Valenzane
Valenzane comune | |
---|---|
![]() | |
Localizzazione | |
State | ![]() |
Reggione | ![]() |
Cetate metropolitane | ![]() |
Amministrazione | |
Sinnache | Giambaole Romanazzi (liste civiche de cendre-sinistre) da 'u 29/05/2023 |
Date de istituzione | 17 màrze 1861 |
Territorie | |
Coordinate | 41°03′N 16°53′E |
Altitudine | 85 m s.l.m. |
Superficie | 15,98 km² |
Crestiàne | 17 237[1] (31-10-2024) |
Denzetà | 1 078,66 ab./km² |
Fraziune | Lamie |
Comune 'nzeccate | Adelfie, Bare (Carvonare de Bare, Ceglie d'u Cambe), Capurse, Casamassime |
Otre 'mbormaziune | |
Cod. postale | 70010 |
Prefisse | 080 |
Fuse orarie | UTC+1 |
Codece ISTAT | 072048 |
Cod. catastale | L571 |
Targhe | BA |
Cl. sismiche | zone 3 (sismicità vasce)[2] |
Cl. climatiche | 1303 |
Nome javetande | valenzanise |
Patrone | san Rocche |
Sciurne festive | 16 aguste |
Cartografije | |
![]() | |
Site istituzionale | |
Valenzane (Valenzano jndr'à 'u tagliàne, Valzàne jndr'à 'u dialette barese[3]) jè 'nu comune tagliàne de 17 237 crestiàne[4] d'a Cetate metropolitane de Bare jndr'à Pugghie. Se iacchie a cchiù o mene dece chilometre da 'u capeluéche jndr'à direzione sud-est, jè canusciute prengèpalmende cumme sede de alcune cendre de ricerche sciendifeche, 'mbrà le quale 'u parche sciendifeche e tecnologgeche Tecnopolis, l'istitute agronomeche mediterranée, 'u labboratorie de 'ngegnerie costiere LIC[5] d'u Politecniche de Bare e 'a facoltà de Veterinarie de l'atenée barese.
Origgene d'u nome
[cange | cange 'a sorgende]- Jndr'à le documiende cchiù andiche addò avène citate, 'u paese avène chiamate Balentianum, Balenczanum, Balzano, ca pò ffà ipotizzà 'a derivazione d'u nome d'a radice indoeuropée "balt", ca signifeche palude, acquitrine. 'A presenze jndr'à 'u territorie comunale de le litte de tre torrende, 'u Montrone - Valenzane, 'A Fitte e 'U Picone, face addevendà l'ipotesi assaije probabbele;
- Seconde 'n'ipotesi abbastanze accreditate 'u nome avène da 'u termine latine Valentianum, cioè «probbietà de Valens», nome probbie latine diffuse jndr'à 'u Vasce 'Mbere;
- L'ipotesi repurtate da Bonaventure da Lame, parlanne de l'occupazione de Bare da vanne de le Saracine, attrebbuisce 'u nome Valenzano a quidde d'u funnatore greche d'u paese, ca avere cumme nome, seconde 'u storeche, Valentiniano o Valenziano;
- Sembre Bonaventura carresce 'n'otra ipotesi, seconne 'a quale 'u nome d'u paese avéne da 'a posizione sciugrafeche favorevole. A 'u tiembe d'a funnazione d'u borghe, 'u territorie sus a 'u quale avere nate Valenzane ere 'nfatte 'na cambagne aperte e belle areate, adatte pe stu fatte a le 'nferme: jndr'à 'u latine, «quia valet insanus». Da valet insanus pare ca avere assute 'u nome Valenzanum;
- 'N'urteme ipotesi face assè 'u nome d'u borghe da vallis sana, cioè «valle libbere» (l'aggettive sanus, 'nfatte, ave 'u seconde segnificate de "libbere").
