Spìne

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Cumme leggere 'u tassoboxProgetto:Forme di vita/Cumme leggere 'u tassobox
Cumme leggere 'u tassobox
Spìne
Classificazione scientifica
Regno Animalia
Sottoregno Eumetazoa
Ramo Bilateria
Phylum Chordata
Subphylum Vertebrata
Superclasse Gnathostomata
Classe Actinopterygii
Sottoclasse Osteichthyes
Superordine Acanthopterygii
Ordine Perciformes
Sottordine Percoidei
Famiglia Moronidae
Genere Dicentrarchus
Specie D. labrax
Nomenclatura binomiale
Dicentrarchus labrax
Linnaeus, 1758
Sinonimi

Centropomus lupus Lacepède, 1802
Centropomus mullus Lacepède, 1802
Dicentrarchus elongatus (Geoffroy Saint-Hilaire, 1817)
Dicentrarchus lupus (Lacepède, 1802)
Labrax diacanthus (Bloch, 1792)
Labrax elongatus (Geoffroy Saint-Hilaire, 1817)
Labrax labrax (Linnaeus, 1758)
Labrax linnei Malm, 1877
Labrax lupus (Lacepède, 1802)
Labrax vulgaris Guérin-Méneville, 1829-38
Morone labrax (Linnaeus, 1758)
Perca diacantha (Bloch, 1792)
Perca elongata Geoffroy Saint-Hilaire, 1817
Perca labrax Linnaeus, 1758
Perca sinuosa Geoffroy Saint-Hilaire, 1817
Roccus labrax (Linnaeus, 1758)
Sciaena diacantha Bloch, 1792
Sciaena labrax (Linnaeus, 1758)

Nomi comuni

Branzino
, Ragno
, Spigola

'A Spìne (nome sciendifiche Dicentrarchus labrax - tagliàne Spigola o Branzino) ète 'nu pésce d'acque salate d'a famigghie de le Serranidae.

Morfologije[cangecange 'a sorgende]

Tène 'nu cuerpe luènghe, leggermende combresse e co 'nu peduncule caudale ìrte assaje. 'A cape jè robuste e termine cu 'n'ambie vocche munite de 'nu munne de dende piccenne ca 'a Spìne ause pe pigghiare e 'ngoiare prede de grannezze superiore a 'u 45% d'u cuerpe soje.

Tène dò pinne dorsale distinde 'mbrà lore, a differenza de le otre specie appartenende a la famigghie de le serranide, ca ne tènene une sule.

Habitat e pèsche[cangecange 'a sorgende]

'A Spìne vive jndre acque temberate d'u Mediterranee, Mar Gnure e Atlàndeche oriendale (d'a Norveggie a 'u Senegal) generalmende in acque costiere e quacche vote fine a 'nu cendinaie de metre de profunnetà.
Stè sus a ogne tipe de funnale, da quidde rocciuse a le praterie de Posidonia oceanica.
Bbuen tollerande a le cangiaminde de salinità jè 'n grade de risalire le fiume pe 'nu munne de chilometre pe cercà le prede soje.

Jè 'nu predatore principalmende notturne, mange picche pìsce, anellidi, cefalopodi e crostacei de cui jè ghiotte.

Se pesche duranne tutte l'anne cu le rezze da poste, cu chidde a strasciche e pure cu le palamite.

Valore Economiche / Cucine[cangecange 'a sorgende]

Le carne sonde bbuène, sonde tueste e saporite, apprezzate assaje da le pescature.


Bibliografije[cangecange 'a sorgende]

  • (IT) Egidio Trainito, Atlante di flora e fauna del Mediterraneo, 2004ª ed., Milano, Il Castello, 2004, ISBN 88-8039-395-2.
  • (IT) Patrick Louisy, Guida all'identificazione dei pesci marini d'Europa e del Mediterraneo, a cura di Trainito, Egidio, Milano, Il Castello, 2006, ISBN 88-8039-472-X.

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]