Charlie Chaplin

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Disambiguazzione – Ce ste cirche otre significate de Chaplin, 'ndruche Chaplin, disambigue.
Charlie Chaplin jndr'à 'u ruole d'u personagge sue cchiù famose, Charlot
Statuetta dell'Oscar Oscar a 'a carriere 1929
Statuetta dell'Oscar Oscar a 'a carriere 1972
Statuetta dell'Oscar Oscar a 'a megghie colonna sonore 1973

Sir Charles Spencer Chaplin, famose cumme Charlie Chaplin (Londre, 16 abbrile 1889 – Corsier-sur-Vevey, 25 decemmre 1977), ha state 'n' attore, reggiste, sceneggiatore, combosetore e produttore britanneche , autore de cchiù de novanda film e 'mbrà le cchiù 'mbortande e 'nfluende cineaste d'u XX sechele (in particolare jndr'à l'ere d'u film mute).

'U personagge atturne a 'u quale ave costruite parte de le sceneggiature sue e ca l'ha date 'mbortanze universale, ha state quidde d'u "vagabonde" (The Tramp in inglese; Charlot in tagliàne, frangese e spagnole): 'n'omine da le mode raffinate e 'a dignità de 'nu gentiluemmene, vestute cu 'na giacchette stretta strette, cazune e scarpe cchiù granne d'a mesura soje, 'na bombette e 'nu bastone da passegge in bambù; tipece d'u personagge erane pure le mustazze peccinne e l'andature ondeggiande. L'emotività sendimendale e 'u malengoneche disincande 'mbacce 'a spietatezze e a le 'ngiustizie d'a suggettate moderne, facerene de Charlot l'embleme de l'alienazione umane - in particolare de le classe sociale cchiù emarginate - jndr'à l'ere d'u progresse economeche e industriale.

'Mbrà le atture cchiù famose da 'a nascite de l'industrie hollywoodiane ste, jndr'à stu ruole, a 'u decime poste d'a classifeche AFI de le 25 megghie atture de totte 'a storie d'u cinematografe[1].

Biografije[cangecange 'a sorgende]

L'infanzie e le inizie[cangecange 'a sorgende]

fotografije de Chaplin da uagnone

Charles Chaplin ha nate 'u 16 abbrile 1889 a East Street, jndr'à 'u sobborghe londinese de Walworth, da Charles Chaplin Senior e Hannah Harriette Hill; l'attane ere 'nu guitte d'u tiatre de varietà cu 'nu debbole pe l'alcool, 'a mamese 'na candande.

'U matrimonie spicciò quanne Hannah avenìe scuperte a mettere le corne a 'u marite cu 'n'otre candande d'u Music Hall, Leo Dryden, ca mettìe 'nginde a jedde e nascìe Wheeler Dryden, fratellastre d'u quale Chaplin 'u scuprisce sulamende assaije cchiù nnande.

'A separazione avenìe l'anne apprisse 'a nascite de Charles. L'attane cercò de tenè cu jidde e cu 'a convivenda soje 'u piccine, Charles, e 'u frate Sydney, de quattre anne cchiù granne.

'U tendative fallìe e le doje piccinne scerene a vivere cu 'a mamese ca pigghiave dece scelline 'a sumàne pu mandenimende de lore e ddoje. Pe le condizione finanziarie terra-terre d'a famigghie, Charles e 'u frate Sydney passarene doje anne 'mbrà collegge e istitute pe orfane a Lambeth. L'attane murìe quanne Charles tenève dodece anne e 'a mamese, ca tenève le turbe mendale, avenìe recoverate jndr'à 'n'istitute vicine a Croydon. Passò le urteme sette anne d'a vita soje jndr'à 'na ville rialate da le figghie in California, addò murìe jndr'à 'u 1928.

