Alfabbète

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.


Alfa...
...Bbète

'Nu alfabbète jè 'na collezione de simbole grafiche, ca tènene de solite 'nu ordene assaje precise, ca servone a rappresendà le parole de 'na lènga.

Spesse succede ca le signe sonde lettere, ovvere signe ca rappresendane idealmende singole suène linguisteche, ma non sembre s'hagghie 'na perfette rappresendazione 'mbrà l'alfabbète e 'u sisteme fonologgeche de 'na lènga, pè cui nascene quacche vote combinazione de lettere rappresendande suène altrimende orfane oppure pòte capità ca 'u stesse suène sie rappresendade da cchiù lettere ma jndre condeste deverse.

'A parole derive etimologgecamende da l'unione de le nome de le prime dò lettere de l'alfabbète greche Alpha e Beta, ma 'a 'nvenziune de l'alfabbète se deve a le Fenice.

Generalmende 'nu alfabbète jè associate a 'na lènga o a 'nu lèngagge (pure formale) ca quagghie le proprie parole sus a 'nu determinate alfabbète.

L'alfabbète de le lettere minuscole d'a lènga tagliàne jè: a b c d e f g h i l m n o p q r s t u v z.

Le lettere j k w x y onne trasute de fatte jndre l'ause jndr'à scretture tagliàne attraverse prestite da otre lènghe.

L'alfabbète jndre 'u senze stritte ha da esse distinde da otre forme de scretture cumme le abugide, le sillabarie e le scretture logografeche.

Sisteme alfabbèteche d'u munne[cangecange 'a sorgende]

Sisteme de scretture seconne le state, sonde conziderate le selezione reggionale e le sisteme minoritarie.
Alfabbète Latin Ciríl·lic&Llatí Grec Georgià Armeni Logografeche+Sil·làbic Hanzi (L) Kana (2S)+Kanji(L) Hangul(S)+limitat Hanja(L)
Abjad Àrab&Llatí Hebrew Abugida N, S Índic Etiòpic Thaana Canadenc

Alfabbète africane[cangecange 'a sorgende]

Alfabbète asiateche[cangecange 'a sorgende]

Alfabbète speciale[cangecange 'a sorgende]

Alfabbète artificiale[cangecange 'a sorgende]

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]