Donatelle

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
'A firme de Donatelle sus'a base d'u Zuccone d'u Musee de l'Opera d'u Duomo de Firenze

Donatelle - nome satte-satte Dunate de Niccolò de Betto Bardi - (Firenze, 1386 – Firenze, 13 dicemmre 1466) ha state 'nu scultore tagliàne.

Ha fatjete a Firenze, Prato, Siena e Padova ausanne 'nu sacche de tecniche (tutte tunne, bassorilievo, stiacciato), cu 'nu sacche de tipe de materiele diverse (marme, bronze, legne). Pigghiò le distanze da 'u stile gotico turnanne a fatjà cu le pringipie de l'arte greca e quedda romana da 'nu punde de viste formele e stilistiche; a state avveramende particolere cumme jidde ha date a l'opere sue 'na capacità de 'nfonnere umanità e indrospezzione.

Biografije[cangecange 'a sorgende]

'A Formazione (1386-1428)[cangecange 'a sorgende]

'A statue de Donatelle jndr'à loggie de le Uffizi

Ha nate a Firenze jndr'à 'u 1386, figghie de Niccolò de Betto Bardi, ca cardeve 'a lana. A soje ere 'na famigghie semblice semblice: l'attene, ca se 'ngazzeve sembre, fece 'na vite 'ngazzosa assaje purcè avere partecipete a prima rivolta de le Ciompi d'u 1378, pò pure ad otre aziune condre a Firenze ca l'onne purtate a essere cundannete a morte e pò perdonete cu 'nu condone d'a pena; 'nu carattere assaje diverse da quidde d'u figghie sue, assaje piccinne, signorile, 'llegante e delicate tande ca le cristiane l'averene mise 'u nome Donatelle, ca, sendènne 'u Vasari, ha state educhete jndr'à case de Roberto Martelli. Da 'u 1402 a 'u 1404 ha state a Rome 'nzieme a 'u Brunelleschi, pe studià l'"antiche".

Da 'u 1404 a 'u 1407 ha ajutete a Lorenzo Ghiberti pe le lavure d'a porta nord d'u Battistere.

Da 'u 1408 ha fatjete pe l'Opera d'u Duomo de Firenze, p'a quale ha fatte, jndr'à 'u stesse anne, 'u David marmoreo pe une de le condrafforte esterne: 'a faccia senza 'spressione, cu 'na corone d'amaranto (simbele profene, aqquà ausete da Donatelle sus a 'nu patriarca bibbliche) e le membre fatte cchiù longhe sonde de origgine tarde gotica ma 'a posa de condrapposte, cu 'u punde d'appogge sus 'a na sola iamma, addò corresponne 'nu turcemende d'u buste all'opposte, e le màne, avveramende atteggiate, 'ndichescene n'attende studie da 'u vere de l'anatomije umane. Jndr'à 'u 1416 u pigghiarene e u purtarene a Palazze Vicchje e l'ausarene cumme emblema d'a cetate (osce a die ste stepate jndr'à 'u Bargelle).

'Mbrà 'u 1409 e 'u 1411 ha fatte 'u San Giuanne 'Vangelista pe 'na nicchia ca steve a 'u late d'u purtale d'u Duomo, cu otre ttre 'vangeliste 'u San Marco de Pitre Lamberti, 'u San Luca de Nanni de Banco e 'u San Matteo de Bernarde Ciuffagni.

Donatelle, jndr'à 'u sue 'vangelista ha reaggite a 'u manierisme tardegotico, none sulamende ausanne 'u stile d'a nobbile combostezze statutarie de l'antiche ma cercanne pure brane umane e vvere avveramende: 'a facce d'u sande cu 'a fronde 'ngazzete (pò essere ca a state repegghiete da 'na cape de Giove Capitolino) ere però basate angore sus a l'idealizzazione, le spalle e 'u buste erene semblifichete sciumetricamende seconde 'na calotte fatte a cerchie a metà, jndr'à le vanne de sotte d'a figure 'a stilizzazzione venève mise da parte pe lassà spazie a 'na maggiore naturalezze: le màne erene riele e le pannegge ca abbrazzene le iamme facevene vedè tutte le forme de le membre, senza ca avenèvene scunnute; 'a statue cu 'a careca soje de forze trattenute addevenì 'n'imbortande modelle p'u Mosè de Michelangelo.