Le fatte ca successere jndr'à l'infanzie a Chaplin non ge le 'mbedirene de 'mbarà probbie da 'a mamese l'arte d'u cande e d'a recitazione. Le prime passe sus a 'u palcosceneche le muvìe 'nzieme a jedde quanne tenève appene cinghe anne. Jndr'à 'u 1896 duranne 'na recite jndr'à 'nu tiatre de varietà Hannah avenìe fisckate assaije probbie e costrette a lassà 'u palcosceneche; a sostituirle avenìe mannate 'u figghie, Charles, ca avìe 'nu successe bbuène candanne 'na canzone popolare de l'epoche, 'E Dunno Where 'E Are.

Jndr'à 'u 1898 se ne scìe a Manchester, vicine a Belle Vue. Aqquà frequendò 'a scole pe ttre anne. Grazie a le canoscenze de l'attane, trasìe a fà parte de 'na vere e probbia combagnie, le Eight Lancashire Lads fatte totte da enfants prodige, sotte 'a guide de William Jackson. Le uette piccinne se esibbivane jndr'à 'nu balle cu le zoccole[2].

Jndr'à 'u 1900, quanne tenève undece anne, 'u frate riuscìe a farle avè 'u ruole comeche de 'nu jatte jndr'à pantomime Cinderella (Cenerentole), rappresendate a 'u Hyppodrome de Londra, jndr'à quale recitave pure 'u famose pagliacce Marceline. Jndr'à 'u stesse anne Sydney se 'mbarcò sus a 'na nave cumme trommettiere: 'u pese d'a mamese recadìe tutte sus a le spalle de Charlie uagnone. Pure cu 'a bbona volondà, ìa vite ere assaije toste, Hannah avenìe addiritture recoverate jndr'à 'u spedale cu 'na diagnose de depressione ca l'avere venute pe colpe d'a denutrizione.

Jndr'à 'u 1903 Charles avìe 'na parta piccenne jndr'à Jim, the Romance of a Cockayne grazie a 'a quale avìe pure 'a prima recenzione favorevole sus 'a carte stambate; 'nu picche dope avìe pure 'nu ruole fisse jndr'à 'u tiatre: quidde d'u strillone Billy jndr'à Sherlock Holmes (reggie de Quentin McPherson), purtate a lunghe in tournèe. Indande 'u frate avere turnate a Londra e avere accumenzate pure jidde a fatià jndr'à 'u tiatre. Grazie a 'a situazione finanziarie megghie, le doje asserene a fà assè Hannah da 'u spedale, pure ce picche tiembe apprisse 'na recadute 'a facìe 'ndernà definitivamende.

Jndr'à 'u 1904 Charles, ca tenève quinnece anne, fu 'mbrà le protagoniste d'a furtunate rappresendazione d'u Peter Pan de James Matthew Barrie.

'U varietà cu Fred Karno[cangecange 'a sorgende]

'Mbrà 'u 1906 e 'u 1907 Chaplin fatiò jndr'à 'u Cirche de Casey miste de varietà e de numere d'u cirche. L'esperienze le permettìe de pigghià cunfidenze cu 'u munne d'u cirche e de trasè jndr'à combagnie de Fred Karno, pure grazie a 'u frate Sydney ca ggià fatiave addà. 'A paje ere de 3 sterline a sumàne e 'u debbutte avenìe jndr'à 'u 1906 cu 'U 'ngondre de ballone, addò Charles inderpretave 'a parte de 'n'individue senze scrupole ca prove a drogà 'u purtiere avversarie apprime d'u 'ngondre. 'U frate cchiù granne penzave a le pantomime e Chrlie l'avera 'nderpretà. Accussì Chaplin 'mbarò l'arte de esprimerse senze parole.

Subbete Charlie uagnone devendò, 'nzieme a Stanley Jefferson (megghie canusciute cumme Stan Laurel) une de le attore cchiù apprezzate d'a combagnie.

Apparte 'u tiatre Chaplin se dedicave a 'u podisme. Ere iscritte a 'u club podisteche de Kennington e se allenave sus a le distanze luènghe. Jndr'à 'u 1908 pigghiò pure in conziderazione de iscriverse a 'a maratone de le Olimbiade de Londra, ma probbie jndr'à quidde periode se ammalò[3].