Storie
[cange | cange 'a sorgende]Andichità
[cange | cange 'a sorgende]Jndr'à 'u territorie comunale onne state acchiate diverse 'nzediamiende funerarie ca resalene a 'u IV sechele n.C., ca testimoniane cumme l'arée ere javetate da popolazziune de stirpe peucete. Origgenarie de l'Illirie, sus 'a coste est de l'Adriateche meridionale, le Peucete se sckaffarene jndr'à 'u territorie d'a Pugghie cendrale [6] e mandenèrene condatte commerciale cu le colonie d'a Magna Grecie, 'mbrà le quale Tarde.
Apprisse a le uerre sanniteche, le romane se pigghiarene 'a Pugghie e 'u territorie de osce a die de Valenzane devendò probbabbilmende parte de le latifunne estese ca cercunnarene 'a cetate de Cælia (osce a die Ceglie d'u Cambe).
Medioeve e età moderne
[cange | cange 'a sorgende]'A funnazione definitive d'u paese de osce a die se iacchie atturne a 'u 845, jndr'à 'u stesse periode jndr'à 'u quale le Saracine arrevarene a Bare, destruggennele. 'U storeche settecendesche p. Bonavendure da Lame avere penzate sus 'a funnazzione d'u villagge pe opere de 'nu nobbele barese de origgene bizzandine, de nome Valenziano o Valentiniano, ca se avere accasate a 'u secure da le Saracine vecine a 'na chiesere rurale (probbabbilmende quedde sus 'a quale avenìe,pò, edificate 'a chiesere de Sanda Marije de San Luche).
Sembre p. Bonavendure da Lame ipotizzò ca Valenzane, 'nzieme a tanda 'nzediamiende atturne, avere state destrutte da le saracine a' fine d'u X sechele e verse 'a metà de l'XI. Jndr'à prime occasione 'u javetate avere state asckuate e 'na vanne de le javetande fatte priggioniee e carresciate jndr'à Sicilie in schiavitù.
Cu l'arrive d'u feudalesime, 'a cetate (chiamate Ballenzanum) pigghiò le caratteristeche de 'nu feude de 'mbortanze medie. 'U paese avere de le mure e tenéve 'na forme cchiù o mene quadrate, da 'u late de cchiù o mene 180 m. Le porte erane ttrede, quale 'a porte de vie Bare, 'a porte de Sanda Croce e 'a porte de Levande. Jndre a le mure stavane 'nu sbuènne de costruziune, cumme le carcere e le residenze d'u feudatarie e de l'rciprevete.
Le probbietarie d'u feude canusciute onne state:[7]
- Nicolò De Cicala (1177)
- Elie Sclavo (1187)
- Iccerie De Mignach (1283)
- Nicolò Spinelli (1354)
- Moncelle Arcamone (1382)
- Nicolò Fusco (1400)
- Famigghie Dottula (1417)
- Giacome Caldora (1434)
- Famigghie Passarelli
- Famigghie Mangliabeto
- Famigghie Buci
- Famigghie Carafa (1470)
- Famigghie Furietti (1603)
- Famigghie Zevallos (1748)
- Famigghie Martucci (1806)
'U borghe rumanìe 'nu feude 'nzigne a le legge eversive d'a feudalità, fatte 'u 2 aguste 1806 da Geséppe Bonaparte.
Le anne d'a Repubbleche Parteneopée
[cange | cange 'a sorgende]Durande 'a revoluzione napuletane d'u 1799, l'indere Terre de Bare avenìe 'nderessate da le scondre 'mbrà le repubblecane, favorevole a 'u movimende revoluzionarie e a l'abbolizione d'a monarchie borboneche, e le sanfediste condre-revoluzionarie. Jndr'à cetate - comme jndr'à le vecine cendre de Carvonare, Ceglie, Triggiane e Losete - vingerene le seconde. 'A sollevazione sanfediste avenìe condrastare duramende da l'esercite d'u 'Mbere Frangese, ca affrondò e sconfeggìe le ribbelle.