Da 'u 1411 fatiò p'u candiere d'a chiesera de Orsanmichele, addò pe le tridece nicchie de fòre le Arti avèrene commissionà statue: 'mbrà 'u 1411 e 'u 1412 Donatelle ccrejò 'u San Marco pe l'Arte de le Linaioli e Rigattieri.

Jndr'à 'u 1417 spicciò 'a statue de San Giorgio commissionete da l'Arte de le Corazzai. 'A scelte iconografiche ha depese da 'u fatte ca le committende vulèvene 'na figure addò avèrene essere presende le arme e 'a corazze. 'A figure, ca jè 'nu picca ruotete sus a l'asse cendrele, ca face perne sus a le iamme a combasse, ha state fatte sus a ttre ovale un sus a l'otre: 'a facce cu le sopracciglie 'ggrottete, 'u buste e 'u scude, 'u scatte d'a cape ca ste in direzione opposte a 'u cuerpe avène ausete da l'artiste pe animà de cchiù 'a statue.

'U bassorilievo in petre d'a base, pò essere de doje anne apprisse, avène scolpite cu 'a tecnica d'u stiacciato; jè une de le prime esembie de prospettive cendrele a punde sule de fuga, cu le orizzondele ca convergene verse 'u gruppe cendrele cu 'a rappresendazione de San Giorgio ca lotte cu 'u draghe cu a destre 'a grotte e 'a pringipesse, assute da le sarcofagi romane, e a sinistre 'u porticate costruite in prospettive; ce le linee d'u mandelle, l'armature prezziose assaje d'u sande e 'u profile de le ale aprite d'u draghe, ca cerchene de conqguistà 'u sguarde d'u spettatore, sonde particulere de guste tarde-gotico, nove jè 'a congezione de spazie, ca pare ca se spanne fòre 'a cornice d'u bassorilievo, pure ca avène perfettamende definite da sicure siune, nove jè pure 'a funzione d'a luce ca fece cangià 'u punde fochele de l'azione.

'U Marzocco de Piazza d'a Signoria ha state fatte 'mbrà 'u 1418 e 'u 1420.

D'u 1423 cchiù o mene jè 'u San Ludovico de Tolosa, ca mò steje a 'u Musee de l'Opera de Sanda Croce, ca in origgine ere 'nzertete jndr'à 'nu tabernachele, sembre de màne de Donatelle e a ordine corinzio; 'u tabernacolo ere d'a Parte Guelfa e quanne l'mbortanze de queste cadije 'u mettèrene in vendite e fu accattete 'mbrà 'u 1459 e 'u 1460 da l'Arte de le Mercande ca misere 'u gruppe cu l'Ingredulità de San Tommaso de Andrea Verrocchio.

'Mbrà 'u 1415 e 'u 1426 Donatelle sculpì cinghe statue p'u cambanile d'u duomo: 'u Profeta imberbe, 'u Profeta varvute (tutte e doje d'u 1415), 'u Sacrificie de Isacco (1421), 'u Profeta Abacuc (ca avenève chiamete p'a cape senza capidde 'u "Zuccone", 1423-1425) e 'u Profeta Geremia (ditte pure "Francesco Soderini", 1423-1426). Donatelle caratterizzò le profete d'u cambanile seconde 'u modelle classiche de l'oratore. Jndr'à chiste statue, vere ritratte non idealizzate cu le lineamende condratte e senze armonie, l'imbonenze e 'a dignità jè date da le geste pacate e da 'u forte effette chiaroscurale de le mandelle.

D'u 1422 jè 'a Madonna Pazzi de Berline.

Jndr'à 'u 1425 cchiù o mene, Donatelle, fece 'u Crocifisse de legne de Sanda Croce a Firenze. Jndr'à quiste 'u Criste ere colte jndr'à 'u momende de l'agonia: uecchie apirte a metà, vocche ca se iapre, curpe sgraziate. Cunde 'u Vasari:

'U Crocifisse de Donatelle
'U Crocifisse de Brunelleschi

«Fece con straordinaria fatica un crucifisso di legno, il quale quando ebbe finito, parendogli aver fatto una cosa rarissima, lo mostrò a Filippo di ser Brunellesco suo amicissimo, per averne il parere suo; il quale Filippo, che per le parole di Donato aspettava di vedere molto miglior cosa, come lo vide sorrise alquanto. Il che vedendo Donato, lo pregò, per quanta amicizia era fra loro, che gliene dicesse il parer suo; per che Filippo, che liberalissimo era, rispose che gli pareva che egli avesse messo in croce un contadino e non un corpo simile a Gesù Cristo, il quale fu delicatissimo, et in tutte le parti il più perfetto uomo che nascesse già mai. Udendosi mordere Donato, e più a dentro che non pensava, dove sperava essere lodato, rispose: “Se così facile fusse fare come giudicare, il mio Cristo ti parrebbe Cristo, e non un contadino: però piglia del legno e pruova a farne uno ancor tu”. Filippo, senza più farne parola, tornato a casa, senza che alcuno lo sapesse, mise mano a fare un Crucifisso, e cercando d'avanzare, per non condannar il proprio giudizio, Donato, lo condusse dopo molti mesi a somma perfezione. E ciò fatto, invitò una mattina Donato a desinar seco, e Donato accettò l'invito. E così, andando a casa di Filippo di compagnia, arivati in Mercato Vecchio, Filippo comperò alcune cose, e datole a Donato, disse: “Aviati con queste cose a casa, e lì aspettami, che io ne vengo or ora”. Entrato dunque Donato in casa, giunto che fu in terreno, vide il Crucifisso di Filippo a un buon lume, e fermatosi a considerarlo, lo trovò così perfettamente finito, che vinto e tutto pieno di stupore, come fuor di sé, aperse le mani che tenevano il grembiule. Onde cascatogli l'uova, il formaggio e l'altre robe tutte, si versò e fracassò ogni cosa; ma non restando però di far le maraviglie e star come insensato, sopragiunto Filippo, ridendo disse: “Che disegno è il tuo, Donato? Che desinaremo noi avendo tu versato ogni cosa?”. “Io per me”, rispose Donato, “ho per istamani avuta la parte mia, se tu vuoi la tua, pigliatela. Ma non più, a te è conceduto fare i Cristi, et a me i contadini.»

'Mbrà 'u 1425 e 'u 1427 Donatelle cullaborò cu Michelozzo a 'u monumende funebre de l'antipapa Giuanne XXIII, a 'u siechele Baldassarre Cossa, jndr'à 'u battistere (1425-1427); sicuramende de Donatelle jè 'a figura de bronze d'u muerte stennute, sotte a 'na conghiglie ca racchiude 'na Madonna cu 'u Peccinne, 'a vanne superiore jè 'nguadrete da 'nu baldacchine apirte, 'nvece sotte a 'u cenotafie è 'na lastra cu rilievi de genie alati e 'u nome e le careche d'u muerte, angore cchiù sotte ttre rilieve ca raffigurene le Virtù.

Jndr'à 'u 1427 ha state a Pisa addò fece le pannelle de marme d'u monumende funebre p'u cardinale Rainaldo Brancacci d'a chiesera de Sand'Angele a Nilo a Napule.

P'u fonte battesimale d'u Battistere de Siena, 'mbrà 'u 1425 e 'u 1427, furnì 'u rilieve cu 'u Banchette de Erode e le statue d'a Fede e d'a Speranze. 'U rilieve ere costruite cu 'a tecnica d'u stiacciato tranne le figure d'u proscenie, fuse a bassorilievo, accussì s'a ccrejete 'nu stacche cchiù forte respette a le piane de rrete, 'a scena ha state costruite sus a 'na serie de arcate a cannocchiale, nnande nnande 'u mote de orrore ca se stenne 'mbrà le cristiane presende quanne vedene 'a cape tagghiete d'u Battista, presendete a Erode, le arcate apirte servene pe 'ndroducere a l'otre ambiende ca, pure loro, se iaprene sus a otre ambiende angore cchiù rrete, a 'u stesse mode no chiudenne a le late 'a scena e cuprenne da le borde d'u rilieve alcune personagge d'u proscenie fece in modo ca 'u tutte pare ca se spanne indefinitamende a le late e verse 'u funne, aggiungenne 'nu tipe de spazie diverse da quidde rinascimendale, finite e misurabile, che aqquà jè presende grazie a 'u pavimende regolere, 'nu spazie indefinite, tipiche d'a pitture fiamminghe. Uffizi Donatelle.jpg

Granne commissione jndr'à Firenze medicea (1428-1443)[cangecange 'a sorgende]

'Mbrà 'u 1428 e 'u 1438 Donatelle fece 'u Pulpite de fòre d'u Duomo de Prato.