Jndr'à 'u 1909 'a combagnie de Karno accumenzò le tournèe fore da l'Inghilterre: apprime a Parigge e, doje anne apprisse, jndr'à le State Aunìte. Chaplin ere 'u prime comeche jndr'à A Night in an English Music Hall, atte uneche de pantomime e balle.

L'esperienze americane non ge fù assaije felice, comungue 'a combagnie turnò 'n'otra vote in Americhe l'anne apprisse e sta vote le cose scerene megghie: 'u successe fu granne probbie grazie pure a Charlie, trasute da picche ma ggià 'n'elemende de punde d'a combagnie.

Chaplin avenìe notate da 'u produttore Mack Sennett, ca jndr'à 'u novemmre 1913 'u mettìe sotte condratte pa case cinematografeche Keystone. Ere 'u prime condratte de Chaplin pe 'na case cinematografeche. 'A paje ere de 175 dollare 'a sumàne[4].

Da prime comeche a celebbrità: 1914-1919[cangecange 'a sorgende]

Making a Living (1914), 'u debbutte de Chaplin sus a 'u scherme

Avìe accussì inizie 'a carriere cenematografeche de Charlie Chaplin, 'u "Vagabbonde" ca jndr'à cinghe anne conguistò 'nu poste d'onore jndr'à storie d'a settime arte. 'A 'nghianate veloce veloce de Chaplin ve da 'u 1914 (quanne cu 'a Keystone debbuttò jndr'à 'u munne d'u cinema cu 'u curte Per guadagnarsi la vita), 'mbonde a 'u 1919 (anne jndr'à 'u quale funnò 'a Unitd Artists Corporation).

Pa californiane Keystone, jndr'à 'u 1914, Chaplin recitò jndr'à trendacinghe curte. Da virtuose d'a pantomime, comunicave a 'u pubbleche 'nu sbuènne de emoziune ausanne le muscole d'a facce, ca dimostrate de condrollà bbuène. 'U personagge sue ere anticonvenzionale e certe vote sprezzande, diverse da cumme 'u canuscime osce a die.

'A prima vote ca Chaplin mettìe le panne de Charlot accadìe jndr'à 'u cortometragge Charlot si distingue. Jndr'à 'u decemmre 1915, se trasferìe a Chicago, addò fatiò pa Essanay jndr'à otre quatturdece produziune. La Essanay s'u pigghiò facenne 'n'offerte èu stipendie d'a sumane de 1.250 dollare.

Kid Auto Races in Venice (1914) seconde cortometragge de Chaplin e prime addò jesse 'u personagge de Charlot

Cu cachet adeguate a 'na popolarità ca 'nghianave sembre de cchiù, Chaplin arrevò a 'a Mutual Films, firmanne pe otre dudece curte: Charlot facìe 'u cameriere, 'u milionarie, 'u muratore e quidde ca no faceve ninde. 'U pubbleche 'u stimave pa grossa careche de aumanità ca dave cu le storie sue, chiene de amore e ostacole.

Jndr'à 'u 1915 Chaplin partecipò in Mondecarle a 'nu congorse de imitaziune sus a Charlot e jidde avenìe eliminate e non g'arrevò nemmanghe in finale.[5]

Jndr'à 'u 1916 Charlie Chaplin ere ggià 'n'attore da cchiù de 600.000 dollare l'anne[6] quanne scritturò 'a diciannovenne Edna Purviance, facennele devendà 'a primadonna soje jndr'à 35 film 'mbrà 'u 1916 e 'u 1923. Le doje viverene pure 'nu legame affettive intense e travagghiate, ca se mandenìe cumme amicizie pure quanne 'a passione spicciò (1918) e d'a carriere artisteche de jedde (accellerate da le eccesse de l'alcol): Chaplin condinue a scriverse cu Edna 'mbonde 'a morte, apparte ca le passave 'na paje salariale da attrice.

Cu 'a Mutual Film realizzò dudece film jndr'à 'u periode 1916-1917 (une de le cchiù felice d'a carriera soje).

