Spagne

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da Spagna)
Spagne
Spagne - Localizzazione
Spagne - Localizzazione
Date amministrative
Nome combleteRegne de Spagne
Nome ufficialeReino de España
Lènghe ufficialespagnole
Otre lènghecatalane in Catalogne
CapitaleMadrid  (3.128.600 ab. / 2006)
Politiche
Forme de governemonarchie parlamendare
ReJuan Carlos I de Spagne
Prime MinistreJosé Luis Rodríguez Zapatero
Proclamazione1469, aunione de Castiglie e Aragone (Reyes Católicos)
Trasute jndr'à l'ONU14 decemmre 1955
Trasute jndr'à l'UE1° scennare 1986
Superficie
Totale504.645 km² (50º)
% de le acque1,04%
Popolazzione
Totale46.063.511 ab. (2008) (27º)
Denzetà91,2 ab./km²
Nome de le javetandeTemplate:AggNaz/Spagne
Sciugrafije
ContinendeEurope
Fuse orarieUTC+1; Isole Canarie UTC
UTC+2 in ore legale
Economie
ValuteEuro
PIL (nominale)1,351,608 mill. milione de $ (2007) (11º)
PIL pro capite (nominale)30,120 $ (2005) (30º)
ISU (2005)0,949 (alto) (13º)
Consume energetiche0,59 kWh/jav. anne
Varie
Codece ISO 3166ES, ESP, 724
TLD.es, .eu
Prefisse tel.+34
Sigle autom.E
Late de guideDestre (↓↑)
Inne nazionaleMarcha Real
Feste nazionale12 ottommre
Spagne - Mappe
Spagne - Mappe
Otre lènghe ufficiale, a parte 'u spagnole (ufficiale jndr'à tutte 'u state), sonde 'u catalane, 'u valenciano, l'aranese (dialette occitane), 'u basche, 'u galiziane jndr'à le rispettive comunitate autonome
 

'U Regne de Spagne (in spagnole Reino de España, in latine e in tagliàne andiche Hispania) 'éte nu state democrateche sotte forme de monarchie parlamendare de l'Europe sud-occidendale.

'Nzieme a Portugalle, Andorra e Gibilterra forme 'a penisole iberiche. A nordest confine, sperate da le Pirenei, cu Frange e Andorra, invece a sud cu Gibilterra (colonie d'u Regne Aunìte). Jndr'à 'u condinende africane, tramite le cetate autonome de Ceuta e Melilla, soje exclave, confine cu 'u Marocco. Tène de le condenziose cu 'u Portugalle pa cetadine de Olivenza e pe le isole Selvagge ca se iacchiane 'mbrà Madera e le Canarie, cu 'u Regne Aunìte pe Gibilterra e cu 'u Marocco pe Ceuta e Melilla. A 'a Spagne appartene pure l'exclave de Llívia, accussì cumme l'isole de le Fagiani jndr'à 'u fiume Bidasoa (in condominie cu 'a Frange).

'A Spagne tène 'na superficie de 504.645 km² e conde cchiù o mene 45,989,016 crestiane (date d'u 1º scennare 2010, INE). Jndr'à penisole iberiche 'a Spagne occupesce cchiù de l'80% d'u territorie.

Fine da 'u 1561 'a capitale jè Madrid, ca cu cchiù de 3 miliune de crestiane (cchiù o mene 6 miliune jndr'à l'area metropolitane) jè pure 'a cetate cchiù popolose.

'A lènghe ufficiale d'u state jè 'u castigliane, chiamate comunemende spagnole. Sonde parlate pure 'u catalane, 'u basche, 'u galiziane ca sone lènghe ufficiale jndr'à le rispettive reggione autonome e protette da 'a Costituzione spagnole. A chiste vè aggiunde 'na varietà de l'occitane, l'aranese (aranes) parlate in Val d'Aran, in Catalogne, in reggime de coufficialità cu 'u castigliane e 'u catalane.

Sonde pure recanusciute da le rispettive statute de autonomie 'u leonese e l'aragonese. Esistene otre lènghe jndr'à 'u State ca non ge tènene carattere ufficiale. Da 'u 1982 face parte d'a NATO.

Da 'u 1º scennare 1986 jè state membre de l'Aunione europèe.

Etimologgie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Spagne, etimologgie d'u nome.

'U nome de España derive da 'u latine Hispania, termine ausate da le romane fine da 'u III sechele n.C., pe indicà l'indere penisole iberiche e 'u 'nzieme de le provinge, da lore costituite, ca successivamende 'a vonne a formane. Stu termine se avenìe gradualmende a 'mborre sus a quidde greche de Iberia, ca passò a avè (e ave angore osce a die) connotazziune puramende sciugrafeche.

Comungue, none avenne 'a parole Hispania nisciuna radice ca putesse riallacciarse a 'u latine andiche nè a l'indoeuropèe, s'a discusse assaije sus a le possibbele origgene, le quale onne date luèche a numerose ipotese.

