Lènga giapponese

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da Lènga giappunise)


Giappunise
日本語 [Nihongo]
Parlate inGiappone
Brasile
Statière Aunìte d'Americhe (California, Hawaii, Guam)
Isole Marshall
Palau
Locutori
Totale127 miglione
Classifeche9
Otre 'nformazione
Scretturealfabbète giappunise scucchiáte jindre: Hiragana, Katakana, Rōmaji, Kanji
TipeSOV mminenzeagglutinande
Tassonomie
Filogenesi(Condroverse)
 Lènghe nipponeche
  Giappunise
Statute ufficiale
Ufficiale inbandiera Giappone
bandiera Palau (Angaur)[1][2]
Regolate daGuverne giappunise
Codece de classificazione
ISO 639-1ja
ISO 639-2jpn
ISO 639-3jpn (EN)
ISO 639-5jpx
Glottolognucl1643 (EN)
Linguasphere45-CAA
Estratte in lènga
Dichiarazione universale dei diritti umani, art. 1
すべての人間は、生まれながらにして自由であり、かつ、尊厳と権利とについて平等である。人間は、理性と良心とを授けられており、互いに同胞の精神をもって行動しなければならない。
Traslitterazione
Subete no ningen wa, umare nagara ni shite jiyū de ari, katsu, songen to kenri to ni tsuite byōdō de aru. Ningen wa, risei to ryōshin to o sazukerarete ori, tagai ni dōhō no seishin o motte kōdō shinakereba naranai.

'A lènga giapponese (日本語 nihongo?) ète 'na lènga parlate jindr'ô Giappone e jindre 'nu munne de vanne de immigrazione giappunise.

'U giappunise, 'nzieme a lle Lènghe ryūkyūane, forme 'a famigghie lènguistechhe de lle Lènghe nipponeche. Da 'u punde de viste filogeneteche 'u giappunise s'hà ddà considerà solitamènde 'na lènga isolate, pe' le 'mbossebiletate ccu requagghie ccu securezze 'a origgene sove. Alcune de lle teorie proposte penzane ca 'u giappunise pòte ccu tenè origgene comune ccu 'a lènga ainu (parlate d'a popolazzione indiggene Ainu, ca angore ôsce a die se iacchie jndr'â ll'isole de Hokkaidō), ccu le lènghe austronesiane oppure ccu alcune lènghe d'u gruppe uralo-altaiche. Le urteme doje ipotese sonde ôsce a die le cchiù probabbele: assaje lenguiste sonde d'accorde ccu penze ca 'u giappunise ha ddà esse costituite da 'nu substrate austronesiane a cui s'ète sovrapposte 'nu apporte de origgene uralo-altaiche. Evidende sonde le somiglianze sindatteche ccu 'u coreane, da cui ète defferende tuttavije sus a 'u chiane morfologgeche e lessicale.

Da 'u punde de viste tipologgeche 'u giappunise tène assaje carattere proprije de lle lènghe agglutinande d'u tipe SOV, ccu 'na struttue "teme-commende" (quase auguale a quèdde d'u coreane). 'A presenze de alcune elemende tipeche de lle lènghe flessive hé spinde tuttavije alcune lènguiste ccu definisce 'u giappunise 'na lènga "mmienze-agglutinande".

Destrebuzzione sciugrafeche[cangecange 'a sorgende]

'U giappunise ète lènga ufficiale jndr'â ll'arcipelaghe giappunise e jndr'â ll'isole de Angaur (Palau), addò tène quiste status 'nzieme ccu l'angaur e le 'nglise. Ce stonne pure 'nu munne de comunetate de lènga giappunise jndr'â lle vanne de immigrazione, jindr'ô Brasile, jindr'ô Perù e jndr'â lle Statère Aunìte (specialmènde jndr'â lle Hawaii e jndr'â California). Le immigrate giappunise de quèste comunetate sonde chiamate 二世 nisei ("seconna generazione") ed ète rare ca avessera parlà 'u giappunise correntemènde.

Grammateche[cangecange 'a sorgende]

Stuezze d'u descorse[cangecange 'a sorgende]

Le stuezze d'u descorse ca se iacchiene jndr'â lènga giappunise sonde cingue: sostandive, verbe, aggettive, avverbie, partecèlle. Qèste urteme categorije racchiude le definizione tagliáne de preposizione, congiunzione e 'nderiezione. Le pronome non g'esistone cumme categorije a sé stande, me sonde trattate seconne le case cumme sostandive o cumme aggettive. Le artichele non ge stonne pe' nnijende.

Sostandive[cangecange 'a sorgende]

'U sostandive giappunise, jndr'â maggior parte de le case, non ge tène distinzione de genere e numere: Sensei segnefeche jindre totte le case "mèste", o "mestère".

