Zumbe a 'u condenute

Ienăchiță Văcărescu

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.

Ienăchiță Văcărescu

Ienăchiță Văcărescu (1740 – 11 luglie 1797) ha state 'nu poete, filologhe e storeche rumene , facende parte de 'na famigghie de boiarde valacche.

Biografije

[cangecange 'a sorgende]

Grazzie ad 'a soje canoscenze de 'nu munne de lènghe, greche andìche e muderne, andìche slave ecclesiasteche, frangese, tedesche, tagliáne, arabe, persiane e turche ottomane, Văcărescu hé potute ccu sse move jndr'â lle soje studie jndre assaje cambe, oltre ccu sse fàce valere cumme ambasciatore, specialmènde a Vienne avènne rapporte ccu 'a Monarchie asburgeche, addò ha trattate ccu lle 'mberatore Gesèppe II ed ha strinde amicizie ccu l'ambasciatore de Frange, 'u barone de Breteuil.

'A sove approfunnite canoscenze de lle tagliáne ha state pure oggette jndr'ô 1929 de 'nu studie d'ô storeche Nicolae Iorga da 'u titole De unde a învăţat italieneşte Ienăchiţă Văcărescu? (Addò ha 'mbarate le tagliáne Ienăchiţă Văcărescu?

'A grammateche romene de Ienăchiţă Văcărescu d'u 1787

'A fatije pe' 'a quale Ienăchiță Văcărescu ète cchiù canosciute ète 'a prime grammateche romene date a lle stambe, pubblecate jndr'ô 1787 e combrennènde pure 'na vanne de metreche, 'nditulate Observaţii sau băgări de seamă asupra regulilor şi orânduielilor gramaticii româneşti (Osservazione e considerazione sus a lle reghele e le quagghiamènde d'a grammateche romene), me jndr'â vite sove hé scritte pure 'na fatije sus 'a grammateche greche (Gramatica greacă completă).

Văcărescu ète mène canosciute pe' 'a sove fatije poèteche ca combrènne poesije ispirate sije a lle classeche ca ad 'u folklore; le fatije cchiù canosciute sonde Amărâta turturea ('A tortore amariggiate) e 'a piccele Într-o grădină (Jndr'ô sciardìne).

Pe' quanne arreguarde 'nvece l'attivitate de storeche, 'a sove fatije prengepále ha state 'na Istorie a Preaputernicilor Împăraţi Otomani (Storie de le putende 'Mberature ottomane), 'a seconne fatije romene 'nordene de timbe, 'a prime 'nromene, sus a lle 'Mbere Ottomane nnande 'a Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae, scritte jndr'ô latine da Dimitrie Cantemir.

Bibbliografije

[cangecange 'a sorgende]

Neagu Djuvara, Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne, Humanitas, Bucharest, 1995, p. 345.

Otre pruggette

[cangecange 'a sorgende]
Condrolle de autoritàVIAF (EN77223975 · ISNI (EN0000 0000 8396 2141 · CERL (ENcnp00575953 · LCCN (ENn83193862 · GND (DE123509335

Collegaminde fore a Uicchipèdie

[cangecange 'a sorgende]