Ipotesi fenicie[cangecange 'a sorgende]

Non jè sulamende 'a cchiù diffuse, ma jè pure quedde ca storicamende pare ca ave maggiore fondamende. Seconde sta ipotesi l'etimologgie de Hispania putesse derivà:

  • da 'u termine sf(a)n, probbabbilmende cunigghie, viste ca 'a parole fanicie i-shphanim letteralmende indichesce 'na procavie. 'N'otra versione de sta stesse etimologgie pare essere hi-shphanim, isole de le cunigghie, o nuovamende de le procavie;
  • da 'a radice fenicie span, ca tène 'nu significate scunnute. Se vuleve probbabbilmende indicà cu stu termine 'nu territorie lundane e picche accessibbele da vanne de 'nu popole de navigature, cumme quidde fenicie;
  • da 'a parole i-span-ya, coste o isole de le forgiature o de le forge (de metalle) ca iacchie 'na ragiona soje d'essere da l'intense attività minerarie e metallurgeche de le coste andaluse a 'u timbe jndr'à 'u quale le fenicie arrevarene in Spagne. Arrecurdame pe stu fatte ca 'a ricchezze d'u sottosuole andaluse ha state 'mbrà le mutive pe le quale lore stabbilirene jndr'à l'estreme sud peninsulare le lore prime e cchiù 'mbortande colonie[1]
  • da 'u termine fenicie traducibbele cu nord, purcé 'a penisole spagnole se iacchie a nord d'u condinende africane, terre de provenienze de le punice: se ave allore i-span-ia, isole d'u nord

Ipotesi greche[cangecange 'a sorgende]

Doje sonde le prengepàle congetture ca se onne fatte sus a 'na possibbele derivazione de Hispania da 'u greche:

Ipotesi autoctone[cangecange 'a sorgende]

Se base sus a le seguende etimologgie:

  • da 'u termine ibero de hispalis, occidende, ca pò passò a signalà 'a cetate de Siviglia, 'a quale in epoche romane davìe, sembre seconde le sosteniture de sta ipotese, 'u nome a l'indere penisole;
  • da 'u basche Ezpaina, labbre, ma pure borde, confine o, angore cchiù probbabbilmende, Izpania, ca tène 'a radice iz ca trase jndr'à combosizione de certe sostandive, 'mbrà le quale dividere.

Bandiera[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Bandiera spagnole.
'U scude ca se iacchie sus 'a bandiera.

'A bandiera spagnole ha state vulute da 'u re Carlo III jndr'à 'u 1785. Jè furmate da 2 strisce orizzondale russe e una granne gialle; culure facilmende 'ndrucate da 'u mare. Jndre se notane 'u stemme nazionale, furmate de l'aggiunde de le stemme d'a Castiglie ('nu castelle d'ore sus a 'nu funne russe), Leòn ('nu lione rambande de culore porpore), Aragona (4 strisce verticale russe sus a 'nu funne ore), Navarra (catene d'ore su a 'nu funne russe) e Granada ('nu melagrane cu fogghie virde), sotte 'na corone reale e 'mbrà le doje Culonne d'Ercole (ca rappresendane 'u stritte de Gibilterra) cu 'u distindive Plus Ultra, ca se riferisce a l'espanzione 'mberiale spagnole.

Sciugrafije[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sciugrafije d'a Spagne.

Posizione: Penisole Iberiche, Europe occidendale.

Morfologgije[cangecange 'a sorgende]

'A forme d'u territorie spagnole jè tozze e picche articolate. Putime distinguere 3 reggione sciugrafeche:

  1. L'altopiano cendrale d'a Meseta: larie e semiaride, jè de andiche formazione e occupesce bbona parte de l'area cendrale d'u Paese. Jé divise jndr'à doje vanne e jè attraversate da catene monduose e jè delimitate a Est da 'u Sisteme Iberiche e da 'a Sierra Morena a Sud.
  2. Le catene settendrionale: sonde costituite da le Pirenei e da 'a Cordigliere Cantabriche ca fusce longhe 'a coste. 'A catene de le Pirenei jè giovane, invece le Monde Cantabrice sone cchiù andiche. L'aridità d'a Meseta e 'a piovosità d'a reggione atlandiche rennene ricche 'a vegetazione.
  3. 'U Sisteme Betiche, a Sud: jè furmate da 'na serie de catene monduose, 'mbrà le quale 'a Sierra Nevada (Mulhacén). Le pianure, picche estese, sonde sus a le sottile fasce costiere.
Viste d'u Teide, sus a l'isole de Tenerife

Mundagne[cangecange 'a sorgende]

Pianure[cangecange 'a sorgende]

Vulcane[cangecange 'a sorgende]

Idrografije[cangecange 'a sorgende]

Fiume[cangecange 'a sorgende]

Le fiume sonde assaije ma onne 'nu reggime irregolare, ca ne limitesce 'u sfruttamende cumme vie de comunicazione. Le prengepàle sonde:

Lache[cangecange 'a sorgende]

Non g'esistene lache naturale de granne dimenziune; eistene però numerose bacine artificiale pe l'irrigazione e pe l'elettricità. Le cchiù larie prennene 'u nome, in spagnole, de pantanos (pantane de Alcántara).