Da 'u Regne d'itaglie a' Repubbleche
[cange | cange 'a sorgende]Spicciate le scondre post-revoluzione, Valenzane avenìe apprime annesse a 'u Regne de le Doje Sicilie e pò, jndr'à 'u 1861, a 'u Regne d'Itaglie. 'U paese, affrondanne 'nu sacche de disagge economece cumme 'a maggior parte de le cetate d'u Meridione, avenìe culpite in prime piane da 'u fenomene de l'emigrazione de masse ìnguédde a le doje sechele. In particolare, assaije cetadine scacchiarene cumme mete d'emigrazione 'u Venezuele.
Jndr'à seconda metà d'u XX sechele, 'a cetate ave aumendate le legame cu 'a cetate de Bare, e ha state caratterizzate da 'nu 'ngremende demografeche veloce e da 'u chiazzamende de tanda servizie d'u capeluéche combrese le cendre de recerche sciendifeche e tecnologgeche.
Jndr'à anne dojemile ha state attuate 'nu piane culturale jndr'à cetate, ca ave avute 'a riaperture parziale d'u castelle baronale e d'a Chiesere de Ognessande.
'U 23 settemmre 2017, 'u Conziglie de le Ministre, sus a proposte d'u Ministre d'u 'Nderne d'a Repubbleche tagliàne Mattée Salvini, ave delibberate 'u squagghiamende d'u Conziglie comunale pe colpe de presunde 'nfiltraziune mafiose jndr'à l'amministrazione comunale.[8][9]
Simbole
[cange | cange 'a sorgende]'U stemme e 'u gonfalone d'u comune onne state recanusciute cu decrete d'u cape d'u guverne d'u 12 luglie 1935.[10] 'U stemme rappresende 'nu surdate ca, seconde 'na leggende, ha state 'u funnatore d'u paese: Valende (o Valentiniano o Valenzano).
'U gonfalone jè 'nu drappe de azzurre a' fasce de vianghe.
Monumiende e luéche de 'nderesse
[cange | cange 'a sorgende]Chiesere Sanduarije de Ognessande de Cuti
[cange | cange 'a sorgende]![]() |
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Chiesere de Ognessande (Valenzane). |

Jndr'à l'agre d'u paese se iacchie 'a chiesere de Ognessande, costruite jndr'à tutte le parte seconde le proporziune d'u numere aurée. 'A chiesere, reliquie de 'n'andiche abbazzie, ave 'na strutture a ttre navate cuoerte da semibotte laterale e bande a piramide; osce a die 'a chiesere non g'appartene a 'u omune, ma a 'u Capitole de San necole. Achiuse jndr'à 'u 1737, cu 'u scettamende 'nderre de l'abbazzie andiche, 'a chiesere ha state riaperte urtemamende a 'u pubbleche pe divese occasiune festive, durande le quale 'a chiesere ha state sede de sagre e manifestaziune culturale o sportive.
Parrocchie Chiesere Matrice San Rocche patrune
[cange | cange 'a sorgende]'A chiersere de San Rocche patrune d'a cetate, chiesere matrice, se iacchie a le confine d'u cendre storeche d'u borghe. 'Nzippate verse 'a fine d'u Cingheciende affianghe a 'na cappelle minore, da 'a quale pigghiò 'u nome, se presende cu 'na strutture tipicamende romaneche, cu 'nu tette e doje spiovende e 'nu rosone larije sus 'a facciate de fronde.
'A chiande de l'edificie mesure 35,20 x 12,20 metre, cu quattre cappelle ca se iaprene a destre e a 'n'otrettande a sinistre. Osce a die 'a configurazione 'nderne de l'edificie jè diverse da quedde origgenarie pe colpe de tanda restaure fatte 'mbrà 'u [[Uetteciende e 'u Noveciende, cu 'a costruzione d'u presbiterie, de l'atare maggiore e d'a torre cambanarie, ca non ge ave 'u stesse stile architettoneche d'a chiesere. Affianghe a' facciate, ste 'a torre civiche. Pò stipe 'a reliquie de San Rocche e 'a reliquie d'a Croce de Gesù.