Chaplin, angore non ge tenève trend'anne, recitò e dereggìe quase cinde curte jndr'à l'arche de cinghe anne. Chaplin non ge pruggettave maje sus a carte nisciune de le gag sue, nè tande mene "sceneggiave" 'u 'ndrecce de le comeche sue. Riuscive a tenè 'ngape 'nu film 'ndere pe pò spiegarle a le attore sus a 'u set chiane chiane mendre ca 'u girave.[7].

Jndr'à 'u 1918 decedìe de metterse in probbie e passò a 'a First National, cu 'a quale facìe 10 film ('mbonde a 'u 1923). Ha state probbie 'a First National - grazie pure a 'u 'nderessamende d'u frate Sydney, oramaje procuratore sue - a darle 'u favolose 'ngagge de 'nu miglione de dollare, cachet maje guadagnate apprime da 'n'attore.

Jndr'à 'u 1919 Charlie Chaplin 'nzieme a otre colleghe ('mbrà le quale Mary Pickford, Douglas Fairbanks e David Wark Griffith) dunnò 'a United Artists Corporation. Da quidde mumende cure ogne fase d'a produziona cinematografeca soje da sule, cercunnate da 'nu gruppe de fedelisseme quande preziose e combetende collabborature, 'mbrà le quale se face vedè Alfred Reeves, 'nglese cumme a jidde, ggià manager d'a combagnie de Karno, ca a l'UA pigghiò 'u ruole de direttore de produzione.
A 'nu periode professionalmende felice non ge corresponnìe, 'na vite altrettande serene, anze 'u "matrimonie reparatore" cu 'a diciassettenne Mildred Harris le procurò 'nu sbuènne de preoccupaziune. 'A 'nfelice nascite d'u primogenite gravemende malformate e sopravvissute sulamende ttre sciurne, non ge condrebbuì certamende a resollevà 'u rapporte, ca se resolvìe cu 'nu divorzie.

Le granne successe[cangecange 'a sorgende]

Il monello (1921)

Jndr'à 'u 1921 Chaplin fatiò a 'u film ca l'avere date 'a definitive consacrazione cumme star famose assaije. 'U capelavore ere Il monello, ca Chaplin dereggìe e 'nderpretò e jndr'à 'u quale facìe debbuttà 'u piccinne-granne attore Jackie Coogan[8].

Jndr'à 'u stesse anne Chaplin returnò jndr'à terra soje apprisse undece anne. A Londra facìe 'na visite jndr'à le quartire de Lambeth, Kennington e Elephant and Castle pe revedè le luèche ca le furene famigghiare da piccinne.

Da 'u 1923 a 'u 1952 Chaplin fatiò costandemende pa United Artists e gerò uette film, le cchiù 'mbortande d'a carriera soje. 'U prime avere state La donna di Parigi jndr'à 'u 1923, prime film jndr'à 'u quale non ge assìe cumme 'nderprete (se retagghiò 'na combarse piccenne jndr'à 'u ruole de facchine). 'U film, pure assaije apprezzate da 'a critiche, non g'avìe 'nu successe de pubbleche, ma le capelavore successive 'u proiettarene jndr'à 'u firmamende d'a cinematografije. La febbre dell'oro d'u 1925 jè conziderate pe 'nu sacche de crestiàne une de le opere soje megghie assute. 'A produzione d'u film successive, Il Circo (1928) devendò cumblecate pe le probbleme ca averene assute jndr'à vita private soje: probbie jndr'à quidde periode se lassò cu 'a vendenne Lita Grey ca avere spusate quattre anne apprime.

L'affermazione d'u sonore (partenne da 'u 1927) pigghiò 'mbreparate Chaplin, ca avere penzate e costruite Charlot sulamende pu cineme mute. Chaplin decedìe de scè nnande proponenne 'u personagge sue.

Jndr'à 'u 1929 l'assegnazionne d'u prime premie Oscar a 'a carriere, 'u consacrò cumme 'a prime star a vingere stu premie (e angore osce a die) 'u reggiste cchiù uagnone a vingerle.