D'u 1430 cchiù o mene jè 'u David bronzeo d'u Bargello. Quest'opere fu rializzete p'u cortile de Palazze Medici sus a commissione de Cosimo de' Medici (turnete a Firenze jndr'à 'u 1434), e 'ndendeve rappresentà sia l'eroe bibbliche simbele de le virtù civiche, sia 'u die Mercurie ca condembla 'a cape tagghiete de Argo. Donatelle aqquà ha date n0inderpretazione 'ndellettualistiche e raffinete d'a figura umane, 'u fregie cu le putte de l'elme de Golia derive, pò essere, da 'nu cammeo de le raccolte medicee. 'A statue d'u David ha state pruggettete pe putè essere viste da cchiù punde; se ispiresce a l'arte ellenistica: cuerpe nude (p'a prima vote raffigurete a tutte tunne apprisse l'età classica), cu sbandaminde de l'asse, daga cumme terze appoggie, pede sus 'a cape de Golia; facce assaje pensosa, cuerpe morbide e vivace, cumme ritratte da 'u vive; ca vo cu significhesce ca 'a raggione venge sus 'a forza bruta e sus a l'irrazionalità.

Sembre jndr'à chidde anne e d'u stesse clime culturale jè a statue piccenne cu l'Amore-Atys ca osce a die jè conzervete jndr'à 'u Bargello.

Da 'u 1431 a 'u 1433 jè a Rome addò realizzesce 'u Tabernacolo d'u Sacramende pe San Pietro e lastra tombele d'u Crivelli a l'Aracoeli.

D'u 1432 jè 'u buste-ritratte de Niccolò da Uzzano fatte in terracotta appettate, osce a die a 'u Bargello.

Turnate a Firenze realizzò 'mbrà 'u 1433 e 'u 1438 'a Cantoria p'u Duomo, ca jè 'a balconete pe l'organe ca se iacchje sus 'a porte d'a Segreteria de le Canonice, jndr'à l'anghele sud-est d'a crociera; 'a vasche jè sorrette da cinghe menzele ca tène a correspondenza jndr'à vasche cu 'na coppie de de colonne piccenne ca mandènene n'architrave, sta architetture ha state stacchete da 'u funne, decorete da 'nu mosaiche cu le tessere distande, ccreanne accussì 'na specie de palche occupete da 'na danza de putti, costruite sus a linee diagunele, in condraste cu le linee vertichele d'a strutture, danne a 'u comblesse 'nu forte senze de movimende, le figure de le putte sonde raffigurete jndr'à le posiziune cchiù varie, accurdanne a teoria d'a varietas de Leon Battista Alberti. Jndr'à 'u comblesse l'opere face refèrimende a le sarcofagi andichi e a le cofane uburnei bizantini, cchiù precisamende 'a disposizione fece arrecurdà sarcofagi paleocristiene, 'nvece 'a lore decorazione e quedda d'u funnele arrecorde le opere tuscane d'u docinde.

Jndr'à 'u 1435 cchiù o mene fece l'Annunciazione pe l'altare Cavalcanti di Sanda Croce: 'A 'ngorniciature architettoniche d'u tabernacolo, scunnute da l'esuberante decorazione a l'antiche e da 'u culore, descrive 'a scene cu l'Annungiazione, ca se recolleghe a n'iconografie d'u trecinde, addò 'a combosizione quieta fece da cendre 'u vacande addò appondene le sguarde d'a Vergine e de l'angele.

'Mbrà 'u 1421 e 'u 1428 fatiò jndr'à Sagrestia Vecchie jndr'à San Lorenzo realizzanne le porte bronzee cu le rilieve ca raffigurescene Profete e Attene d'a Chiesera, Sande e Martiri, ca sonde suverchiate rispettivamende da lunettone cu le sande Cosma e Tamiane, patrune de le Midece e le sande-protomartiri Stefano e Lorenzo, e spiccianne uette tunne fatte cu 'u stucche a rileve policromo sotte 'a cupole, quattre cu scene d'a Vita de San Giuanne: San Giuanne 'vangelista immerse jndr'à l'uegghie bollende, San Giuanne 'vangelista a Patmos, San Giuanne 'vangelista abbevesce Drusiana, morte e 'nghianate de San Giuanne 'vangelista e otre quattre cu le Evangelisti: Giuanne, Matteo, Luca e Marco.