Amministre pure 'a Prugessione de le Mistere ca da 'u 2022 ave 'u numere de 52 Sacre Mistere.[11]
Convende frangescane Parrocchie Sanduarije Sanda Marije de San Luche
[cange | cange 'a sorgende]'A cheisere Sanda Marije de San Luche, non g'appartene cchià a le frate minore d'a Provinge Francescane de Pugghie e Molise, ma de probbietà de l'arcidiocesi de Bare-Bitonde, jè osce a die 'a seconde chiesere cetadine pe numere de frequendatore, apprisse 'a chiesere matrice de San Rocche. 'Nzippate, seconde 'a leggende, sus a le reste de 'n'andiche cappelle peucezie pe vulere d'u funnaotre Valentiniane, le vicende storeche d'a chiesere se 'ndrecciane cu chidde de 'n'icone appettate da san Luche, osce a die presende cumme pale d'altare. 'A strutture, esembie de romaneche pugghiese, ave une de le torre cambanarie cchiù ierte d'a provinge (~70 ).
Jndr'à chiazze de fronde a sta chiesere se iacchie 'u Monumende a l'emigrande ca arrecorde l'emigrazione de le valenzanise jndr'à le Americhe 'mbrà 'u Uetteciende e 'u Noveciende.
Opere stipate sò:
Sacre Core de Gesù, Gesù Crugefisse (venerate da sechele pe 'nu miracole storeche e 'nzigne a 'u '700 avenève ausate 'u Venerdìe Sande), Gesù Criste Mueérte de legne attrebbuite a Pier Paole Pica o a Pitre Surgente de fine '700 ddunate jndr'à 'u 1976 da 'a famigghie probbietarie Troccoli (assìe jndr'à prugessione de le Mistere d'u Venerdìe Sande matine 'nzieme a le 51 Sacre Mistere), S. Marije de San Luche (statue), 'A 'Ddulurate (statue piccenne diverse da l'otre de San Rocche), San Geséppe, Transite de San Frangische, San Frangische d'Assisi (cu progessione), Sand'Elisabbette d'Ungherie, Sand'Andonije de Padove (cu feste e prugessione) e le Ss. Midece e martire Cosme e Attamiane ca s'assemegghiane a chidde de Bitonde (apprime stave 'na prugessione).
Chiesere Rettorie Sanda Marije de Lorete
[cange | cange 'a sorgende]Se iacchie jndr'à chiazze San Benedette quanne spicce 'u cendre storeche 'mbacce a' parrocchie frangescane de S. Marije de S. Luche. Restaurate combletamende jndr'à 'u 2016 avéne aperte a le inizie d'u 2017. Se stipe 'a statue piccele e inedite d'a Titolare.
Chiesere Rettorie de l'Attane Eterne ggià Chiesere San Pitre
[cange | cange 'a sorgende]Se iacchie jndr'à 'u core d'u cendre storeche. Fatte apprisse 'u Congiglie de Trende, storeche oratorie de le confraterminte valenzanise. Osce a die ausate soprattutte pe le adoraziune eucaristeche e le convegne.
Cappelle Madonne de le Grazie
[cange | cange 'a sorgende]Jndr'à 'u core d'u cendre storeche se iacchie 'na edicole votive granne assaije dedicate a' Madonne de le Grazie cu a 'u cendre 'nu depinde d'a Madonne cu 'u Piccinne, queste jè recindate da ringhiere, jè gestite da 'na famigghie locale, 'a sere d'u Sciuvedìe Sande se allistisce 'u Sepolcre - Altare d'a Reposizione, 'u 2 luglie se face 'na feste.
