Jume Azzurre

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.


Jume Azzurre
StateCine Cine
Longhezze5 800 km[1]
Purtate medie34 000 m³/s[2]
Bacine idrografeche1 800 000 km²[3]
NasceQinghai
SfoceMar Cenise Oriendale
Mappa del fiume
Mappa del fiume

'U Jume Azzurre (chiamate accussì ind'ô frangese, ind'ô tagliáne e ind'ô spagnole, forse pe' analoggije c'u Jume Gialle, 'ô Huang He), ind'ô cenise Chang Jiang 长江?/長江?pinyin Cháng Jiāng Wade-Giles Ch'ang Chiang  – letteralmente "Jume Longhe"sìnde 'a pronunge jè 'u jume cchiù longhe de l'Asie e 'u terze pe' longhezze ind'ô munne nnande 'u Rio de le Amazzone ind'ô Sudameriche e 'u Nile ind'à ll'Afriche.

'U jume jè pure canosciute ind'à lle pajèsere 'nglese cumme Yangtze (扬子江; sìnde 'a pronunge; Yángzǐ Jiāng o Yangtze Kiang). 'U nome Yangzi ère origgenariamènde ausate da le popolazzione ca javetavane le vanne d'u delte pe' innecare une de le rame prengepále suve. Tuttavije, p'u fatte ca ha state quiste 'u prime nome udite da le prime occidendale, ha state cchiù nnande rijalàte a totte 'u jume.

'U jume jè longhe cchiù o mène 5.800 km. P'a tradiziona jè conziderate 'u confine 'mbrà 'a Cine settendrionale e 'a Cine meridionale.

Storie[cangecange 'a sorgende]

'U bacine d'u jume jè 'mbortande pe' quanne arreguarde le origgene culturale d'a Cine meridionale. Jè state scupìrte ca eca stonne attivetate umane 'ndorne a ll'arèe d'a dighe de le Ttréde Gole de ôsce a die da ben vindesètte millenne, accumenzanne 'u dibattite arreguarde a le origgene d'u popule cenise.[4] Ind'ô Periode de le primavère e de le autunne, ne stavane lle statère de Ba e Shu longhe 'a rive ovest d'u jume, ind'ô Sichuan, ind'ô Chongqing de ôsce a die e ind'à ll'ovest dell'Hubei; 'ô state de Chu se iacchijève verse 'a metata d'u corse, coprenne cchiù o mène 'a vanne de Hubei, Hunan, Jiangxi, e Anhui meridionale. Le statère Wu e Yue se iacchijèvene a est d'u jume, ind'à lle Jiangsu, Zhejiang e Shanghai de ôsce a die. Pure ce 'a reggione d'u Jume Gialle erère cchiù ricche e prospere a quidde timbe, 'u clime cchiù mite e l'ambiende cchù pacifeche honne fatte addenvendare 'a vanne d'u Jume Azzurre cchiù adatte a ll'agricolture.

Fine d'a dinastie Han, 'a reggione d'u Jume Azzurre jè addevendate sembe cchiù 'mbortande pe' l'economije d'a Cine. 'U quagghiamènde de sisteme de irrigazione ('u cchiù famuse jè 'u Dujiangyan, a nord ovest de Chengdu, quagghiateduranne 'u periode de le regne combattende) rese l'agricolture assaje stabbele e produttive. Sùbbete, duranne 'a dinastie Qing, le prudotte d'a reggione chiamate Jiangnan (ca cunde 'a vanne meridionale d'u Jiangsu, quèdde settendrionale d'ô Zhejiang, quèdde a sud-est de l'Anhui) costituivane 'nu terze d'u totale nazionale.

Ind'à storie 'u Jiume Azzurre jè addevendate assaje vôte 'u confine polìteche 'mbrà 'u Nord e 'u Sud d'a Cine pe' vije d'a difficoltate de attraversarle. Assaje battagghie sonde avenùte 'nzign'u jume, 'a cchiù famuse de le quale jè 'a battagghie de le scogghiere russe, ind'ô 208 d.C., duranne 'u periode de le ttréde regne.

Nanchine jè state capitale assaje vôte, pure ce 'u cchiù de le vôte 'a autoretate sove recoprive sule quacche vanne d'a Cine meridionale, cumme duranne 'u Regne de Wu ind'ô periodr de le ttréde regne, 'a Dinastie Jin oriendale, e cchiù piccele statère ind'à lle periode de le dinastie d'u Nord e d'u Sud e de le Cinghe dinastie e dice regne. Sulamènde 'a dinastie Ming ha occupate granne vanne d'a Cine d'a capitale Nanchine, pure ce cchù nnande ha spustate 'a capitale a Pechine. 'A capitale d'a Repubbleche de Cine jè state Nanchine da 'u 1911 a 'u 1912, da 'u 1927 a 'u 1937 e pe' spiccià da 'u 1945 a 'u 1949.

Caratteristeche[cangecange 'a sorgende]

'U jume scorre da ll'ìrtechiane tibetane a ovest fine a 'u Mar Cenise Oriendale a est, facennene 'a cchiù granna arterie de comunecazziúne da 'u mare a le reggione 'nderne d'a Cine.

Le inondazione sonde sembe state 'nu prubblème, da quèdde cchiù recende d'u 1998, a quèdde disastrose d'u 1954 ca honne accìse cchiù o mène 30.000 crestiáne. Otre inondazione ne fùrene ind'ô 1911, ca causarene 'a muèrte de 100.000 crestiáne, d'u 1931, 145.000 muèrte e d'u 1935, 142.000 muèrte.

Jè ôsce a die une de le jume cchiù 'nguinate a 'u munne, e stù fatte jè dovute a 'u numere granne assaje de sckife ca se iacchijene ind'à lle acque sove e da lle scareche effettuate da le 'ndustrije d'u luèche.

Affluènde[cangecange 'a sorgende]

'U Jume Azzurre tène cchiù de 700 affluènde, 'mbrà lle prenegepále s'arrecordane:

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Encyclopaedia Britannica: "Yangtze River"
  2. Microsoft Encarta 2007
  3. Microsoft Encarta 2007
  4. Uomo preistorico e relativi artefatti dall'Asia, su nature.com. URL conzultate il 01-07-2009.

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]