Jndr'à 'u 1438 fece 'a statue de legne de San Giuanne Battista p'a chiesera de Sanda Maria Gloriosa de le Frari a Venezia.

Jndr'à 1440 cchiù o mene jè 'u Buste de uagnedde cu cammeo osce a die a 'u Bargello: jndr'à st'opere 'u buste ritratte avenève 'mbieghete non cchiù cumme 'nu reliquiarie, ma cumme 'nu monumende profane, jndr'à 'u case specifiche, non ge se tratteve d'u ritratte de 'n'individue distinde ma de 'nu tipe ideale, sus a 'u pette tène 'nu cammeo , cupiete da n'andiche ca faceve parte de 'na collezzione medicea addò jè raffigurete n'allegorie d'a mende, rappresendete da l'auriga, ca guide l'anima, rappresendete da 'u carre, trainete da doje cavaddere, ca sonde le simbele d'a raggione e d'a passione.

Apprisse 'u 1440 fece 'u sarcofaghe de Niccolò e Fioretta Martelli.

A Padova (1443-1453)[cangecange 'a sorgende]

Monumento equestre al Gattamelata

Jndrìà 'u 1443 ha state a Padova chiamete da l'erede d'u capitane de vendure Erasmo da Narni, nnomenate 'u Gattamelata, muerte jndr'à 'u 1443, pe realizzà 'u monumende equestre d'u condottiere, muerte jndr'à quidde anne, jndr'à piazza ca ste nnande 'a Basilica d'u Sande, in bronze e spicciete jndr'à 'u 1450; l'opere, apprime de essere accumenzete avère besognede 'nu consense da vanne d'u Senato veneto, purcè l'opere avenì penzete cumme a 'nu cenotafio, ca significhesce 'nu monumende funebre pe quacchedune bruchete jndr'à notre poste, ca servive pe celebrà 'a fame d'u muerte. Non ge n'avèrene fatte apprime otre monumende de stu tipe: le statue equestri d'u Trecinde, nisciuna fatte de bronze, normalmende suverchiavane le chiaute; se avène otre esembie in pitture, 'mbrà chiste 'u Guidoriccio da Fogliano de Simone Martini e 'u Giuanne Acuto de Paolo Uccello, ma Donatelle probabilmende cchiù ca a chiste se ispirò a le modelle classece: 'a statue de Marc'Aurelio a Roma, 'u Regisole e le Cavaddere de San Marco, da addò ha repegghiete 'u mode d'u cavadde ca ve nnanze a 'u passe cu 'u muse ca apponde verse a 'u basse.

Jndr'à l'opera. mise sus a 'nu basamende ierte, 'a figure de l'omme jè idealizzete, 'nfatte non g'è 'nu ritratte da 'u vere, ma jè 'na ricostruzione ideale, ca se bese sus 'a ritratte romane, cu le iamme tise tise sus a le staffe, mendre ca fisse nu punde lundane tène jndr'à le màne 'u bastone de comande in posizione diagonele ca cu a spade jndr'à 'u fodero, sembre in posizione diagonele, fece da condrappunde a le linee orizzondele d'u cavadde e a quedda vertichele d'u condottiere accussì s'accentuesce 'u movimende 'nnanze. 'U monumende fece da prototipe pe tutte le monumende equestre ca avenèrene apprisse 'nzeppete in Itaglie, apprisse angore in Europa occidendele e jndr'à tutte ìu munne, spiccianne a 'u Novecinde.

P'a Basilica d'u Sande realizzò 'a recinzione d'u coro e 'nu Crocifisse de bronze. Mbrà 'u 1446 e 'u 1450 realizzò l'altare granne d'a Basilica d'u Sande cu sette statue a tutte-tunne: Madonna cu 'u Piccinne, le sande Francische, Andonie, Giustina, Daniele, Ludovico e Posdocimo, e quattre rilievi cu Episodi d'a vita de sand'Andonie (aiutate da Bartolomeo Bellano e da 'u Rizze).