Chiesette Marije Sandissime d'u Monde Carmele
[cange | cange 'a sorgende]'Nu tiembe 'a chiesette in periferie, ha state urtemamende 'nglobbate jndr'à 'u cendre urbane, aqquà se stipe 'a statue preggiate d'a Madonne d'u Carmine e 'a statue ricamate de Sanda Rite da Casce ca 'u 22 masdce se face 'a feste cu 'na prugessione, ospite 'u simulacre de Gese Criste Muérte; sta statue ha state restaurate jndr'à 'u 2018 e mise sus a 'na base progessionale nove. Pò ste 'u quadre d'a 'Ddulurate, 'nu quadre andiche d'a Madonne d'u Carmine (uegghie sus 'a tele de autore scanusciute) e ospite 'a Croce de le Mistere ca avéne carresciate in prugessione cumme aperture durande 'a Prugessione de le Mistere. 'A sere d'u Sciuvedìe Sande se alliste l'Altare d'a Reposizione e 'u 16 luglie avène organizzate 'na prugessione solenne in onore d'a Madonne d'u Carmine. Jndr'à 'u 1894 se funnò 'a confraternite d'a Madonne d'u Carmine e d'u Scapulare, ca se estinse a fine d'u XX sechele. Osce a die esiste 'nu gruppe de devote a' Sandissime Vergine Marije d'u Monde Carmele.
Cappelle Marije Sandissime d'a Croce
[cange | cange 'a sorgende]Se iacchie leggermende fore da 'u borghe andiche, aqquà jè stipate 'nu affresche d'a Madonne d'a Croce. 'A cappelle, de probbietà private, avène aperte 'a sere d'u Sciuvedìe Sande e se alliste 'u Sande Sepolcre.
Castelle baronale
[cange | cange 'a sorgende]'U castelle baronale Martucci se iacchie jndr'à 'u borghe andiche d'a cetate. 'A costruziona soje resale a l'XI sechele e avìe particolare 'mbortanze jndr'à uerre 'mbrà normanne e bizzandine. Atturne se sveluppò cchiù nnande tutte 'u borghe medievale e 'mbrà 'u XII e 'u XV sechele 'u castelle avìe sidece feudatarije, le quale facerene diverse cangiamiende in funzioen de le esiggenze lore.
'U castelle se sveluppe atturne a 'na corte inderne e conde vinde stanze a 'u piane terre e diciotte a 'u piane de sus. Le stanze avenévane ausate cumme majazzine, luéche de fatìe e de repose, dimore pe le serve, cucine, lavatoie, stalle pe le cavaddere e carcere. Le fenestre erane tutte cu le 'nferriate de firre e, jndr'à vanne sotterranée, stave 'na neviere pe stipà 'u cibe e l'acque.
Osce a die 'u monumende jè probbietà d'a baronesse Matile Falagario Martucci, 'a quale ave restaurate e allariate 'a strutture pe favorì l'organizzazzione, da vanna soje e de le associaziune locale, de convegne, manifestaziune culturale e musecale.
Suggettate
[cange | cange 'a sorgende]Evoluzione demografeche
[cange | cange 'a sorgende]Crestiane censite[12]

Tradiziune e folclore
[cange | cange 'a sorgende]Prugessione de le Mistere de Valenzane
[cange | cange 'a sorgende]Avvenimende annuale de origgene andiche, documendate pa prima vote cu 'na lettere de richieste datate mercoledìe 10 abbrile 1675, a opere de le Frate Frangescane.
'A prugessione de le Mistere se tène 'a matine de ogne Venerdìe Sande e jè l'esposizione pe le vie d'u cendre urbane d'u paese de 52 Sacre Mistere, cioè statue ca raffegurane, passe pe passe, la avvenimiende d'a Passione de Gesù.
'A prugessione de Venerdìe 11 abbrile 1947 presendave 27 mistere. Jndr'à 'u 2000 arrevarene a 41, da 'u 2022 ne stonne 52, 50 de le quale stipate da le famigghie.
Culture
[cange | cange 'a sorgende]'Struzione e recerche sciendifeche
[cange | cange 'a sorgende]
Apparte a le diverse 'stitute scolastece 'nferiore, 'mbrà le quale 'a Scole secondarie de prime grade "Capozzi Galilei", jè presende 'a sede staccate d'u 'Stitute Tecniche Economeche e Tecnologgeche "Andonije de Viti de Marco" ('mbrà le quale eccelle 'u 'ndirizze Biotecnologgije anbiendale, 'stitute jndr'à l'anne scolasteche 2014-15). Jndr'à cetate stonne ospitate, diverse 'stituziune de recerche.