Chaplin girò jndr'à 'u 1931 Luci della città, 'nu film mute accumbagnate da 'a museche. Avere state 'u prime film de Chaplin cu sonore e museche sincronizzate. A l'inzie d'u film 'a vôsce de le crestiane jè fatte cu 'u suène de le struminde musecale. Jndr'à 'u stesse anne l'attore/reggiste avìe l'onore de l'attribbuzzione d'a Leggione d'onore frangese. Cinghe anne apprisse girò 'n'otre capelavore d'u cineme mute, Tempi moderni.

Aqquà se pò leggere cumme Chaplin descriveve 'u personagge sue jndr'à 'u 1931:

«A l'inizie Charlot rappresendave 'nu gagà londinese[9] spicciate mmienze a 'na strade [...] A l'inizie 'u conzideravane sulamende 'na figure satireche. Jndr'à capa meje, le cazune sue indescrivibbele rappresendavane 'na rivolte condre a le convenziune, le mustazze sue 'a vanità de l'uemmene, 'u cappidde e 'u bastone erene tendative de dignità e, le scarpune sue le 'mbedeminde ca 'u 'ndralciavane sembre»

Jndr'à 'u 1932 avere canusciute l'attrice vendunenne Paulette Goddard, ca avere ggià avute quacche esperienze marginale jndr'à 'u cineme cu parte minore. Le doje se 'nnammurarene e, Paulette recitò cu Charles jndr'à Tempi moderni (1936), l'urteme film addò iesse Charlot. Se 'nzurarene jndr'à 'u 1936 e se lassarene jndr'à 'u 1942.

Pe realizzà le otre film sue, Chaplin decedìe de lassà 'u personagge ca l'avere date 'a popolarità.

«Non ge puteve parlà, no sacce ce vôsce avera ausà. Cumme puteve riuscìe a mettere 'nzieme 'na frase? Pe stu mutive Charlot se n'ha fusciute[10]»

Charlie Chaplin e Paulette Goddard jndr'à 'u "Grande Dittatore"

Il grande dittatore (1940) ha state 'u prime film combletamende sonore de Chaplin, girate e distribbuite jndr'à le State Aunìte 'nu picche apprime d'a trasute jndr'à Seconda uerre mundiale. Jndr'à 'u film, Chaplin 'nderprete doje personagge: Adenoid Hynkel, 'u dittatore de Tomania, esplicitamende ispirate a Adolf Hitler, e 'nu varvire ebbrèe perseguitate da le nazziste. Apprisse 'a uerre, quanne 'u 'ndernamende e 'u sterminie de le Ebbrèe avenèrene canusciute, Chaplin dichiarò ca non g'avesse realizzare 'u film ce sole avesse putute 'mmagginà ce ccose avesse putute succedere. 'U film avìe doje candidature a l'Oscar, cumme reggie megghia megghie e sceneggiature megghia megghie, ma non ge vengìe nemmanghe 'na statuette.

Apprisse stu film Chaplin 'nderrombìe l'attività cinematografeca soje pe cchiù o mene sette anne.

Jndr'à 'u 1942 canuscìe 'a diciassettenne Oona O'Neill, figghie d'u famose drammaturghe Eugene O'Neill, terze e urteme de le soje ammore granne, ca devendò 'a mugghiera soje jndr'à 'u 1946, e da jedde avìe uette figghie, ttre nate jndr'à le State Aunìte e cinghe in Svizzere.

Jndr'à 'u 1947 assìe 'nu film nuève, Monsieur Verdoux ispirate a 'a storia famose de Henri Landru, sus a 'nu suggette de Orson Welles.

'U presunde anti-americanisme e 'u trasferimende jndr'à l'Europe[cangecange 'a sorgende]

Le simbatìe politeche sue non ge avenèrene da jidde maje rilevate esplicitamende. Securamende, jndr'à 'nu sacche de film sue avere analizzate 'a realtà cupe de le fatiature, de le puveridde e de le emarginate (Tempi moderni, d'u 1936, ne pò essere 'n'esembie chiare chiare), e avere mise in evidenze le condraddiziune d'a suggettate americane. Pure ca jidde vivève jndr'à le State Aunìte da 'nu sacche de anne e pajave pure le tasse, Chaplin non g'avere maje cercate 'a cetadinanze americane.