Coste[cangecange 'a sorgende]

'A Spagne tène 'nu sviluppe costiere de 4.000 km. 'A coste atlandiche jndr'à le Paise Basche, caratterizzate da paesagge virde, scogliere e vinde forte

A parte le confine cu Frange, Andorra, Gibilterra e Purtugalle, 'a Spagne jndr'à 'u territorie ca rumane jè combletamende circonnate da 'u mare, precisamende da l'Oceane Atlandiche a nord, nord-ovest e 'nu tratte piccinne d'u sud-ovest, eppure da 'u Mar Mediterranèe a nord-est, est, sud-est e sub 'mbonde a le Culonne d'Ercole. A 'aa penisole iberiche vonne aggiunde le Canarie combletamende jndr'à l'Atlandiche e le Balerari combletamende jndr'à 'u Mediterranèe.

Pe l'enomr lunghezze de le coste sue e 'a notevole diversità de posizione 'mbrà de lore, 'a Spagne presende tratte litorale diversisseme. 'A coste Atlandiche, chiamate jndr'à 'u tratte cchiù oriendale Man Cantabriche (ca face parte d'u Gurfe de Biscaglia), jè caratterizzate da suggestive baie alternate da scogliere suggestive fatiate da 'u forte vinde oceaneche e da le numerose chiogge. Soprattutte jndr'à vanne cchiù occidendale 'a coste jè frastagliate e ingise da strette e longhe insenature, chiamate rias, tipiche d'a Galizia, sckaffate jndr'à tratte scogliere assaije impervie, 'mbrà tutte 'a famose Coste d'a Morte.

Coste mediterranèe vicine a Alicante, cu spiagge longhe e intense sfruttamende turisteche

Combletamende diverse jè 'a coste mediterranèe, assaije cchiù doce e picche frastagliate, cu eccezzione d'u gurfe de Valencia e de l'area delitizie de l'Ebro e de quacche promondorie, pure ce presende comungue tratte scoglierose, e soprattutte da 'u clime assaije cchiù mite e adatte a 'u turisme de balneazione. Se affacciane sus 'a coste mediterranèe 'nu sacche de cetate famose cumme Barcellona, Valencia e Malaga, e pò località spiccatamende balneare cumme Lloret de Mar o Tarifa.

Avène divise sciugrafecamende jndr'à cchiù stuèzze: 'a cchiù settndrionale jè 'a Costa Brava, ca se estenne da 'u confine frangese 'mbonde a Barcellona; 'a Costa Daurada se estenne da 'u capeluèche catalane 'mbonde a le fosce de l'Ebro; 'a Coste d'u Azahar 'mbonde a Dénia (escluse) ingludenne quinde 'a quase totalità d'u Gurfe de Valencia; 'a Coste Blanca 'mbonde a Cabo de Gata; e spiccianne 'a Coste d'u Sol ca vagne totte 'a Spagne meridionale 'mbonde a 'u Strette de Gibilterra. 'A coste mediterranèe, date 'u maggiore richiame turisteche, ha state mene preservate de quedde Atlandiche e ha canusciute notevole abbuse edilizie.

Gurfe[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u Mar Mediterranèe spagnole 'u gurfe cchiù estese jè quidde de Valencia, invece, jndr'à Spagne atlandiche, 'u Gurfe de Biscaglia.

Clime[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Clime spagnole.

'A Spagne non ge tène 'nu clime uniforme. Infatte 'u territorie spagnole se pò dividere ninde ninde jndr'à sei reggione climateche prengepàle: 'a coste mediterranèe, 'a meseta e le reggione inderne, 'a Galizie e le reggione cantabriche ca se affacciane sus a l'Atlandiche (Asturia, Cantabria e Paese Basche), le zone ierte de le cordigliere inderne (Cordigliere Cantabricche, Sisteme Iberiche, Cordigliere Betiche, ecc.), de le Pirenei e de le quote cchiù ierte de le Canarie, e spiccianne le Canarie.

Demografije[cangecange 'a sorgende]

Gruppe etnice[cangecange 'a sorgende]

'A popolazzione jè costituite soprattutte da spagnule appartennende a diverse gruppe etniche-lenguistece (castigliane, catalane-valenciane, galiziane, basche, ecc.) e da 'na minoranze de furastiere ca, a le inizie d'u 2008, rappresendave cchiù de l'11% d'a popolazzione globale: 5,2 miliune sus a 'nu totale de cchiù o mene 46[2]. Le comunitate autonome addò jè cchiù consistende 'a presenze de collettività furastiere sone 'a Catalogne, cu cchiù de 'nu milione de aunità, Madrid, cu quase 'nu milione e 'a Comunitate Valenziana, cu cchiù o mene 800.000. Forte jè 'a presenze de immigrate de l'Europe oriendale (soprattutte rumene, ca osce a die rappresendane 'a comunitate cchiù numerose d'u Paese), nordafricane, assaije de le quale clandestine (imbiegate soprattutte jndr'à l'aziende agricole d'a Spagne Meridionale) e latine-americane.