'A cetate osce a die jè une de le prengepàle pole de recerche universitarie de l'arée metropolitane de Bare. Da 'u 1970 ospite 'u 'Stitute Agronomeche Mediterranée de Bare (IAMB), strutture tagliàne d'u CIHEAM attive a Bare da 'u 1961: jè une de le cchiù 'mbortande 'stitute de recerche jndr'à l'agricolture d'u bacine d'u Mediterranée.

Ste 'a sede pure d'a Facoltà de Veterminarie de l'Università de le Studie de Bare, dotate de une de le cchiù granne 'spedale veterinarie d'u Meridione, 'u parche scientifeche e tecnologgeche Tecnopolis, quacche aziende d'a facoltà d'agrarie de l'Università de le Studie de Bare. Ste strutture jndr'à 'u future onna essere 'ndegrate jndr'à 'u Novus Campus de l'università, 'nzieme a' sede uneche d'u CNR, a' Facoltà d'Agrarie, a 'u campus cendrale.
Avvenemiende
[cange | cange 'a sorgende]Premie nazionale de Letterature e Tiatre N. Martucci - Cetate de Valenzane
[cange | cange 'a sorgende]'U "Premie nazionale de Letterature e Tiatre Necole Martucci – Cetate de Valenzane" [13] jè'nu congorse nazionale de poesie, narrative e tiatre, ideate da 'u reggiste Ninni Matera e organizzate da 'u gruppe tiatrale "Compagnia del mulino", richiame ogne anne poete, scretture e atture da totte Itaglie. 'A cerimonie solenne de premiazione se face a le prime de sciugne jndr'à 'u Castelle baronale Martucci, mise a disposizione da 'a baronesse Matilde Falagario Martucci.
Durande 'u premie se face pure 'a finale d'u Premie attore ca ogne vote ave jndr'à gare cinghe finaliste ca se sciocane 'nu mondepremie de mile euro. Le atture se esibiscene jndr'à 'nu monologh e avénene vutate da 'u pubbleche ca pò assiste 'dneressate a 'u spoglie de le schede e a' proclamazione d'u vingitore.
'Nfrastrutture e carresciamiende
[cange | cange 'a sorgende]![]() |
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Strade provingiale d'a cetate metropolitane de Bare. |
'A cetate jè collegate a Bare e a 'u reste d'a Pugghie cu le Ferrovie d'u Sud Est.
Da 'u 1900 a 'u 1933 stave 'a linée F.B.L. Ferrovie Bare-Locorotonde cu doje staziune ferroviarie lunghe 'a direttrice Mungivacche (Bare) - Casamassime - Putignane (Valenzane e Valenzane Lamie) e cu corse automobbelisteche. 'U comune nasce vecine a' SS 100 Bare-Tarde (asse viarie nord-sud de notevole 'mbortanze jndr'à Pugghie) e stonne pure doje svingole a 'u km 10 (Capurse-Valenzane, pe condinuà sus 'a SP 74) e a 'u km 15 (Adelfie-Rutigliane-Valenzane, pe condinuà sus 'a SP 62).
Amministrazione
[cange | cange 'a sorgende]Mò avène presendate 'na tabbelle relative a le amministraziune ca se onne cangiate jndr'à stu comune.
