Giorgie Vasari

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Autoritratte de Giorgie Vasari

Giorgio Vasari (Arezzo, 30 luglio 1511 – Firenze, 27 giugno 1574) ha state 'nu pettore, scultore, architette e trattatista italiano . Ha state fortemende influenzate da Michelangele e da Andrea del Sarto.

Le Vite[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Le Vite de' più eccellenti pittori, scultori e architettori.

Vasari ha state rese famose da 'u trattate Vite de' più eccellenti architetti, pittori, et scultori italiani, da Cimabue insino a' tempi nostri, scritte jndr'à doje diverse ediziune (1550, 1568) e precedute da 'n'indroduzione de nature tecniche e storeche. Critiche sus a le ttre arte maggiore (architetture, sculture e petture).

'A copertine de "Le Vite"

'A prima edizione, pubblicate a Firenze da l'editore ducale Lorenze Torrentino jndr'à 'u 1550 e dedicate a 'u granduche Cosimo I de' Medici, ingludéve 'nu preziose trattete sus a le metode tecniche imbiegate jndr'à le varie arti. In parte ha state riscritte e arricchesciute jndr'à 'u 1568, cu l'aggiunde de xilografie de ritratte de le artiste, certe de chiste ipotetece.

'A prima edizione se presendeve cchiù grosse e cchiù artistiche d'a seconde edizione giuntina. Quest'urteme, cu l'aggiunde de indegraziune e de correziune, resulte cchiù piatte, ma jè quedde ca ha avute cchiù successe e diffusione, cu le 18 ediziune sue e le 8 traduziune straniere, a fronde de 'na sole edizione de l'opera origginarie.

'Nu proemie indroduce ogne une de le ttre parte. Descrive vite e opere de le artiste da Cimabue seguenne apprisse, sostenenne ca sulamende le artiste fiorendine onne fatte abbevescere l'arte da 'u scure d'u Medioeve, certe vote esponenne idee pe partite prese. Se pò comungue dicere ca Vasari cu st'opera ha state l'iniziatore d'a critiche artistiche e 'nu sbuenne de artiste toscane onne a dicere grazie pa lore celebbrità indernaziunele a l'opere de valorizzazzione e divulgazione accumenzete da jidde, 'nu sacche de timbe apprime ca se accumenzarene a studià otre scole, pure ca erene 'mbortande uguele (cumme 'a scola romane d'u Docinde, 'a petture de l'Itaglie settendrionele d'u Quattrecinde e d'u Cinghecinde), ca però osce a die sonde angore scanusciute a 'u pubbleche non specializzete.

Cumme prime storeche de l'arte tagliàne accumenzò 'u genere, ca angore osce a die s'ause, de l''ngiclopedije de biografije artisitche. Vasari battezzò 'u termine "Rinascita", pure ca 'na consapevolezze d'u fenomene artistic he ca ste avvenève ere già jndr'à l'arie già da le timbe de Leon Battista Alberti.

Cumme pettore a formaziona soje accumenze a Arezzo jndr'à botteghe de Guglielmo de Marcillat, pettore de vetrete frangese ca tenève 'nu bbuene talende, e pò, grazie a 'u cardinale Silvie Passerini, po essere cchiù o mene jndr'à 'u 1511, se trasferì uagnone a Firenze, addò avìe mode de frequendà Michelangele e apprisse Andrea del Sarto e Baccio Bandinelli, ca le diedere struminde 'mbortandissime, ca erene 'a perizia disegnative e 'a capacità de combosizione prospettiche. Le esperienze se arrecchescèrene pe l'artiste uagnone, frequendanne 'u Russe Fiorendine a Arezzo e a Firenze cu Frangische Salviati, cu 'u quale ccrejò 'nu sodalizie artisitche e cu 'u quale stette a Rrome 'mbrà 'u 1531 e 'u 1536 pe studià le andichità e le opere de Raffaelle e Michelangele. L'incondre cu 'u Russe ha state assaje 'mbortande pe le esperienze pettoreche nove ca facìe soprattutte jndr'à 'u colorisme drammatiche e jndr'à capacità de combosizione ca se revèlarene jndr'à 'u Criste purtete a 'u Sepolcre d'u 1532, osce jndr'à Collezzione de Casa Vasari, ca depenne da 'a Deposizione d'u Russe (1538) a San Sepolcre.

Accussì avìe 'mbortanze 'a capacità disegnative pe fà le figure d'u Bandineòlli e d'u Salviati. Ca pure de quacche capacità invendive e de granne erudizione, 'a pettura soje non gìè particolarmende origginele o di qualità 'a uerre proprie: fece notà 'a prestezze a fà (l'avenìe rimbroverete pure da Michelangele jndr'à l'affresche d'a Sala de le Cinde Giurne a 'a Cangellerie, spicciete jndr'à 'u 1546, tendenze 'a ripetizione de figure, geste, posiziune, carattere scenografiche de le architetture, 'ngasinaminde de significhete, tendenze cchiù a 'a narraziona ca a l'espressione, ma senze particolere pathos o invendive. Pò essere conziderete 'mbrà le cchiù granne manieriste tosco-romane e jndr'à stu cambe avìe particolere influenze a Venezia, addò se ne scì jndr'à 'u 1541 pe realizzà l'allestimende teatrele d'a Talanta de Pitre Aretino.

Jndr'à st'attività de scenografe e architette teatrele fatiò indensamende a Firenze da 'u 1536 a 'u 1565; 'n'esperienze particolarmende 'mbortande ca tène tracce jndr'à pettura soje (pe esembie a Rrome jndr'à Sala de le Cinde Giurne d'u 1542-46 e jndr'à Sala Regia in Vatichene jndr'à 'u 1572.