Popolazzione[cangecange 'a sorgende]

'A conformazione d'u territorie condizione 'na distribbuzzione none equilibbrate d'a popolazzione: sus a le coste, lunghe le valle de le fiume e jndr'à le zone economicamende cchiù progredite, jndr'à le quale se onne sviluppate l'agricolture e le industrie, 'a denzetà supranesce le 300 crestiane pe km². Jndr'à 'nu sacche de aree d'a meseta, invece, 'a denzetà jè sotte a le 25 crestiane pe km². 'A popolazzione urbane (77%) jè costandemende in crescite.

'A popolazzione totale d'a Spagne ere, seconde le stime de l'anne 2009, de 45.989.016 crestiane, cu 'na denzetà medie de 91,4 crestiane pe km², suddivise jndr'à le varie comunitate autonome ca fanne parte d'u Regne.

'U fenomene de l'urbanizzazzione jè assaije recende e, osce 'u 70% de le spagnule vive jndr'à le cetate, assaije de le quale se sonde sviluppate in mode none organeche e cu probbleme, certe vote grave, de inguinamende.

'U territorie d'u Paese jè divise jndr'à comunitate autonome ca, in considerazione d'a diverse storie, godone de 'na notevole autonomie.

Suddivisiune amministrative[cangecange 'a sorgende]

Comunitate autonome[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Comunitate autonome d'a Spagne.

'A Spagne jè suddivise jndr'à 17 comunitate autonome (comunidades autónomas, a 'u singolare: comunidad autónoma) ca sonde ulteriormende suddivise jndr'à 50 provinge, cchiù doje cetate autonome: Ceuta e Melilla (designate ufficialmende cumme Plazas de Soberanía en el Norte de África). Gibilterra jè rivendicate da 'a Spagne.

Ceuta, Melilla e otre isolotte piccinne, ca se stennene sus a 0,65 km² e condane 312 crestiane sonde le reste d'u vaste 'mbere coloniale ca 'u paese tenève. In totale 'a Spagne tène 31,65 km² de territorie jndr'à l'Afriche d'u Nord, popolate da 138.228 crestiane.

Provinge[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Provinge d'a Spagne.

Apprime erane suddivisiune territoriale de granne 'mbortanze, ma partenne da l'introduzione d'u sisteme de le comunitate autonome le provinge onne viste diminuì 'u potere lore. Sonde angore ausane cumme destritte elettorale, pa codifeche postale e cumme refereminde sciugreafece.

Sette comunitate autonome sonde composte da 'na sola provinge: Asturie, Isole Baleari, Cantabria, La Rioja, Madrid, Murcia e Navarra.

Municipie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Municipie, Spagne.

Le provinge sonde suddivise in comune o municipie (in spagnole municipio). A cape d'u municipie stè l'alcalde.

Prime 10 cetate [3][cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Elenghe de le comune spagnule cu cchiù de 50.000 crestiane.
Pos. Comune Reggione Prov. Crestiane
1 Madrid Madrid Madrid 3.213.271
2 Barcellona Catalogna Barcellona 1.615.908
3 Valencia Comunitate Valenciana Valencia 807.200
4 Siviglia Andalusie Siviglia 699.759
5 Saragozza Aragona Saragozza 666.129
6 Málaga Andalusie Málaga 566.447
7 Murcia Murcia Murcia 430.571
8 Palma de Maiorca Isole Baleari Palma di Maiorca 396.570
9 Las Palmas de Gran Canaria Isole Canarie Las Palmas de Gran Canaria 381.123
10 Bilbao Paise Basche Biscaglia 353.340

Prengepàle aree metropolitane[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Aree metropolitane spagnule.
Pos. Comune Reggione Prov. Crestiane
1 Madrid Madrid Madrid 5.883.521
2 Barcellone Catalogne Barcellona 3.150.380
3 Valencia Comunidad Valenciana
4 Siviglie Andalusie Siviglia 1.438.451
5 Málaga Andalusie Málaga 965.371
6 Bilbao Paise Basche Bilbao 949.939
7 Oviedo-Gijón Asturie Oviedo 857.495
8 Alicante-Elche Comunidad Valenciana Alicante 725.395
9 Saragozza Aragona Saragozza 688.343
10 Vigo Galizie Pontevedra 659.632

Popolazzione de le isole[cangecange 'a sorgende]

Lènghe[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Lènghe ibero-romanze.

