Medie Oriende

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.

L'espressiune Medie Oriende segnefeche jndre l'ause comune 'a reggione occupate da le naziune de l'Asie sud-occidendale, da l'Iran a l'Egitte. Assaje spesse a jidde se mettene 'nzieme pure le paise arabe nordafricane pure ce, pè raggione sciugrafeche, 'a stesse reggione pòte essere recanosciute cumme Vicine Oriende, cu 'nu Medie Oriende ca avvrazze cchiù o mene l'aree d'u sub-continende indiane (Afghanistan, Pakistan, Indie e Bangladesh), e 'nu Estreme Oriende a est de jidde.

Le sèje prengepale gruppe linguìsteche de l'aree sonde 'u persiane, l'arabe, l'ebraiche, l'assire, 'u curde e 'u turche.

Le Paise e state 'n essere e 'n devenì ca facene parte de l'aree sonde:

'U Medie Oriende

L'aree mediorientale tène 'na assaje vasce presenze de resorse idriche.

Origgene d'u nome[cangecange 'a sorgende]

Storecamende, 'a parole Medie Oriende derive da 'u scucchiámende amministrative ca 'a Gran Bretagne avéve operate pè 'u munne asiatiche ca da jedde ere dependente jndr'ô periode coloniale, ma stave a segnefecà jndr'à origgene a 'na reggione deverse da quèdde attuale: 'u cangiaminde de segnefecate jè dovute a le 'nfluenze americane.
L'espressione Near East segnefecave 'nfatte pè 'u Foreign Office e 'u Ministere de le Colonie 'u munne arabe sottoposte a 'u dominie ottomane, da 'u Marocche ad 'a Turchie combrese, 'ncludennove 'a stesse Grecie ca de le 'Mbere Ottomane "vicine-oriendale" faceve a quidde timbe parte e ca devende 'ndipendente sule jndr'ô 1820-21.
L'espressione Middle East segnefecave 'nvece l'aree (non esclusivamende islamiche) ca d'a Persie se spanneve fine a totte 'u sub-continende indiane ca faceve parte jndre quèdde epoche de le soje dominie.
L'espressione Far East segnefecave 'nfine a l'aree ca se spanneve angore cchiù a Oriende.
'Nu equivalende de quiste, cu quacche minore defferenziaziune, fù ausate pure d'a Frange ca ausave (e pure ôsce ause) correndemende le termine Proche Orient, Moyen Orient e Extreme Orient.

Jndr'à Itaglie 'nvece 'na discrete confusione ha purtate ad accomunà Vicine Oriende a Medie Oriende, cu 'na preferenze pè quiste urteme, cu sovrapposizione ca sonde dovute essenzialmende a 'na non adeguate categorizzazione geo-polìteche de le 'ndere aree pè le caratteristeche d'a storie coloniale tagliàne.
Jedde remase 'nfatte limitate a l'aree africane e non ge sendì nisciune necessità de 'ndividuà cu precisione burocrateche deverse e disomogenee reggione d'u munne, limitandose de conseguenze a penzà pè Eritrea, Somalia e, pè 'nu picche timbe, Abissinie l'espressione "Africa Oriendale Tagliàne" addò, pè parlà d'u comblesse de le dominie tagliàne d'oltremare, conzideranne pure 'a Libia, se ausave 'a cchiù semblice definizione de "Africa Tagliàne".

'U mode de dìce "Medie Oriende" jè comungue state pigghiate e ausate jndr'ô munne arabe (al-Sharq al-awsat) ca pè otre ause cu assaje cchiù piacere a le termine "Màghreb" e "Màshreq" (rispettivamende "Occidente" e "Oriende") pè identificà le paise arabe nordafricane, cu l'eccezziune de l'Egitte da cui, verse le aree arabofone cchiù oriendale, se ause appunde 'u termine Màshreq.

'A confusione non ge stè 'nvece pè le aree "vicine-oriendale" d'età andiche (precedende ad 'a conquiste arabe) pè le quale jè state adottate oramaie l'espressiune accademicamende attestate de "Vicine Oriende andiche".

Populazzione[cangecange 'a sorgende]

Jndr'ô Medie Oriende stonne assaje popule deverse, pè 'a maggioranze musulmane. Le prengepale sonde le Arabe, le Turche, le Iraniane e le Curde.