L'altare scuasciete jndr'à 'u 1591 p'u reggitte d'u presbitero ha state aggiustate arbitrariamende da Camillo Boito jndr'à 'u 1895; origginariamende avère cumbarì cumme 'na Sacra Conversazione addò 'a Vergine cu 'u Peccinne e le seie sande stavene sus a 'nu baldacchino picche profonde, ca stave sus a 'nu basamende ornete 'mbronde e rrete cu le rilieve 'mbra chiste le quattre cu le scene d'a vite de Sand'Andonie. 'A Madonna cu 'u Peccinne, punde prengepàle d'a scene, avène arrepegghiete quanne se ste oze pe fà vedè 'u Peccinne a le fedele, 'u trone jè fianchegiete da doje sfingi, ca volene ccu dicene 'a conoscenza, sus a 'u schienale d'u trone jè rilieve cu Adamo e Eva: 'a Vergine jè 'na seconda Eva ca, facenne nascere 'u Redentore libbere d'a 'u peccate origginale.

Donatelle ausò cumme ambiente de le scene de le quattre rilieve, cu aperture paesistiche e funnele architettonece imbonende, cu a 'u cendre, ca se vede bbuene, l'episodie addò 'u sande jè 'u cendre fochele cu attorne 'a folle de figure ca partecepe a le fatte uardanne e reaggenne, stennènne e sottolineanne 'u fatte, certe teme sonde pigghiete da monumende andiche, cumme sarcofagi o culonne a rilieve, ma p'a prima vote le cristiene ca stonne addevendene parte indegrande d'a rappresentazione.

Jndr'à 'u rilieve cu 'a Presendazione de l'ostia a mula, 'u spazie avène spartute da ttre arche in scorcio ca non ge sonde proporzionati cu le dimenziune de le gruppe de figure, accussì se pò sottolineà a 'mbortanza du mumende. Jndr'à 'u rilieve cu 'a Guariggione d'u uagnone possedute da l'ira, 'a scene jè 'nzerite nnande a 'nu granne proscenio paesistico-architettoneche. L'otre doje rilieve sonde 'a Guariggione d'u core d'u tirchie e 'u Mirachele d'u figghie pendite.

Jndr'à Deposizione fatte cu 'a petre, sembre pe l'altare d'u Sande, refèce 'u modelle andiche d'a morte de Meleagro; 'u spazie avène annullete, d'a combosizione remànene sulamende 'u sarcofago e le figure accussì s'accenduesce 'a drammaticità de l'episodie, pure grazie a mimica d'a facce e a gestualità 'sasperate, ca stravolgene le personagge ca devèndene proprie irriconoscibbili, tande da ccrejà 'nu scherme aunìtarie de figure addulurate sconvolte jndr'à le lineamende ca fece addevendà le facce de le maschere de dulore e costruisce le cuerpe e le vestite cu anghele acute.

D'u 1450 cchiù o mene jè 'a Madonna Chellini.

Urteme anne (1453-1466)[cangecange 'a sorgende]

Rilieve d'a Deposizione d'a croce da 'u pulpite de San Lorenzo

Donatelle turnò a Firenze jndr'à 'u 1453.

'Mbrà 'u 1453 e 'u 1455 realizzò 'a Maddalena de legne d'u Musee de l'Opera d'u Duomo, addò 'a bellezze fisiche jè negate, privileggianne le valore espressionistece; 'u cuerpe scheletriche addèvende senza forme purcè cuverte da 'a massa de capidde; se vede da 'a facce 'ncisa 'a fatica, 'u dulore, l'anime stanghe. Suverchiamende in età avanzete, jdde lassò ogne modelle precostituite pe rappresendà le sendimende cchiù prufunne de l'anime umane.