Già quanne assìe 'u film Monsieur Verdoux avenìe pubblecamende accusate de "filecomunisme" e jndr'à 'u 1949 devendò une de le bersaglie d'u movimende innescate da 'u senatore Joseph McCarthy. Chaplin negò sembre, cu forze. Decìe pure ca ere stanghe de responnere sembre a 'a stessa domande.

Jndr'à 'u 1951 accumenzò a girà quidde ca pò avesse state 'u film sue de addie: Luci della ribalta, tratte da 'nu romanze sue Footlights, maje pubblecate. Ha state l'urteme film prodotte a Hollywood, eppure l'uneche ca 'nderpretò 'nzieme a 'n'otre mattatore d'u cineme mute: Buster Keaton.

'A cundanne decisive jndr'à le combronde sue arrevò jndr'à 'u settemmre d'u 1952. Chaplin e 'a famigghia nova soje s'averene 'mbarcate pe l'Europe pe quedde ca avera essere 'na vacanze. Mendre ca s'acchiavane in mare 'u ministre d'a giustizie americane decedìe pe pubbleche decrete ca a Chaplin, cumme cetadine brittanneche, non g'avesse state conzendite de trasè 'n'otra vote in Americhe a mene ca non g'avesse convingiute le funzionarie de l'immigrazione de essere "idoneo"[11]. Avute 'a notizie, Chaplin decedìe de scersene in Europe fissanne 'a residenza soje in Svizzere.

Jndr'à 'u 1957 Chaplin returnò rrete 'a maghene da prese pe girà 'n'otra vote 'nu film: Un re a New York. Quiste ha state 'u penurteme film sue, eppure l'uneche jndr'à 'u quale recite cu 'u figghie sue Michael. L'opere non g'avìe successe e 'a vena cinematografeche parìe effettivamende appannate.

Jndr'à 'u 1964, apprisse 'n'anne de fatìe, screvìe 'n'autobiografije (jndr'à quale non ge se nnomene probbie 'u film Il circo, ca probbabbilmende preferive no arrecurdà pe le triste circostanze jndr'à le quale avenìe girate). Jndr'à 'u 1966 se calò l'urtema vote jndr'à le panne de reggiste, pe girà La contessa di Hong Kong: quiste ha state l'urteme film sue, eppure l'uneche a culore, jndr'à 'u quale fatiò cu doje star d'u cineme mundiale: Marlon Brando e Sophia Loren.

Grazie a 'a genialità soje de combosetore, probbie jndr'à chidde anne producìe 'a versione sonore de certe capelavore sue: Il circo jndr'à 'u 1969, Il monello jndr'à 'u 1971, e spiccianne jndr'à 'u 1975 la donna di Parigi.

Jndr'à 'u 1972, fatte pace cu l'opinione pubbleche americane, returnò jndr'à le State Aunìte pe retirà 'u seconde premie Oscar, sta vote a 'a carriere, assegnatele pe "avè fatte de le immaggine in movimende 'na forme d'arte d'u Vendesime sechele". Jndr'à st'occasione ha state protagoniste d'a cchiù longhe ovazione jndr'à storie de l'Academy Awards.

'U 4 marze 1975, apprisse 'nu sacche de anne de esilie volondarie da 'u Paese d'origgene, Chaplin avenìe nnomenate Cavagliere de Soja Maestà da 'a reggine Elisabbette II de Inghilterre. L'onoreficenze avere già state proposte jndr'à 'u 1956, ma - jndr'à uerra fredde - non g'avere state congesse pu vete 'mboste da 'u Foreign Office brittanneche sembre pe colpe de le presunde simbatìe comuniste de Chaplin.