Trasene 'mbrà lle sostandive pure le pronome personale, ca tènene 'nu munne de forme pe' ogne crestiáne (ausate a seconne d'u condeste ccu esprime 'u grade de familiaretate 'mbà lle parlande):

Formale Neutre 'Mbormale
Ije Watakushi Watashi, Boku (solo maschile) Ore (sule manschèle), Atashi (sule femminèle)
Tu Anata Kimi, Omae, Anta
Jidde Kare
Jèdde Kanojo
Nuje Watakushi-tachi Watashi-tachi, Boku-tachi (sule manschèle) Boku-ra, Ware-ware, Ore-tachi
Vuje Anata-gata Anata-tachi Omae-tachi
Lòre (manschèle) Kare-ra
Lòre (femmenèle) Kanojo-tachi

Verbe[cangecange 'a sorgende]

Jndr'â tabellese iacchie 'a coniugazione comblete de doje verbe ichi-dan e de nôve verbe go-dan (s'ha ddà fàce attenzione a lle cangiaminde eufoneche, evidenziate da 'u grascette):

Ccu mange Ccu vide Ccu scrive Ccu scè Ccu nôte Ccu isse Ccu stè Ccu môre Ccu chiame Ccu ligge Ccu attraverse Ccu accatte
Furme no caratterezzate Taberu Miru Kaku Iku Oyogu Dasu Tatsu Shinu Yobu Yomu Wataru Kau
Passate Tabeta Mita Kaita Itta Oyoida Dashita Tatta Shinda Yonda Yonda Watatta Katta
Gerundie Tabete Mite Kaite Itte Oyoide Dashite Tatte Shinde Yonde Yonde Watatte Katte
Negative Tabenai Minai Kakanai Ikanai Oyoganai Dasanai Tatanai Shinanai Yobanai Yomanai Wataranai Kawanai
Furme gendile Tabemasu Mimasu Kakimasu Ikimasu Oyogimasu Dashimasu Tachimasu Shinimasu Yobimasu Yomimasu Watarimasu Kaimasu
Condiziunale Tabereba Mireba Kakeba Ikeba Oyogeba Daseba Tateba Shineba Yobeba Yomeba Watareba Kaeba
Passive Taberareru Mirareru Kakareru - - - - - Yobareru Yomareru Watarareru Kawareru
Potenziale Taberareru Mirareru Kakeru Ikeru Oyogeru Daseru Tateru Shineru Yoberu Yomeru Watareru Kaeru
Causative Tabesaseru Misaseru Kakaseru Ikaseru Oyogaseru - Tataseru Shinaseru Yobaseru Yomaseru Wataraseru Kawaseru

Dàme pure 'a coniugazione de suru (ccu fàce) e kuru (ccu avène), le uneche doje verbe irregolare giappunise, d'a copule da (condrazione de dearu) e d'u suffisse masu:

Furme no caratterezzate Suru Kuru Da Masu
Passate Shita Kita Datta Mashita
Gerundie Shite Kite Datte, De -
Negative Shinai Konai De(wa)nai Masen
Furme gendile Shimasu Kimasu Desu -
Condiziunale Sureba Kureba Nara(ba) -
Passive Sareru Korareru - -
Potenziale Dekiru Ko(ra)reru - -
Causative Saseru Kosaseru - -

Le furme dubbetative de da e masu (respettivamènde darō e mashō) sonde frequentemènde ausate, 'a prime ccu esprime le 'ngertèzze jindr'ô future (avène posposte ad 'a furme no caratterezzate de le verbe: taberu darō, forse avìsse mangià), 'a seconne ccu esprime 'na esortazione gendile (tabemashō, mangiame).

Aggettive[cangecange 'a sorgende]

Le aggettive giappunise pòtenee ccu esse ausate cumme attrebute o predicate nnumenale. Se pòte ccu 'ndruche l'esembie ccu l'aggettive samui (fridde):

  • Samui tokoro: 'Nu luèche ca ète fridde > 'Nu luèche fridde;
  • Samukatta tokoro: 'Nu luèche ca ère fridde;
  • Kyō wa samui: Ôsce ète fridde;
  • Kinō wa samukatta: Ajère ère fridde.

Jindre totte le case se pòte ccu immagene ca 'u verbe ccu esse sije 'ngluse jndr'â ll'aggettive ca spicce jindre -i, uneche tipe de aggettive ca subbisce vère e proprije cangiaminde morfologgeche.

Otre aggettive se legane ad d'u nome ca cangiane ausanne 'u gange na. Sonde chiamate pure aggettive 'mbroprije o "nome aggettivale".