'Mbrà u' 1455 e 'u 1460 cchiù o mene jè 'u gruppe cu Giuditta e Oloferne. 'U gruppe bronzeo rappresende Giuditta cu 'u vele, ca dope ca ha fatte 'mbriacà Oloferne, le vò cu tagghje 'a cape, jndr'à 'u basamende stonne ttre basserielieve cu putte ca fanne 'a vendemmia e scene de ebbrezza. Pò essere ca 'u gruppe de le statue ere 'mbieghete cumme fonte da vine: 'nfatte all'anghele d'u cuscine se iacchiene quattre bochere. 'A statue, accumenzete p'a Cattedrale de Siena, fu mise jndr'à 'u giardine d'u palazzo Midece jndr'à via Larie, infine sistemete a palazzo Vecchie, apprisse a 'u sacche d'u palazze dopo ca ha state 'a seconde cacciate de me Midece. Pò essere ca fu realizzete sus a commissione de Pitre de' Midece ditte 'u Gottoso, pe arrecurdà Cosimo 'u Vecchie. L'opere jè firmete OPUS DONATELLI FLO sus a 'u cuscine, rotete respette a 'u basamende accussì ca l'anghele non ge coingidene, creanne n'effette de movimende. 'A strutture de l'opere jè a forme de piramide, cu a 'u vertice 'a facce d'a ieratica Giuditta e 'a lame d'a spada mandenute da 'u vrazze destre de l'eroina piegate de novanda grade, otre punde fochele jè 'a cape de Oloferne addò convergene le diagunele d'u gruppe. L'opere jè attraversete da 'nu sacche de valore simbolece: cumme simbele religgiose ('a condinenza ca venge sus 'a lussuria), cumme celebrazzione d'a putenze dei Medicea e 'nfine cumme emblema comunele ('a repubbleche ca venge sus a le tiranne).

Donatelle ha vissute a Siena 'mponde a 'u 1461, addò realizzò 'u San Giuanne Battista p'u Duomo e le modelle (perdute) pe le non eseguite porte.

Urtema commesse fiorendina onne state le dohe pulpiti de bronze p'a chiesera de San Lorenzo, opere rializzete cu 'a partecipazione de ajute (Bartolomeo Bellano e Bertoldo di Giovanni), ma da jdde pruggettete jndr'à tutte le parte sue. Jndr'à quest'opera se accentuesce 'a careca religgiosa ca spenge le figure verse n'estrema drammaticità, rializzete cu 'a tecnica d'u non-finito, jndrr'à certe vanne de le figure sonde picca picca abbozzete. Jndr'à 'u cosiddette Pulpito d'a Resurrezione, cu episodie d'a vita de Gese Criste e sande, 'mbrà 'nu fregie rilieve cu motive decorativi veggetale e eroti stonne cinghe formelle a rilieve: quedda cu 'u Martirio de san Lorenzo , fatte da Donatelle e mise a 'u cendre, jè costruite cu 'nu punde de viste avascete, pe drammatizzà de cchiù 'u fatte; 'nvece le restande scene, addò onne collaborete 'u Bellano e Bertoldo de Giovanni sonde: Pie donne a 'u sepolcre, Discesa de Criste a 'u Limbe, Abbevèscemende de Criste e Ascensione de Criste. 'U Pulpite d'a Passione, cu episodie d'a passione de Criste jndr'à 'nu fregie a rilieve cu motive decorative, presende le scene d'a Crocifissione, realizzete collaboranne cu 'u Bellano, 'a scena d'a Deposizione d'a croce, sicuramende autografa, addò Maria addulerete jè 'nu richiame a le pleurant frangise, 'a Deposizione de Criste jndr'à 'u sepolcre, fatte da Bertoldo di Giovanni sus a 'nu pruggette de Donatelle, l' Orazione de Criste jndr'à l'orto fatte da Bartolomeo Bellano sus a 'nu pruggette de Donatelle e 'u rilieve cu Criste nnande a Pilato e Criste nnande a Caifa, ajutete aqquà da Bartolomeo Bellano.

Donatelle ha muerte a Firenze jndr'à 'u 1466. L'onne bruchete jndr'à le sotterranee d'a Basilica de San Lorenzo, vecine a Cosimo 'u Vecchie, jndr'à singolere e prestigiose collocazione sotte a l'altare.

Opere prengepàle[cangecange 'a sorgende]

Gallerie de l'immagine[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN22171330 · ISNI (EN0000 0001 2123 6619 · SBN (ITENCFIV057331 · BAV (ENITJA495/4238 · CERL (ENcnp01445228 · Europeana (ENagent/base/59795 · ULAN (EN500026022 · LCCN (ENn50046696 · GND (DE118526693 · BNE (ESXX1163291 (data) · BNF (FRcb121028756 (data) · J9U (ENHE987007260425305171 · NDL (ENJA00512925 · CONOR.SI (SL7453027 · WorldCat Identities (ENlccn-n50046696

Collegaminde fòre a Uicchipedie[cangecange 'a sorgende]