'A scombarse[cangecange 'a sorgende]

Charles Chaplin murìe a Corsier-sur-Vevey (Vaud), in Svizzere, 'a nuttate de Natale d'u 1977 e addà avenìe brucate. Ttre mise apprisse 'a morta soje, 'u 1° marze 1978, 'u cuèrpe sue avenìe arrubbate pe 'nu tendative de estorsione a le danne de le famigghiare sue. 'U piane comungue fallìe: le malavituse cercarene 600.000 franghe svizzere ma 'a mugghiere de Chaplin, Oona O'Neil, defennute da l'avvocate de famigghie Jean-Felix Paschoud, decìe ca se rifiutave de trattà cu de le ladre de muèrte, pò essere ca le returnò 'ngape 'u combortamende inflessibbele d'u marite sue jndr'à situaziune ca s'assomigghiavane. Le ladre, pare ca, avere arrubbate 'u cuèrpe pu semblice fatte ca servive a lore de le turnise pe costruirse 'nu garage. Avenèrene catturate e 'u cuèrpe avenìe localizzate e recuperate vecine a 'u lache de Ginevre.

'Nu film biografeche sus a Chaplin - Charlot - ha state girate jndr'à 'u 1992 da 'u reggiste Richard Attenborough, inderpretate da Robert Downey Jr. (jndr'à 'u ruole de Chaplin), Dan Aykroyd, Geraldine Chaplin, Anthony Hopkins, Milla Jovovich, Moira Kelly, Kevin Kline, Diane Lane, Penelope Ann Miller, Paul Rhys, Marisa Tomei, Nancy Travis e James Woods.

'U 6 novemmre 2009 avenìe diffuse 'a notizie ca 'nu collezioniste de l'Essex (Gran Bretagne), 'nu certe Morace Park, s'ave aggiudicate a 'n'aste sus a Ebay pajate 3.5 euro, 'nu condenitore de pellicole jndr'à 'u quale, cu totte 'a sorprese, ha state acchiate 'na pellicole in nitrate de 'nu cortometragge inedite e 'mbonde a osce a die scanusciute 'nderpretate da Charlie Chaplin, da 'u titele Zepped e d'a durate de cchiù o mene 7 minute (fonde: quomedia.diesis.it). Avessa essere 'nu filmate pe scope propagandisteche girate jndr'à 'u 1915, realizzate pe sdrammatizzà jndr'à 'u pubbleche 'a paure de 'nu bombardamende tedesche sus a Gran Bretagne cu l'ause de 'nu diriggibbele.

Le figghie[cangecange 'a sorgende]

Figghie Date de nascite Date de morte Età de Chaplin
quanne averene nate
Mamese Nepote
Norman Spencer Chaplin 7 luglie 1919 10 luglie 1919 30 Mildred Harris
Charles Spencer Chaplin, Jr.[12] 5 masce 1925 20 marze 1968 36 Lita Grey Susan Maree Chaplin (b 1959)
Sydney Earle Chaplin 31 marze 1926 3 marze 2009 36 Stephan Chaplin (b 19xx)
Carol Ann Barry Chaplin (no se capisce angore) - pare ca Chaplin non ge pute essere l'attane purcè tenève 'u gruppe sanguigne AB invece 'a figghie 'u 0 2 ottommre 1943 54 Joan Barry Scanusciute
Geraldine Leigh Chaplin 31 luglie 1944 55 Oona O'Neill Shane Saura Chaplin (b 1974)
Oona Castilla Chaplin (b 1986)
Michael John Chaplin 7 marze 1946 56 Kathleen Chaplin (b. 1975)
Dolores Chaplin (b. 1979)
Carmen Chaplin (b 19xx)
George Chaplin (b 19xx)
Josephine Hannah Chaplin 28 marze 1949 59 Julien Ronet (b. 1980)
Victoria Chaplin 19 masce 1951 62 Aurélia Thiérrée (b. 1971)
James Thiérrée (b. 1974)
Eugene Anthony Chaplin 23 aguste 1953 64 Kiera Chaplin (b. 1982)
Jane Cecil Chaplin 23 masce 1957 68
Annette Emily Chaplin 3 decemmre 1959 70 Orson Salkind (b. 1986)
Osceola Salkind (b. 1994)
Christopher James Chaplin 6 luglie 1962 73

Onorificenze[cangecange 'a sorgende]

Cavagliere Comandande de l'Ordine d'u 'Mbere Brittanneche (KBE) - nastrine pe uniforme ordinarie
Cavagliere Comandande de l'Ordine d'u 'Mbere Brittanneche (KBE) - nastrine pe uniforme ordinarie

Cavagliere Comandande de l'Ordine d'u 'Mbere Brittanneche (KBE)

«Pe merite artistece[13]»
— Londra, 1º scennare 1975

Filmografije[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Filmografije de Charlie Chaplin.