Le aggettive jindre -i tènene 'na coniugazione a sé stande, mendre le seconne ausane 'a coniugazione d'a copule da (tranne ca jndr'â furme attributive no determinate, ca ièsce appunde jindre na). Aqquà d'abbasce jndr'â tabelle ce stonne le doje coniugazione:

Felice Bèlle
Furme attributive no caratterezzate Ureshii Kirei na
Furme predicative no caratterezzate Ureshii Kirei da
Passate Ureshikatta Kirei datta
Gerundie Ureshikute Kirei de
Negative Ureshiku(wa)nai Kirei de(wa)nai
Furme gendile Ureshiidesu Kirei desu
Condiziunale Ureshikereba Kirei nara(ba)
Esortative Ureshii darō Kirei darō

L'ausiliare negative nai, già 'ndrucate ccu lle verbe, se coniughe cumme 'nu normale aggettive jindre i. Pe' quiste motive, 'a coniugazione comblete de 'nu verbe, ca combrenne pure totte le furme gendile e totte le furme negative, ète sveluppate ausanne pure alcune forme d'a coniugazione de ll'aggettive (mise n'evidenze jindr'ô grascètte):

Ccu mange No mmange Ccu mange (gendile) No mmange (gendile)
Furme no caratterezzate Taberu Tabenai Tabemasu Tabemasen o tabenaidesu
Passate Tabeta Tabenakatta Tabemashita Tabemasendeshita o Tabenakattadesu
Gerundie Tabete Tabenakute - -
Condiziunale Tabereba Tabenakereba - -
Passive Taberareru Taberarenai Taberaremasu Taberaremasen
Potenziale Taberareru Taberarenai Taberaremasu Taberaremasen
Causative Tabesaseru Tabesasenai Tabesasemasu Tabesasemasen
Dubitative Taberu darō Tabenai darō Taberu deshō Tabenai deshō
Esortative Tabeyō - Tabemashō -

Preme Nobel p'a letterature de lènga giappunise[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. CIA - The World Factbook -- Field Listing :: Languages, su cia.gov, Central Intelligence Agency. URL conzultate il 17 febbraio 2010 (archivijate da l'url origgenale il 17 febbraio 2010).
  2. Lewis, Paul M. (ed), Languages of Palau, su ethnologue.com, SIL International, 2009. URL conzultate il 17 febbrare 2010 (archivijate da l'url origgenale il 17 febbraio 2010).

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Claude Lévi-Strauss " Lezione giappunise" , Soveria Mannelli, Rubbettino Editore, 2010.
  • Paolo Calvetti (1999) "'Ndroduzione ad 'a storie d'a lènga giappunise" Istitute Uneversetarie Oriendale-Departimènde de Studie Asiateche
  • Silvana De Maio, Carolina Negri, Junichi Oue (2007) "Curse de Lènga Giappunise" vol. 1. Hoepli. ISBN 978-88-203-3663-9
  • Silvana De Maio, Carolina Negri, Junichi Oue (2007) "Curse de Lènga Giappunise" vol. 2. Hoepli. ISBN 978-88-203-3664-6
  • Silvana De Maio, Carolina Negri, Junichi Oue (2008) "Curse de Lènga Giappunise" vol. 3. Hoepli. ISBN 978-88-203-3665-3
  • Matilde Mastrangelo, Naoko Ozawa, Mariko Saito (2006) "Grammateche Giappunise". Hoepli ISBN 88-203-3616-2
  • Kubota Yoko (1989). Grammateche de giappunise muderne. Libreria Editrice Cafoscarina. ISBN 88-85613-26-8
  • Mariko Saito (2001). Curse de lènga giappunise pe' tagliáne 1. Bulzoni. ISBN 88-8319-387-3
  • Mariko Saito (2003). Curse de lènga giappunise pe' tagliáne 2. Bulzoni. ISBN 88-8319-853-0
  • Makino Seiichi, Tsutsui Michio (1991). A dictionary of basic Japanese grammar. Japan Publications Trading Co. ISBN 4-7890-0454-6
  • Makino Seiichi, Tsutsui Michio (1995). A dictionary of intermediate Japanese grammar. Japan Publications Trading Co. ISBN 4-7890-0775-8
  • Andrew Nelson, a cura di John Haig (1996). The New Nelson Japanese-English Character Dictionary. Tuttle Publishing. ISBN 0-8048-2036-8
  • Mark Spahn, Wolfgang Hadamitzky (1996). The Kanji Dictionary. Tuttle Publishing. ISBN 0-8048-2058-9
  • (1999). Dizziunarie Shogakukan Tagliáne-Giappunise. Shogakukan. ISBN 4-09-515402-0
  • (1994). Dizziunarie Shogakukan Giappunise-Tagliáne. Shogakukan. ISBN 4-09-515451-9
  • Remebering the kanji, James W. Heisig (ccu 'mbare le kanji jindre 'nu mode facile e veloce) non g'ète disponibbele jindr'ô tagliáne (traduzione 'ngorse).
  • Kana 'Nu lìbbre de esercizie (PDF)

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]