'A lènghe ufficiale jè 'u castigliane (famose pure cumme spagnole). Jndr'à certe comunitate autonome rivestene carattere de coufficialità (cu 'u castigliane) 'u catalane/valenziane (Catalogne, Baleari, Comunitate Valenciana) 'u gallego (Galizia) e 'u basche (Euskadi, Navarra).

'U State spagnole e le amministraziune perifereche proteggene e ingoraggene l'ause, in ambite locale, de certe lènghe e parlate ca però non ge godone d'u status de coufficialità cumme l'asturiane, 'u leonese, 'u dialette d'Estremadura, l'aragonese. Jndr'à Valle d'Aran jè recanusciute ufficialmende, affianghe a 'u castigliane e a 'u catalane, pure l'aranese, varietà de guascone d'u gruppe lenguisteche occitane.

Releggiune[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Religione in Spagne e Chiesera cattoleche in Spagne.
'U duomo de Santiago de Compostela

Storie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Storie d'a Spagne.

Jndr'à l'andichità (partenne cchiù o mene da 'u X sechele n.C.) le popolazziune d'u poste facerene spazie a dominature de fore, proveniende sie da 'u munne mediterranèe (Fenicie, Grece e Iberi), ca da l'Europe cendrale (Cèlte). Jndr'à l'urteme decennie d'u III sechele n.C. 'u territorie ispaneche devendò 'nu cambe de battagghie 'mbrà Cartagine, ca condrollave già 'nu stuèzze d'a penisole iberiche e Rome. Quest'urteme vengìe cumme putenze egemone e occupò l'indere reggione pe sei sechele. Rome davìe a 'a Spagne 'a propria lènghe, 'a proprie culture, le proprie istituziune politeche, 'u proprie deritte, in prateche, ccrejò da allore e pe sembre l'idendità de l'Hispania andiche e d'a Spagne de osce a die.

'U Cristianeseme arrevò assaije subbete jndr'à penisole (II-III sechele) e se chiandò forte forte.

Jndr'à 'u V sechele 'a Spagne avenìe invase da popole germanece, Alane, Vandale, Sveve e Visigote. Chiste urteme costituirene 'nu regne ca se stennìe, 'mbonde a le inizie d'u VI sechele, in Gallia e Hispania, ma ca successivamende (prime metà d'u VI sechele) pigghiò connotaziune probbie iberiche ('a capitale stesse avenìe trasferite da Tolosa a Toledo).

Jndr'à l'VIII sechele l'Islam facìe 'a combarsa soje in Spagne, battenne 'u Regne visigote e dominanne 'a cchiù granna parte d'a penisole pe sechele, senze riuscì però a scangellà 'a 'mbronde latine e le credenze crestiane de le popolazziune d'u poste. Partenne da l'XI sechele le musulmane accumenzarene a scè rrete, nnande a le armate crestiane 'mbegnate jndr'à Reconquista, ma 'a lore espulsione definitive da 'a terre spagnole putè arrevà sulamende jndr'à 'u 1492, pe mane de le doje State crestiane affermatase cumme granne putenze in età vascemedievale: 'u Regne de Castiglie e 'u Regne de Aragona.

Pure ca non g'esiste 'na data precise ca definisce 'a nascite d'u Regne de Spagne, se accumenzò a parlà d'u paese cumme tale apprisse 'u 'nzuramende 'mbrà Isabbelle I Reggine de Castiglie e León e Ferdinando V re d'Aragona. Comungue sule apprisse 'a morte de Carlo V (Carlo I de Spagne), cu l'avvende de le Asburghe e in particolare jndr'à seconda vanne d'u XVI sechele 'u regne pigghiò definitivamende jndr'à totte l'Europe 'u nome de Spagne.

Avveramende le doje parte ca 'u costituivane, 'u regne de Castilla e León e 'a Corona d'Aragona, pure ca erane aunìte dinasticamende, condinuarene a mandenè de le caratteristeche statuale proprie fine a quanne arrevò 'a case de Borbone, a le inizie d'u XVIII sechele. Apprisse l'emanazione de le Decrete de Nueva Planta (1707-1716), arrevò 'na vere e probbie aunìone politeche 'mbrà ste State e l'inizie de 'nu lende processe de fusione ca, jndr'à certe reggione, s'a purtate nnande fine a le sciurne nuèstre (e, jndr'à certe case, angore non già spicciate).

Granne putenze d'a politeche europèe e mundiale pe cchiù de ttre sechele, 'mbonde a 'u Congresse de Vienna, 'a Spagne perdìe jndr'à 'u seconde e terze decennie d'u Uettecinde quase tutte 'u probbie 'mbere coloniale, pigghianne 'nu ruole sembre cchiù marginale rispette a le nuève granne putenze europèe. Jndr'à l'epoche libberale se accenduarene pò le conflitte politece inderne, sia dinastece ca territoriale.