Periode | Prime cetadine | Partite | Careche | Note | |
---|---|---|---|---|---|
25 scennare 1989 | 26 luglie 1990 | Nécole Tangorra | Democrazia Cristiana | Sinnache | [14] |
26 luglie 1990 | 9 abbrile 1992 | Vite Rocche Calè | Partito Socialista Italiano | Sinnache | [14] |
27 abbrile 1992 | 24 abbrile 1995 | Teodore Cavallo | Partito Socialista Italiano | Sinnache | [14] |
12 masce 1995 | 16 febbrare 1996 | Pascaline Borgese | cendre-destre | Sinnache | [14] |
29 màrze 1996 | 26 masce 1996 | Giuditte Montanari | Comm. pref. | [14] | |
28 masce 1996 | 24 decemmre 1998 | Marije Cicirelli | cendre-sinistre | Sinnache | [14] |
24 decemmre 1998 | 27 sciugne 1999 | Frangische Cappetta | Comm. pref. | [14] | |
27 sciugne 1999 | 21 novemmre 2000 | Luigge Miolli | cendre-destre | Sinnache | [14] |
21 novemmre 2000 | 28 masce 2001 | Carle Marije Latorre | Comm. straordinarie | [14] | |
28 masce 2001 | 30 masce 2006 | Nécole Tangorra | cendre-destre | Sinnache | [14] |
30 masce 2006 | 20 novemmre 2009 | Nécole Tangorra | cendre-destre | Sinnache | [14] |
20 novemmre 2009 | 30 màrze 2010 | Carle Marije Latorre | Comm. straordinarie | [14] | |
31 màrze 2010 | 19 decemmre 2012 | Luigge Lampignano | IdV, SEL, PD, Io Sud, liste civiche L'altra faccia, liste civiche Insieme per Valenzano, UDC | Sinnache | [14] |
19 decemmre 2012 | 21 sciugne 2013 | Nécole Covella | Comm. pref. | [14] | |
21 sciugne 2013 | 23 settemmre 2017[9] | Andonije Lomoro | liste civiche Dalla parte dei cittadini, liste civiche Realtà pugliese, liste civiche Autonomia Sud, liste civiche Valenzano, vale!, liste civiche In prima linea per Valenzano |
Sinnache | [14] |
23 settemmre 2017 | 11 novemmre 2019 | Comm. pref. | [14] | ||
11 novemmre 2019 | 21 settemmre 2022 | Giambaole Romanazzi | liste civiche Valenzano Cresce, liste civiche C'è futuro Romanazzi Sindaco, liste civiche Rivivi Valenzano, liste civiche Valenzano Pulita, liste civiche Valenzano Trasparenza e Legalità, liste civiche Cambiamo insieme con Romanazzi Sindaco, liste civiche Il paese possibile | Sinnache | [14] |
21 settemmre 2022 | 14 masce 2023 | Paole Marije Vianghe Schettini | Comm. straordinarie | ||
in carica | Giambaole Romanazzi | liste civiche de cendre-sinistre | Sinnache |
Otre 'mbormaziune amministrative
[cange | cange 'a sorgende]
'A cetate ave 'na fraziona sole: San Lorenze, cu 'a feste d'u patrone San Lorenze (diacone e martire) ca se festegge l'urtema dumeneche de settemmre.
San Lorenze se iacchie a sud-est, a cchiù o mene 1 km da 'u cendre urbane cetadine, ave 'na probbie fermate ferroviarie (Valenzane Lamie) longhe 'a linée ferroviarie gestite da le Ferrovie del Sud Est e jè collegate cu 'u cendre urbane cetadine cu 'na linée bus. A nord ste 'a località Valenzane de Ville cu 'a parrocchie de Ognessande.
Jndr'à frazione ste pure 'nu cendre polifunzionale ca osce a die ospite l'"Opere San Necole".

Sport
[cange | cange 'a sorgende]Jndr'à cetate stonne diverse suggettate sportive:
- ASD Calcio Ragazzi Valenzano 1978, suggettate cchiù vecchie e gloriose d'u territorie, affiliate a 'u Bare, scioche cambionate dilettandistece reggionale;
- Pallavvole femminile Aspav Olimpic Valenzano, ca ave avute cumme megghie resultate 'a serie B1[15] 'A suggettate maschile ave sciucate jndr'à Serie D jndr'à le staggiune 2007/2008 e 2008/2009
- Pallacanestre: Rainbow Sport Valenzano;
- Pallavvole maschile: ASD Sporthype Polisportiva nasce jndr'à 'u 2023 e opere sus a 'u territorie. Pa staggione 2024/2025 scioche 'u cambionate de serie D.
Note
[cange | cange 'a sorgende]- ↑ (IT) Bilancio demografico mensile anno 2024 (dati provvisori), su demo.istat.it, ISTAT.