Le Arabe sonde originarie d'a penisole arabiche, addò formane 'a maggioranze d'a populazzione accussì cumme jndr'ô Libano e jndr'à Giordania, jndr'ô Iraq e jndr'à Siria; assaje Arabe stonne pure jndre Israele. Pure ce le Arabe sonde conziderate 'nu uneche popule, 'mbrà de jidde ce sonde differenze profunne, ca a vote sonde a l'origgene de le conflitte.

Le Turche, ca se sonde stabilite jndre quèste reggione jndr'ô Vasce Medioeve, stonne jndr'à Turchie e pè 'na minoranze jndre l'isole de Cipre. Sonde Turche pure le Azere (Iran e Azerbaigian).

Le Iraniane sonde le discendende de le Persiane e sonde 'u popule cchiù numerose jndr'ô Iran; jidde sonde musulmane sciite e non sunnite.

Le Curde stonne da timbe andichissime jndre 'na granna reggione ca combrende 'a Turchie sud-oriendale, l'Iraq settentrionale, 'nu stuezze de l'Iran occidendale e quacche stuezze jndr'à Siria. Jidde sonde cchiù de 10 miglione, pure ce le guverne de l'Iraq, d'a Turchie e de l'Iran (le ttrè State jndre cui sonde cchiù numerose) non ge ammettene 'a lòre esistenze, definendole cumme "Turche de le mondagne".[1] Quiste guverne onne attuate 'na repressione assaje feroce cu 'nu sterminie sistematiche de le crestiáne, soprattutte da parte de l'Iraq.

Vicine a quèste populazzione cchiù numerose ce ne stonne otre 'mbortande jndre 'na maniere uguale: le Ebree, abitande d'a Palestine jndr'à età andiche, se spannerone jndre otre reggione jndr'ô periode d'u dominie romane (diaspore ebraiche). Assaje Ebree turnarene rrete jndr'à Palestine o sotte 'u dominie 'nglise o dope 'a seconne uerre mundiale. Ôsce 'a 'mmigraziune de Ebree jndre Israele condinue, 'ncuraggiate da 'u guverne ca punde a rafforzà 'a presenze ebraiche jndr'à reggione: le Ebree israeliane sonde origgenarie accussì de le Paise europee, asiatiche e africane e formane 'nu gruppe assaje eterogenee, pure ce accumunate d'a releggione israelitiche.

Jndre quèste reggione stonne pure da timbe andiche alcune popule crestiáne: Armene, Georgiane, Grece.

Le Armene funnarene 'nu proprie regne 'mbrà 'u II e 'u I sèchele a.C. e fùrene cchiù nnande sottomesse da le Turche ottomane. Jidde erene numerose jndr'à Turchie oriendale fine a l'inizie d'u XX sèchele, ma le Turche, pè non sendì cchiù le richieste de 'ndipendenze, misere n'atte 'u massacre sistemateche de le Armene.

Pure le Georgiane stonne jndr'à reggione a sud d'u Caucaso, addò funnarene 'nu proprie State jndr'ô XI sèchele, remaste 'ndipendente fine ad 'a fine d'u XVIII sèchele.

Le Grece se iacchiene sule jndr'à l'isole de Cipre, addò formane 'a maggioranze d'a populazzione. 'Nu timbe jidde erene numerose pure jndr'à odierne Turchie, me fùrene costrette a scè fore da 'u paise dope 'a prime uerre mundiale.

Jndre zone deserteche d'a penisole arabiche ce sonde popule nomade, me jndr'à maggior parte d'a reggione 'a populazzione vive jndre villagge e jndre cetate. De solite 'a populazzione urbane jè cchiù numerose de quèdde rurale e tende ad aumendà pè 'a 'mmigraziune da le cambagne. Alcune cetate onne 'na origgene andichissime (Gerusalemme, Damasco, Baghdad e San'a), mendre otre sonde assaje recende (Ankara).

Deverse cetate onne chhiù de 'nu miglione de crestiáne e 'mbrà le cetate prengepale ce sonde Teheran, capitale de l'Iran, e le ttrè capitale de le repubbleche ex-sovietiche: Tbilisi jndr'à George, Erevan jndr'à Armenie e Baku jndr'ô Azerbaigian.

'A reggione jè 'nderessate da varie fenomene migratorie: spustamende da le paise cchiù povere verse le paise produttore de petrolie; emigraziune verse l'Europe (soprattutte jndr'à Germanie); spustamende 'nderne causate da uerre e persecuzione; migraziune de Ebree verse Israele.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Turkey - Linguistic and Ethnic Groups - U.S. Library of Congress

Vôsce cullegate[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]