Pajèsere Basche

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Euskal Autonomia Erkidegoa
Comunidad Autónoma del País Vasco
Pajèsere Basche - Bandiera
Pajèsere Basche - Bandiera
Pajèsere Basche - Stemma
Pajèsere Basche - Stemma
State: Spagne Spagne
Motto {{{motto}}}
Capeluèche: Vitoria-Gasteiz
Grannenèzze
 - Totale
 - % Spagne
 
7.234 km² (14a posizione)
1,4 %
Crestiáne
 - Totale (2008)
 - % Spagne
 - Denzetà
7a posizione
2.157.112 hab
4,9 %
298,19 ab./km²
Nome abitande:

- jndr'ô tagliàne
- jndr'ô spagnole
- jndr'à lènga reggionale


baschi
vasco/a
Euskal Herrita / euskaldun
 

Suddivisione Comuni e province
Presidende Patxi López  {{{elezioni}}}
Note {{{note}}}
Segge parlamendare 19 congressiste
15 senatore
Statute de autonomie 25 ottobre 1979
ISO 3166-2:ES PV
Site istituzionale www.euskadi.net

Le Pajèsere Basche (jndr'ô basche Euskadi, jndr'ô spagnole País Vasco) sonde 'na comunità autonome d'a Spagne. 'U capeluèche lòre jè Vitoria-Gasteiz. Confinane cu 'a Frange (Aquitanie) a nord-est, cu 'a Navarra a sud-est, cu La Rioja a sud, cu 'a Castiglia e León a sud-ovest ed 'a Cantabria a ovest. Le coste settendrionale sonde vagnate da 'u Mar Cantabrico. 'Nzieme cu 'a Navarra (Nafarroa) jndr'à Spagne e cu Labourd (Lapurdi), Soule (Zuberoa) e Vasce Navarra (Nafarroa Behera) jndr'à Frange formane 'u territorie storeche bascofone: Euskal Herria.

Sciugrafije[cangecange 'a sorgende]

Le Pajèsere Basche sonde scucchiáte jndre lle seguende provinge:

Prime d'a Costituzione spagnole d'u 1978, cu 'u sisteme soje de comunità autonome, quèste ttrè provinge èrene canosciute cu 'u nome spagnole de Provincias Vascongadas. 'A strutture polìteche de le Pajèsere Basche jè state definite jndr'ô Statute de Guernica, appruvate 'u 25 ottòmmre 1979. Jndr'ô 2003 'u PNV, ce aví accumenzate de guvernà le Pajèsere Basche jndre quidde anne, propose de cangià quiste statute cu 'u Chiane Ibarretxe. 'U pruggette, però, pure ce ère state appruvate pè 'a maggioranze assolute da 'u guverne basche, ha state respinde jndr'ô 2005 da le Cortes Generales.

Massicce de l'Aitzkorri
Coste basche 'nzigne a Zumaia.
Vignete de Rioja.
'A capitale Vitoria-Gasteiz.

'U territorie basche tène ttrè aree distinde, ca sonde definite da dò catene parallele de le Monde basche. 'A catene prengepále de mundagne forme 'u spartiacque de le bacine atlandiche e mediterranee e arrive ad 'u punde cchiù ìrte jndre ll'Aitzkorri, cu 1.551 metre. Le ttrè aree sonde le seguende.

Bacine atlandiche[cangecange 'a sorgende]

È la parte formata da varie valli con brevi fiumi che scorrono dalle montagne al Golfo di Biscaglia, come il Nervión, l'Urola o l'Oria. La costa è frastagliata, con alte ed ampie scogliere e piccole insenature. Le principali caratteristiche della costa sono la baia Bilbao Abra e l'estuario di Bilbao, l'estuario dell'Urdaibai e la baia Bidasoa-Txingudi che forma il confine con la Francia.

'A parte cèndrale[cangecange 'a sorgende]

'Mbrà le dò catene de monde, se iacchie n'aree furmate pè 'na granna parte da 'nu ìrte altipiane chiamate Llanada Alavesa (pianure d'Álava) addò se iacchie 'a capitale basche Vitoria-Gasteiz. Le jume jndre quèste aree vonne verse sud da le mundagne pigghianne 'a direziune d'u jume Ebro: le prengepále sonde 'u Zadorra ed 'u Bayas.

Valle de l'Ebro[cangecange 'a sorgende]

Da le mundagne meridionale a l'Ebro ce jè pè finì l'aree chiamate Rioja Alavesa, ca tène 'n comune le caratteristeche mediterranee de le otre zone vicine d'a valle d'u luènghe jume spagnole. 'U clime jè assaje defferende respette ad 'a zone atlandiche, tande ca 'u territorie jè sfruttate ambiamende a vignete pè 'a produziune d'u famuse vino Rioja.

Clime[cangecange 'a sorgende]

Andamènde climateche a Bilbao

Le mundagne basche sonde 'na specie de spartiacque climateche d'u Paise Basche: le valle d'u nord, jndr'à Biscaglia e Gipuzkoa, e pure jndr'à valle de Ayala jndr'à Álava, fàcene parte d'a zone jndre cui 'u clime oceaneche jè preponderande, cu 'u soje clime umide totte l'anne e temberature moderate. 'A chiovosità medie jè de cirche 1200 mm.

'A zona cendrale jè cchiù continendale, cu 'nu clime quase mediterranee, ma cu 'na certe 'nfluenze de quèdde oceaneche settendrionale: quiste provoche estate calde e secche e 'nvìerne fridde e nevose.

A sud 'nvece 'a valle de l'Ebro tène 'nu clime mediterranee continendale, cu 'nvìerne fridde e secche ed estate assaje calde e secche, cu 'nu picche de precipitaziune jndr'à primavere e jndr'ô autunne. Le precipitaziune sonde scarse ed irregolare, e s'areggistrane cirche 300 mm annue.


Polìteche basche[cangecange 'a sorgende]

Le legge viggende dìcene ca 'a Comunità Autonome jè furmate da 'na federazione de le ttrè provinge costituende, ca onne sembre guvernate quiste territorie, fine d'a lòre aunione ad 'a Castiglia jndr'ô 1200, cu le proprie legge, canosciute cumme 'u sistemee de le fueros. Quèste autonomie, simile a quèdde ca tène 'a Navarra, ha state limitate jndr'ô XIX sèchele, suspese totalmende sutte 'a dittature de Franco, ma ha state restaurate d'a costituzione spagnole d'u 1978.

'A costituzione post-franchiste d'u 1978 recanosce le "diritte storeche" e cirche 'nu combromesse 'mbrà cendralizzazione e federalisme cu l'instaurazione de le comunità autonome.

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Guverne basche.

Vôsce cullegate[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN123204011 · ISNI (EN0000 0001 2315 3737 · LCCN (ENn84080195 · GND (DE4069161-5 · BNF (FRcb11933377m (data) · J9U (ENHE987007562377405171 · WorldCat Identities (ENlccn-n84080195
Provinge basche (Euskal Herriko herrialdeak)
Traditional symbol of Euskal Herria / Basque Country  Euskal Herria    Spagne Spagne (Hegoalde): Pajèsere Basche (Guipúzcoa · Álava · Biscaglia) · Navarra
bandiera Frange (Iparralde): Labourd · Vasce Navarra · Soule
Traditional provinces of Euskal Herria / Basque Country