- ↑ (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
- ↑ AA. VV., Dizionario di toponomastica. Storia e significato dei nomi geografici italiani, Torino, UTET, 1990, p. 682.
- ↑ Cite errore: Tag
<ref>
invalide; nisciune teste ha state date pe le referimende nnomenatetemplate divisione amministrativa-abitanti
- ↑ (LIC)
- ↑ treccani.it, https://www.treccani.it/enciclopedia/popoli-e-culture-dell-italia-preromana-gli-iapigi-gli-apuli-e-i-dauni_(Il-Mondo-dell'Archeologia)/ . URL conzultate il 12 màrze 2025.
- ↑ Valentianum (Valenzano), su quarsoft.info. URL conzultate il 26 màrze 2025.
- ↑ 'U squagghiamende ha state dispsote a norme de l'articole 143 d'u Teste uneche de le ende locale (decrete legislative 189 aguste 2000, n. 267).
- ↑ 9,0 9,1 Infiltrazioni dei clan, sciolto per mafia comune Valenzano, in La Gazzetta del Mezzogiorno.it, 23 settemmre 2017.
- ↑ Valenzano, decreto 1935-07-12 DCG, riconoscimento di stemma e gonfalone, su Archivio Centrale dello Stato. URL conzultate il 31 masce 2021.
- ↑ settimanasantainpuglia.it, https://www.settimanasantainpuglia.it/it/gli-eventi/valenzano-ba-350-anniversario-della-processione-dei-sacri-misteri.html . URL conzultate il 16 abbrile 2025.
- ↑ Statisteche I.Stat - ISTAT; URL consultate in date 28-12-2012.
- ↑ Premio Nazionale di Letteratura e Teatro Martucci - Valenzano, su concorsiletterari.it. URL conzultate il 16 masce 2025.
- ↑ 14,00 14,01 14,02 14,03 14,04 14,05 14,06 14,07 14,08 14,09 14,10 14,11 14,12 14,13 14,14 14,15 14,16 http://amministratori.interno.it/
- ↑ Sito web dell'Aspav Olimpic Valenzano Archiviato il 20 massce 2025 su www.lagazzettadelmezzogiorno.it URL di servizio di archiviazione sconosciuto. jndr'à staggione 2008/2009.
Bibbliografije
[cange | cange 'a sorgende]- Il feudo di Valenzano. L'apprezzo del 1734;
- Memorie storiche di Valenzano – Vite Caringella;
- La festa del dolore. La processione del venerdì santo a Valenzano;
- Una via per Ognissanti. Idea di un progetto per la Chiesa di Ognissanti di Cuti a Valenzano – Nicola Abbinante, Francesco Cerrato, Enriche Mola.
'Ndruche pure
[cange | cange 'a sorgende]Otre pruggette
[cange | cange 'a sorgende]Uicchimedie Commons tène files multimediale sus Valenzano
Collegamiende fore a Uicchipèdie
[cange | cange 'a sorgende]- Sito ufficiale, su comune.valenzano.ba.it.
- Valenzano, su sapere.it, De Agostini.
Condrolle de autorità | VIAF (EN) 129446484 · SBN (IT, EN) BRIL000197 · LCCN (EN) nr00027282 |
---|
- Pàggene cu errore de referimende
- Errori del modulo citazione - citazioni con URL nudi
- Template Webarchive - collegamenti ad archivi sconosciuti
- Prefisso telefonico locale letto da Wikidata
- Codice ISTAT letto da Wikidata
- P41 assende sus Uicchidate
- P94 assende sus Uicchidate
- P281 lette da Uicchidate
- P395 lette da Uicchidate
- P806 lette da Uicchidate
- P856 lette da Uicchidate
- P2044 lette da Uicchidate
- P2046 lette da Uicchidate
- P856 letta da Wikidata
- P6706 letta da Wikidata
- Valenzano
- Comune d'a Pugghie
- Comune d'a cetate metropolitane de Bare
- Pàggene cu le mappe