Jndr'à l'anne trende d'u XX sechele 'a Spagne ha state 'na repubbleche laiche e quase federale, rovesciate, apprisse 'na sanguinose uerre civile (1936-1939), da 'na dittature militare nazionaliste guidate da 'u generale e pò Caudillo Francisco Franco. 'A dittature avìe termine sulamende quarand'anne apprisse cu 'a morte de Franco (1975) e 'a 'nghianate a 'u trone de re Juan Carlos.

Ordinamende d'u State[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Costituzione spagnole.

Seconde 'a Costituzione d'u 1978, 'a Spagne jè 'na monarchie ereditarie parlamendare, addò 'u re tène 'nu ruole de rappresendanze, ma pure de garande de l'aunità e d'a democrazie.

'U potere esecutive jè jndr'à le màne d'u Consiglie de le ministre (Consejo de Ministros), mandenute da 'nu Presidende d'u Guverne, a 'u quale 'u parlamende dè e leve 'a fiducie.

'U potere legislative jè attribbuite a 'nu parlamende bicamerale (Cortes Generales) cu mandate de quattre anne, comboste da:

  • Congresse de le Deputate (Congreso de los Diputados), 'na camere de 350 deputate, elette cu 'nu sisteme proporzionale corrette e senze vote de preferenze in circosciziune corrispondende a le provinge;
  • Senato (Senado), 'na camere de 259 senature, de le quale 208 elette direttamende e 51 indirettamende da le consiglie reggionale.

'U potere giudiziarie jè indipendende.

Politeche[cangecange 'a sorgende]

Partite politece e eleziune democrateche[cangecange 'a sorgende]

Torre de Hércules.

Le prime eleziune democrateche apprisse 'u franghisme se onne tenute 'u 15 sciugne 1977, vingiute da 'na coalizione de cendre destre, l'UCD, presiedute da Adolfo Suàrez.

'U sisteme politeche jè basate sus a 'u multipartitisme, ma da timbe doje sonde le partite dominande: 'u Partite Socialiste Operaie Spagnole (de cendre-sinistre) e 'u Partito Popolare (de cendre-destre). Le doje partite dominande se alternescene a 'u potere, ma quase sembre, a cause d'u sisteme elettorale, apprisse le eleziune onne fà coaliziune cu partite cchiù piccinne. 'U partite socialiste ha guidate 'u guverne da 'u 1982 a 1996 (guverne de Felipe González) e da 'u 2004 a osce a die (2008) (guverne de José Luis Rodríguez Zapatero); 'u partite popolare da 'u 1996 a 'u 2004 (guverne de José Maria Aznar).

Organizzaziune 'ndernaziunale a le quale 'a Spagne ha aderite[cangecange 'a sorgende]

Organizzaziune 'ndernaziunale
Membro ONU da 'u: 14 decemmre 1955
Membre NATO da 'u: 1982
Membre UE da 'u: 1º scennare 1986

Economije[cangecange 'a sorgende]

Espanzione economeche e congiundure de osce a die[cangecange 'a sorgende]

'A politeche de modernizzazzione franchiste (rilance de l'agricolutre, miglioramende d'a rezze de le trasporte, investeminde industriale e aperture a 'u turisme 'ndernazionale) davìe sulamende resultate parziale.
'U vere decolle economeche d'u paese s'à avute cu 'a trasute jndr'à CEE (1986): 'u Prodotte Inderne Lordo s'à quase triplicate 'mbrà 'u 1980 e 'u 1982; le scambie cu le partner europèe onne avute 'n'aumende d'u 20%; 'a produttività industriale ha cresciute grazie a le investeminde in bene strumendale; le trasute turisteche in valute onne permesse de riequilibbrà parzialmende 'a ualance de le pagaminde.

'A trasute jndr'à l'UE e 'a democrazie onne pure permesse a 'a Spagne l'aperture verse le mercate estere e l'aspanzione de le imbrese jndr'à le Paise Latinoamericane, addò 'a Spagne jè 'u prime investitore estere. Se parle allore de reconquista económica. Comungue, jndr'à le prime anne novande, 'a recessione 'ndernazionale ha mise in difficoltà strutturale, in prime luèche 'a forte dipendenze da capitale furastire (cchiù d'u 40% de le imbrese sonde condrollate da gruppe inglise, frangise, tagliàne e tedesche[6]).

Jndr'à 'u 1992 - 1993 loe investeminde furastire onne calate, aggravanne 'a crisi occupazionale ggià drammateche de sue (tasse de disoccupazione d'u 22% jndr'à 'u 1992) e 'a peseta ave subbite ttre svalutaziune.

