Lènga sanscrite

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.


Sanscrito
संस्कृतम् [saṃskṛtam]
ReggioneIndie, Nepal, Bangladesh ed otre vanne de ll'Asie d'u sud; assaje studiuse buddiste jndr'à lle pajèsere de ll'Estreme Oriende, cumme Cine, Giappone, Thailandie e Vietnam sonde altrettande capace de comunecà jndr'à lènga sanscrite.
Locutori
Totale49.736 parlànde cumme prime lènghe (1991)
194.433 parlànde cumme seconne lènghe (1961).
Otre 'nformazione
Scretturedevanagari
Tassonomie
FilogenesiLènghe indoeuropee
 Lènghe indoiraniche
  Lènghe indoarie
   Sanscrite
Statute ufficiale
Ufficiale inIndie
Codece de classificazione
ISO 639-1sa
ISO 639-2san
ISO 639-3san (EN)
Glottologsans1269 (EN)
Estratte in lènga
Dichiarazione universale dei diritti umani, art. 1
सर्वे मानवाः स्वतन्त्राः समुत्पन्नाः वर्तन्ते अपि च, गौरवदृशा अधिकारदृशा च समानाः एव वर्तन्ते। एते सर्वे चेतना-तर्क-शक्तिभ्यां सुसम्पन्नाः सन्ति। अपि च, सर्वेऽपि बन्धुत्व-भावनया परस्परं व्यवहरन्तु।
Traslitterazione
Sarvē mānavāḥ svatantratāḥ samutpannāḥ vartantē api ca, gauravadr̥śā adhikāradr̥śā ca samānāḥ ēva vartantē. Ētē sarvē cētanā-tarka-śaktibhyāṁ susampannāḥ santi. Api ca, sarvē´pi bandhutva-bhāvanayā parasparaṁ vyavaharantu.

'U sanscrite (saṃskṛtam, संस्कृत n'devanagari) appartène ad 'a famigghie de le lènghe indoeuropee, jè 'na Lènga ufficiale de ll'Indie, d'a quale derivane 'nu munne de muderne lènghe d'u paise (prime 'mbrà totte l'hindi, 'a cchiù diffuse); 'u termine sams-kr-ta segnefeche, jndr'à ll'andìche lènga, "perfeziunate" e pòte essere rese cu 'u latine con-fec-tus (se note ce 'a radice kr d'u sanscrite corresponne ad 'a radice fac, es. facio, d'u latine). 'U ruole de quèste lènghe jndr'à culture indiane jè simile a quidde d'u Latine e d'u Greche andìche jndr'à ll'Europe. Jndr'ô sanscrite fùrene comboste 'nu munne de teste classeche, cumme pè esembie le Veda. Se distingue, solitamènde (me le defferenze sonde minime), 'mbrà sanscrite vediche e sanscrite classeche, cchiù tarde, jndr'ô quale fùrene scritte le granne epiche indiane Mahābhārata e Ramayana.

Manoscritte d'u Devimahatmya d'u XI sèchele

Storie[cangecange 'a sorgende]

'A canoscenze d'u sanscrite jndr'à Europe[cangecange 'a sorgende]