'Mbrà le opere sue cchiù 'mbortande sus 'a tavule vè conziderete 'a Cene de San Gregorie d'u 1540 jndr'à Pinacoteche Nazionele de Bologne pu Refettorie de San Michele in Bosco d'a cetate. Caratteristiche d'u sue essere artiste jè 'u fà cortiggiene e 'mbrenditoriele ca 'u purtò a avè granne commissiune a Firenze, Rrome, Napule, Bologne, Venezia. 'Mbrà le collaborature sue, assaije attive e de 'nu certe talende ha state Cristofano Gherardi.

'A Sconfitte de le pisani a San Vicinze, particolere de l'affresche
Le Uffizie

Le fiorendine sconfiggene le pisani a 'a torre de San Vicinze[cangecange 'a sorgende]

L'affresche, d'u 1567, jè collochete jndr'à 'u Salone de le Cinghecinde de Palazze Vicchije a Firenze. Tene carattere celebrative pe le Medici e stile michelangiolesche (cuerpe chine de muschele, posture, ecc).

'A prima 'mbressione d'u dipinde ca catture subite l'uecchie de l'osservatore jè 'u 'nfittimende de le personage e de le oggette appettete e allore le figure se affollene, le immaggine 'mbrà de lore se confondescene e avènene rappresendete cchiù granne, in prime piane a pò sembre cchiù piccenne sus a 'u sfunne pe dà l'imbressione de le oggette in lontananze. Nisciune segne visive de linee convergende 'mbrà lore.

'U Giudizie Universele[cangecange 'a sorgende]

Affresche a tempera, 1574 - Vasari acumenzò 'a decorazione d'a cupole de Sanda Marije d'u Fiore, realizzanne le figure cchiù vicine a 'a landerne, ma a 'a morta soje 'a fatije avenìe congluse pe a maggior parte da Federiche Zuccaro. Esecuzione d'u teme teologiche e strettamente 'mbrigliete jndr'à le reghele d'a Condroriforme e n refèreminde bibblice. Scandite da fasce concentriche sus a uette vele se conclude cu 'n'architetture in prospettive, addò, jndr'à a le uette nicchie se iacchijene vegliarde de l'Apocalisse, ca cazze 'a cupole, avasciannele.

L'affresche jè assaije minuziose e particolareggete, pure c'avene viste da 'u vasce, a 'na distanze assaije granne. Le culure sonde cangiande, ricche de varietà, ma jndr'à figura singhele, non jndr'à 'u comblesse ca tène cumme teme cendrele 'a teologie.

Le Uffizie[cangecange 'a sorgende]

Palazze - 1560

Cumme jndr'à 'na strade monumendele colonnete de 'na cetate ellenistiche, 'a singolere e auliche chiazza oblunghe jè definite da doje cuerpe de fabbriche parallele portichete e da 'nu cchiù piccinne ortogonele in testete, apirte verse l'Arno da 'nu portele a serliana, comboste da 'n'arche a tutte seste affianghete simmetricamende da aperture architravete. 'U palazze jè costruite cu 'a petre de fossete ('na rocce, ca se pigghieve vicine a Firenze, de 'na consistenze magiore rispette a 'a petre serena), indonachete jndr'à le parte non in aggette. Comboste da 'nu piane terrene portichete, da 'nu mezzanine, da doje piane superiore: quidde superiore ere 'nu loggiete achiuse cchiù nnande jndr'à 'u timbe.

'U palazze jè modulare, cu le blocche divise da paraste ca racchiudene 'u spazie 'mbra le doje aperture. Costruite pe esiggenze amministrative, ere pure 'nu stuezze de 'nu passagge sopraevelete ca collegheve Palazze Vicchije cu Palazze Pitti, cumme via de scappà pa famigghije de' Medici.


Jndr'à l'edificie se acchiavene le 13 Magistrature d'u Granduchete de Toscana (le ministere), ca da aqquà s'ha pigghiete 'u nome Uffizie.

De cchiù, ere pure 'nu tiatre, a ause d'a famigghije granduchele, pò fu luete pe essere ausete a 'a fine d'u Settecinde cumme spazie espositive e archivije.

'U palazze d'a Carovane[cangecange 'a sorgende]

Palazze - 1562

Se tratte d'a ristrutturazione de l'andiche Palazze de le Anziene de Pisa, ca Vasari spicciò atturna a 'u 1564. Jidde regolarizzò 'a facciete medievele ca non ge tenève 'na linea definita, fundenne architetture, sculture e petture. Pa facciete disegnò graffite cu figure allegoriche e signe zodiachele, fatte da Tommase Battiste d'u Verrocchio e Alessandre Forzori (1564-1566), ca però onne state appettete 'n'otra vote jndr'à le sechele XIX e XX.

Depinte[cangecange 'a sorgende]

Autoritratte de Giorgie Vasari
Ingoronazione d'a Vergine, chiesera de Sanda Caterina, Livorno

Immaggine[cangecange 'a sorgende]

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN46768219 · ISNI (EN0000 0001 2130 9590 · SBN (ITENCFIV061377 · BAV (ENITJA495/8165 · CERL (ENcnp01240891 · Europeana (ENagent/base/61001 · ULAN (EN500017608 · LCCN (ENn79084160 · GND (DE118626213 · BNE (ESXX827861 (data) · BNF (FRcb119277288 (data) · J9U (ENHE987007302707805171 · NSK (HR000012193 · NDL (ENJA00459589 · CONOR.SI (SL16994403 · WorldCat Identities (ENlccn-n79084160

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]