lenga parlate. 'A parole pè "salute" pè esembie jè pronungiate [shastho], me jè scritte [swaysthyo]. Cu quèste 'nconsistenze e ridondanze minore, 'a scritture bengalese non ge pòte essere descritte cumme 'nderamende foneteche.

Proprie quèste scritture, cu picche cangiaminde, jè ausate pure pè scrivere l'assamese. Otre lènghe 'mbarendate d'a reggione fàcene ause de l'alfabbete bengalese. 'U Meithei, 'na lenga sino-tibetana fù scritte pè sèchele jndr'ô sillabarie bengalese fine a ché jndre le anne '80 torne ad essere nuovamende de ause comune 'u Meetei Mayek ('u sillabarie Meithei). Pè sèchele 'a lenga Sylheti hagghie ausate 'na scritture deverse, basate sus ô sillabarie Devanagari. Quèste scritture, chiamate Sylheti Nagori, non g'è a 'u momendo cchiù jndre ause, purcè 'a maggior parte de le parlande d'a lenga Sylheti onne adottate 'a scritture bengalese.

Foneteche[cangecange 'a sorgende]

L'invendarie fonemiche d'u Bangla jè fatte da 29 consonande e 14 vocali, combrese le sette vocale nasale.

'Nu schema foneteche approssimative furnite da IPA jè 'u seguende:

Vocale
  Anderiore Cendrale Posteriore
Acute i   u
Medie-acute e   o
Medie-grave æ   ɔ
Grave   a  
Consonande
  Labiale Dendale Apiche-
Alveolare
Apiche-
Postalveolare
Lamine-
Postalveolare
Velare Glottale
Occlusive sorde p

t̪ʰ
  ʈ
ʈʰ
ʧ
ʧʰ
k
 
Occlusive sonore b

d̪ʰ
  ɖ
ɖʰ
ʤ
ʤʰ
g
 
Fricative sorde     s   ʃ   h
Nasale        
Liquide     l, r ɽ      

Traslitterazione[cangecange 'a sorgende]

Pè le fine d'a traslitterazione, jè ausate aqquà 'u schema seguende, basate sus ô precedende schema IPA:

Vocale
  Anderiore Cendrale Posteriore
Acute i   u
Medie-acute e   o
Medie-grave ê   ô
Grave   a  
Consonande
  Labiale Dendale Apiche-
Alveolare
Apiche-
Postalveolare
Lamine-
Postalveolare
Velare Glottale
Occlusive sorde p

t̪ʰ
  ʈ
ʈʰ
ʧ
ʧʰ
k
 
Occlusive sonore b

d̪ʰ
  ɖ
ɖʰ
ʤ
ʤʰ
g
 
Fricative sorde     s   ʃ   h
Nasale m   n     ŋ  
Liquide     l, r ɽ      

Premie Nobel pè 'a letterature de lènga bengalese[cangecange 'a sorgende]

Manuale jndr'à lenga tagliàne[cangecange 'a sorgende]