A metà de le anne novande jè invece accumenzate 'na fase de sostenute crescite economeche (ingremende annue d'u PIL d'u 3% 'mbrà 'u 1996 e 'u 2004), ca ha 'nderessate soprattutte certe reggione (Catalogne, Aragona, Navarra, Valencia) e ha sulamende sfiurate otre (Andalusie, Canarie). 'U boom economeche ha signate duranne le prime mise d'u 2008 'na forte battute d'arreste, de conseguenze a 'a crise de certe settore industriale e in prime luèche de chidde legate a l'edilizie, trainande pa crescite d'u Paese, diminuite jndr'à 'n'anne de quase 2 punde percenduale. 'A tendenze se stè conferme jndr'à 'u 2009, duranne 'u quale, seconde le stime, 'u PIL adda diminuì de cchiù de 4.2%. Pare ca 'u 2009 e 'u 2010 pa Spagne adda essere 'n'anne devastande pe l'economija soje pe l'effette d'a crise jndr'à 'na nazione ca dipende assaije da 'u settore immobbiliare.

'U cendre trainande de l'economije d'u Paese jè, apparte a Madrid, 'a Catalogne (in particolare l'area metripolitane de Barcellona), ca produce cchiù o mene 1/5 de l'indere ricchezze spagnole.

Jndr'à 'u decemmre 2009 a 'u paese iberiche ha state attribbuite 'u prime poste jndr'à 'u Misery Index de Moody's[7][8], classifeche costruite sommande disoccupazione (19,1% jndr'à 'u 2009) e rapporte deficit/pil (10,1%): 'a Spagne, cu 30 punde, «jè 'u cchiù a rischie d'Europe» (pure dce cchiù d'a Grecie, Lettonie e Lituanie) e ha trasute jndr'à l'elenghe de le "sorvegliate speciale" Ue[9].

'A crisi mundiale ha avute infatte effette disastrose sus a l'economije spagnole: 'u rapporte debite pubbleche/Pil ha passate da 'u 24% d'u 2007 a 'u 67% d'u 2009, le debite de le famigghie e imbrese onne zumbate a 'u 177% d'u Pil, le disoccupate onne arrevate a 4 miliune ('a disoccupazione ha passate da l'8.3% d'u 2007 a 'u 19.1% d'u 2009). Seconde l'economiste turche Nouriel Roubini «'a Spagne rischie de sperimendà 'na crescite zero pe 'nu decennie, cumme ha successe jndr'à 'u Giappone», invece pu statunitense Michael Spence (premie Nobel pe l'economije jndr'à 'u 2001) «'a Spagne adda, tenghe paure, aspettarse 'nu periode de crescite assaije lende, e de serie difficoltà inderne»[10].

Jndr'à l'abbrile d'u 2010 'a suggettate de rating S&P ha menate 'nderre 'u rating sus a 'u debite d'a Spagne passannele da AA+ a AA.[11]

Prodotte Inderne Lorde e combosiziona soje[cangecange 'a sorgende]

Pure cu 'a crisi, 'a Spagne jè osce a die 'a decime putenze economeche mundiale (rrete a State Aunìte, Giappone, Cina, India, Germanie,Gran Bretagna, Frange, Itaglie e Brasile), cu 'nu PIL totale de cchiù de 1.400 migliarde de dollare (2007).

Le attività economeche d'u paese onne 'u lore baricendre jndr'à cetate de Barcellona (definite "'a Melane de Spagne" probbie pa caratteristeca soje de essere 'u maggiore cendre commerciale, industriale, finanziarie e culturale d'u Paese) e jndr'à corrispondende reggione d'a Catalogne, 'a quale, grazie a 'a soje posizione sciugrafeche, vicine a le otre granne putenze europèe (allore luèche de transite obbligatorie de tutte le traffece via terre da e pa Spagne) e affacciate sus a 'u Mediterranèe (Barcellona jè infatte 'u maggior puerte d'u Paese), jè caratterizzate da 'n'economije estremamende avanzate e combetitive sus a 'na scale 'ndernazionale, tande ca 'a reggione stesse face parte de le "Quattre motore d'Europe".

'A combosizione d'u Prodotte Inderne Lorde spagnole jè 'a seguende:

  • Settore Primarie (7%): jndr'à 'nu periode relativamende breve, l'agricolture ha passate cchiù o mene da tutte vanne da 'na situazione de granne arretratezze a 'na fase assaije meccanizzate, ca ause tecniche moderne e pianifiche operaziune de investimende. Gran parte d'u suole jè aride o semiaride e le risorse idriche, siccome sò picche, onne abbesogne de intervende statale. Assaije marcate jè 'a diversità 'mbrà terre non irrigate (meseta) e chidde irrigate de le valle. Jndr'à le prime se coltivescene cereale, jndr'à le seconde ortagge, chiande industriale (cumme tabbacche, cuttone, etc...). Sonde diffuse pure 'a vite, l'alje e le marange coltivate jndr'à le tipeche colline e coste meridionale.[12] Le prodotte agricole esportate, sonde in concorrenze in particolare cu l'Itaglie, invece jè cu 'u Purtugalle ca divide 'u primate mundiale pa produzione de sughere. Jndr'à le pascole si allevane soprattutte ovine (lana merinos), bovine e suine. In Andalusie se allevane, pure, tore da corrida. 'A pesche (acciughe, sardedde, tonne, fatiate da 'a moderne industrie conserviere) jè assaije sviluppate e conde sus a 'na bbona flotte.
  • Settore Secondarie (29%): le risorse minerarie onne favorite 'u sviluppe industriale. Stonne giacimende de zinghe, firre, rame, chiumme, zolfe, mercurie, ecc. Le investimende furastire, onne state scacchiate pe modernizzà l'industrie. L'attività industriale jè divise jndr'à 4 aree: Asturie e Prov. Basche cu Bilbao (meccaneche e siderurgeche), Madrid (chimeche, petrolchimeche), Barcellona (alimendare, tessile), Valencia e Cartagena (raffinerie). 'Mbortande jè 'u combarte tessile e 'a calzaturiere, in ammodernamende.
  • Settore Terziarie (64%): jè in granne espanzione, cu 'nu turisme 'ndernazionale e vie de comunicazione efficiende e ammodernate. 'A navigazione marittime tène 'na granne 'mbortanze. 'U sviluppe de le telecomunicaziune e de le tecnologgie 'mbormateche jè notevole. De rilieve sonde pure le attività bangarie, assicurative e commerciale.

Turisme[cangecange 'a sorgende]

Alhambra
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Turisme in Spagne.

'U turisme jè 'a cchiù granna fonde de entrate in Spagne, ca jndr'à l'urteme anne se ha affermate cumme 'a terza putenze d'u munne d'u settore apprisse Frange e State Aunìte.

Le luèche cchiù visitate da le turiste furastire sonde, seconde le urteme statisteche d'u settore (relative a l'anne 2006): 'a Catalogne, le Baleari e l'Andalusie, invece 'u turisme nazionale preferisce: l'Andalusie, 'a Catalogne e 'a Comunitate Valenziana[13].

Seconde l'UNESCO, 'a Spagne jè 'u seconde paese d'u munne apprisse l'Itaglie pe patrimonie artisteche, culturale e storeche.

'Mbrà le cetate sonde particolarmende frequendate: 'a capitale, Barcellona, Santiago de Compostela (assaije percorrene 'u famose cammine), e le cetate d'arte andaluse (Siviglie, Cordoba, Granada ecc.) e castigliane (Toledo, Segovia, ecc.). 'A cetate castigliane de Salamanca, infine, jè assaije famose cumme destinazione 'mbrà chidde ca volene 'mbarà 'a lènga spagnole, purcé jè sede d'a cchiù andiche università d'a nazione angore esistende e de numerose scole pe furastire.

Vale 'a pene arrecurdà ca in Spagne 'u turisme (sia furastire ca nazionale) jè in massima parte playero, tène cioè cumme meta prengepàle le coste e le spiagge, soprattutte d'u Mediterranèe. 'Mbrà chiste urteme sonde particolarmende frequendate 'a Coste Brava, 'a Coste Dorada, 'a Coste d'u Azahar, 'a Coste Blanca, 'a Coste d'u Sol e le spiagge de le Baleari.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Jesús-Luis Cunchillos y José-Ángel Zamora, Gramatica elemental fenicia, Madrid, Consejo Superior de Investigaciones Científicas, 1997 (pp. 141-154), ISBN 84-00-07702-4
  2. cfr. il sito dell'INE
  3. www.ine.es Instituto Nacional de Estadística, 01/01/2008
  4. https://web.archive.org/web/20110716120537/http://morningsinflorence.splinder.com/post/7463373/La+rinascita+della+Spagna+ebra
  5. http://moked.it/blog/giornata-della-cultura-ebraica-qui-plasencia-spagna-una-tavola-rotonda-per-la-salvaguardia-del-patrimonio-culturale-ebraico/
  6. Enciclopedia Universale 2007 - in collabborazione cu le garzantine
  7. Moody's: la Spagna vince la classifica della «miseria»>
  8. "L'indice della miseria" di Moody's premia l'Italia e punisce la Spagna>
  9. Spagna - La fiesta è finita, artichele pubblecate ne La Repubblica, 28 decemmre 2009
  10. Spagna - La fiesta è finita, artichele pubblecate ne La Repubblica, 28 decemmre 2009
  11. Notizie d'u tagghie d'u rating
  12. Antonio Saltini, "Un giorno tra gli agrumeti spagnoli. Valencia: el señor presidente", in: Terra e vita, n. 11, 18 marze 1978.
  13. Cfr. pe le statisteche

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Personagge origgenarie d'a Spagne[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN133609710 · ISNI (EN0000 0001 2324 3505 · LCCN (ENn79006971 · GND (DE4055964-6 · BNE (ESXX109717 (data) · BNF (FRcb118635857 (data) · J9U (ENHE987007552531805171 · NDL (ENJA00571694 · WorldCat Identities (ENlccn-n79006971

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]