'A prime grammateche sanscrite stambate jndr'à Europe ha state compilate sule ad 'a fine d'u XVIII sèchele ad opere d'u missiunarie Paolino da San Bartolomeo[1]. Comungue già jndr'ô XVI sèchele Filippo Sassetti, jndre alcune lettere da ll'Indie 'ndirizzate a lle amice e ad 'a famigghie, inneche 'na certe somiglianze de quacche parole sanscrite cu lle Tagliàne, ma l'affinità 'mbrà 'u Sanscrite e le otre lènghe europee cchiù spannùte jè resultate evidente jndr'ô 1786, quanne William Jones d'a East India Company presende jndr'à sede de Calcutta d'a Royal Asiatic Society 'nu sagge, jndre cui dimostrave ce 'a lènga sanscrite ère riconnucibbele ad 'ô stesse ceppe lènguisteche de lle lènghe germaniche e de lle lènghe classeche cchiù canosciute. De aqquà, le 'nderesse d'u sanscrite da parte de le studiuse europee jndr'ô XVIII sèchele, aprì 'a strada ad 'a lènguisteche storeche e combarate: n'particolare fùrene combarate 'u sisteme de lle radice (es. kr, "fare", da cui karma; oppure tan, da cui: tagliàne danza = frangese danse = 'nglise dance = tedesche tanz) ed 'u sisteme de lle declinaziune d'u sanscrite cu quidde de lle lènghe europee classeche e muderne (es. sanscrite pitar = greche pater = latine pater = tedesche Vater = tagliàne padre). 'A declinaziune d'u sanscrite combrennève uètte case, 'mbrà le quale 'ô strumendale ed 'u locative (cfr. le lènghe baltiche e slave).

Otre studiuse de ll'età romandiche ca se 'nderessarone ad 'u sanscrite fùrene Henry Thomas Colebrooke, autore d'a prie grammateche sanscrite filologgecamènde accurate, e Wilhelm August von Schlegel, ad 'u quale se deve l'inizzie d'ô studie de quèste lènga jndr'à Germanie.

Storie d'a lènga[cangecange 'a sorgende]

Classificazziune[cangecange 'a sorgende]

'U sanscrite appartène ad 'u rame indoarie d'a gruppe indoiraneche, une de le famigghie lènguisteche derivate da ll'indoeuropee.

Distribuzziune sciugrafeche[cangecange 'a sorgende]

'U corpus de le teste sanscrite[cangecange 'a sorgende]

'U prime teste jndr'ô Sanscrite sonde le Rig-veda, une de le lìbbre sacre de ll'Induisme. 'A cchiù granna vanne de le teste cas sonde rumaste ôsce sonde state comboste jndr'à ll'Indie andìche e medievale.

Grammateche[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Grammateche sanscrite.

'U sanscrite jè cu ogne probabbiletà 'a lènga indoeuropee cchiù conzervatrice 'mbrà totte, ce tène angore totte le forme origgenale e ne presènde picche de nuève. 'U nome tène 'na declinaziune assaje comblesse: le case sonde 8 (cu ogne probabbiletà le stesse de ll'indoeuropee): nominative, genitive, dative, accusative, vocative, strumendale, ablative e locative; une de cchiù respette ad 'u latine arcaiche, e ad 'u galliche addò strumendale e ablative non ge sonde maje state distinde; dò n'cchiù respette ad 'u latine classeche, addò jè pratecamènde perse pure 'u locative; ttrè n'cchiù respette ad 'u greche ce pigghie jndr'à lle otre cinghe strumendale, ablative e locative. Le numere sonde ttrè, cumme jndr'ô greche andìche: singolare, duale e plurale; pure le genere sonde ttrè: maschile femminile e neutre, forse 'na cose nuève respette a ll'indoeuropee addò ccu ogne probabbiletà maschile e femminile non ge se distinguevane. Pure 'u verbe jè assaje comblesse e arcaizzande. Ce stonne quàtte mode finite: innecative, congiundive, ottative, 'mberative, cumme jndr'ô greche andìche; 5 timbe: presende, 'mberfette, aoriste, perfette e future (quiste urteme non g'esisteve jndr'ô indoeuropee), me a differenze de latine e greche non ge stè 'nu cchiiucceperfette e 'nu future perfette. 'Nzigne a ll'attive e ad 'u passive 'u sanscrite sveluppe 'a forme medie (sule 'mbrà lle lènghe indoeuropee, 'nzieme ad 'u greche andìche); totte e ttrè le forme sonde sindetiche, e non perifrasteche, a differenze de quanne avène jndr'à maggior parte de lle lènghe muderne.

