Àrvule

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da Albero)
Disambiguazzione – Ce ste cirche altri significati, 'ndruche Àrvule (disambigue).
Autunne jndre 'nu parche

'U termine àrvule stè ccu segnefeche 'na piande legnose perenne, capace ccu se sveluppe jndr'à ìertezze grazzie a 'nu fuste legnose, ditte tronghe, ca solitamènde inizie ccu se ramifeche a quacche metre da 'u suole. Le 'nzieme de le rame e de le fogghie determine 'a chiome ca pòte ccu tène forme deverse a seconne de le specie e de le condiziune ambiendale.

Le àrvule se distinguone da lle arbuste no pè le lòre dimenziune me pè 'a presenze de 'nu tronghe assaje idendifecabbele e prive pè 'nu prime stuezze de ramificazione (ce stonne de le salice - àrvule a totte le effette - cu 'nu portamènde strisciande e ìrte sule picche cendimetre).

Quèste corrette definiziune botaneche ète comungue quacche vote disattese quanne se parle de àrvule pè ccu se referisce a le lòre possibbele ause commerciale: jndre stu case quacche vote sonde fissate de le ìertezze minime pè 'a definiziune de àrvule (es. 5 m de ìertezze pè alcune norme FAO).

'U legne de le àrvule jè 'na fonde energeteche (combustione derette e carbone de legne) e 'nu materiale da quagghiamènde ('ndere jàvitaziune, travature, šckife, mobbele, oggette d'ause comune ed artisteche). Sembre da le àrvule, spesse coltivate pè stu motive, se recave cellulose pè 'u quagghiamènde d'a carte.

Aspette[cangecange 'a sorgende]

L'àrvule jè 'na piande ad ô state adulte a defferenze de l'arbuste tène 'nu fuste perenne, 'u tronghe cu ramificaziune jndr'à vanne de sus. 'U tronghe jè furmate da cchiù strate: 'a vanne cchù esterne costituisce 'a cortecce, 'u seconne strate jè chiamate lìbbre, 'u terze jè 'u cambie, ad 'a fine 'u cilindre cendrale ce jè furmate da 'u legne. Ogne àrvule tène 'a soje sagome caratteristeche ca lle derive d'a conformaziune d'u tronghe (sveluppe jndr'à ìertezze e diametre) e da lle 'nzieme de le ramificaziune. Le ramificaziune pòtene ccu esse monopodiale o simpodiale. L'àrvule cu 'a cchiù granna circonferenze d'u tronghe jè 'u baobab: arrive a cchiù de 40 m de circonferenze. 'A chiome de ll'àrvule jè costituite da le fogghie e da le rame. Pòte ccu esse:

Le fogghie pòtene ccu esse caduche o persistènde, a seconne d'a lòre forme se pòtene ccu distingue dò categorije de àrvule: aghifoglie e latifoglie.

Le àrvule pòtene ccu vive isolate o jndre associaziune, de 'na uneche specie (cumme 'na pinete) o de specie deverse (bosche o macchie). Poiché le radice sonde assaje lundàne da le fogghie, le àrvule sonde assaje esigende da 'u punde de viste climateche: non ge pòtene ccu vive jndr'à lle zone deserteche, subartiche e sus a lle monde ca vonne oltre a 'na determinate altitudine, addò sonde generalmènde sostituite da arbuste.

Le àrvule sonde scucchiáte jndre 3 categorije:

  • Forestale (ca combrendone le boschive e chidde coltivate pè fà ccu ause 'u legne)
  • Fruttifere (coltivate pè frutte commestibbele)

Cure de l'arvule[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à nature ogne arvule pò crescere senze ca l'omme face nisciuna manutenzione ma pe fà producere cchiù frutte l'omme pò 'ndervenìe facenne 'a potature de le rame secche e de chidde secondarie. Ogne arvule tène 'u periode sue de potature, pe esembie le pigghia 'ngule onna essere potate apprisse ca le frutte onne assute 'nvece 'u mele adda essere potate jndr'à 'u mese de scennare. E accussì pe tutte l'otre tipe de arvule.

Gallerije fotografeche[cangecange 'a sorgende]

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegamende sus a indernette[cangecange 'a sorgende]