Parole jndr'à lènga sanscrite ausate jndr'ô tagliáne[cangecange 'a sorgende]

  • Avatar - ava tara, ‘ca descenne’
  • Asana - posiziune, staziune, posture d'ô Hatha Yoga
  • Ayurveda - ayur ‘vite’, veda ‘canoscenze, scienze’
  • Bandana - bandhana, ‘legature, legacce, fiocche’
  • Bodhisattva - da bodhi ‘canoscenze perfette, comblete’, e sattva ‘essenze, spirite, essere’, ‘'u crestiáne 'a cui essenze jè perfette’
  • Bramino - appartenènde ad 'a caste sacerdotale e 'ndellettuale
  • Buddha - 'u crestiáne ce jè sveglie, resvegliate
  • Chakra - rote, dische
  • Dharma - ordene naturale, legge, osservanze, releggione
  • Guru - mèste, 'nzegnande degne de granne respette
  • Karma - aziune, atte, quidde ca ète agite, combiute
  • Maharaja - granne re, andìche titole ausate pè le sovrane indiane
  • Mandala - globe, cerchie
  • Mantra - formule sacre da recità
  • Maya - 'nganne, illusiune, jndr'à ll'induisme vele illusorie ca 'mbedisce de percepì 'a realtà
  • Nadi - jume, nerve, pulsaziune, canale energeteche fisiologgeche
  • Nirvana - luàziune totale, estinzione d'a volizione e de ll'atte de desiderà, illuminazione spirituale
  • Prana - energije vitale, respire
  • Shanti - pace
  • Svastica - da sva, ‘quidde cce jè relative, quidde cce jè proprie’, e aastika ‘avènde fede e fiduce’, croce de bbuène auspice, simbole solare
  • Trimurti - avènde ttrè forme, trinità divine
  • Yoga - congiungimènde, connessione, aunione

Parole jndr'à lènga sanscrite[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. (lingua latina) Paulinus a S. Bartholomaeo, Sidharubam seu Grammatica Samscrdamica. Siddarupam. Cui accedit Dissertatio historico-critica in linguam Samscrdamicam vulgo Samscret dictam, in qua huius linguae exsistentia, origo, praestantia, antiquitas, extensio, maternitas ostenditur, libri aliqui ea exarati critice recensentur, & simul aliquae antiquissimae gentilium orationes liturgicae paucis attinguntur, & explicantur auctore Fr. Paulino a S. Bartholomaeo, Romae, ex typographia Sacrae Congregationis de Propaganda Fide, 1790. Lingua sconosciuta: lingua latina (aiuto)

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Saverio Sani, Grammateche sanscrite, Giardini, Pisa, 1991
  • Carlo Della Casa, Corse de Sanscrite, Edizioni Unicopli, Meláne, 1980 (1998, seconne ediziune)

Dizziunarie sanscrite - tagliáne[cangecange 'a sorgende]

  • Tiziana Pontillo, Sanscrito-italiano, italiano-sanscrito, Meláne: A. Vallardi, 1993, ISBN 88-11-94152-0
  • Dizziunarie Sanscrite-Tagliáne, cu 'na 'ndroduzione aad 'a lènga e ad 'a grammateche sanscrite, a cura de Saverio Sani, Pisa: Ediziune ETS, 2009, ISBN 978-88-467-2173-0 ([1])

Otre dizziunarie[cangecange 'a sorgende]

  • Otto Böhtlingk, Rudolph Roth, Petersburger Wörterbuch, 7 vols., 1855–75
  • Otto Böhtlingk, Sanskrit Wörterbuch in kürzerer Fassung 1883–86 (1998 reprint, Motilal Banarsidass, Delhi)
  • Manfred Mayrhofer, Kurzgefasstes etymologisches Wörterbuch des Altindischen, 1956–76
  • Manfred Mayrhofer, Etymologisches Wörterbuch des Altindoarischen, 3 vols., 2742 pages, 2001, ISBN 3-8253-1477-4

Grammateche[cangecange 'a sorgende]

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegamende sus a indernette[cangecange 'a sorgende]