Doppiature tagliàne[cangecange 'a sorgende]

fonde: doppiocinema.net

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. (EN) 'Mbormaziune sus a afi.com, su afi.com. URL conzultate il 10 scennare 2010.
  2. Jè 'a clog dance, 'nu balle veloce de origgene irlandese, ca s'assomigghie a 'a giga, ca se balle mettenne le zoccole de legne.
  3. Charlie Chaplin, Opinioni di un vagabondo, a cure de Kevin Hayes, minimum fax, 2007, pag. 103.
  4. Charlie Chaplin, Opinioni di un vagabondo, a cure de Kevin Hayes, minimum fax, 2007, pag. 53.
  5. L'eppisodie - ca certe fonde referiscene, sbaglianne, accadute a Mondecarle - avenìe reportate da 'u Chicago Herald d'u 15 luglie 1915 (fonde: Snopes.com).
  6. Charlie Chaplin, Opinioni di un vagabondo, a cure de Kevin Hayes, minimum fax, 2007, pag. 44.
  7. Charlie Chaplin, Opinioni di un vagabondo, a cure de Kevin Hayes, minimum fax, 2007, pag. 79.
  8. Jackie Coogan devende famose e canusciute da 'u pubbleche televisive de le anne sessande jndr'à parte d'u "Zie Fester" d'u telefilm 'A Famigghie Adams.
  9. Cioè 'nu crestiane ca ce tène ca se face notà pe cumme se veste
  10. Charlie Chaplin, Opinioni di un vagabondo, a cure de Kevin Hayes, minimum fax, 2007, pag. 206.
  11. Charlie Chaplin, Opinioni di un vagabondo, a cure de Kevin Hayes, minimum fax, 2007, pag. 189.
  12. O Charles Spencer Chaplin III purcè 'u nonese avenève chiamate Charles Spencer Chaplin, Sr., e l'attane puteve essere chiamate Charles Spencer Chaplin, Jr.
  13. (PDF(EN) Conferring the Honour of Knighthood for the New Year 1975, in London Gazette, 31 scennare 1974. URL conzultate il 2 settemmre 2009.

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Charlie Chaplin, My Trip Abroad, New York 1922
  • Charlie Chaplin, A Comedian Sees The World, New York 1933
  • Eisenstein, Bleiman, Kosinzev, Iutkevič, La figura e l'arte di Charlie Chaplin, Torino 1949
  • Georges Sadoul, Vita di Charlot, Torino 1952
  • Glauco Viazzi, Chaplin e la critica, Bari 1955
  • Charlie Chaplin, La mia autobiografia , Meláne 1964
  • Giorgie Cremonini, Charlie Chaplin, Il Castoro Cinema n. 47, Editrice Il Castoro, 2004, ISBN 88-8033-033-0
  • Frederick Sands, Charlie e Oona Chaplin, Varese 1980
  • Guido Oldrini, Il realismo di Chaplin, Bari 1981
  • Carlo Tagliabue, Charlie Chaplin, un cinema per l'uomo, Rome 1981
  • David Robinson, Chaplin, la vita e l'arte, Venezia 1987
  • Jerry Epstein, Charlie Chaplin, ritratto inedito di un poeta vagabondo, Rome, 1992
  • David Robinson, Chaplin, un uomo chiamato Charlot, Trieste 1995
  • Camillo Moscati, Charlie Chaplin, il grande dittatore, Genova 2001
  • Michel Comte e Sam Stourdze, Chaplin, a Photo Diary, Steidl, 2002
  • Christian Delage-Cecilia Cenciarelli, Modern Times, Bologne 2004
  • Sergej M. Ejzenstejn, Charlie Chaplin, Meláne 2005
  • Kevin Brownlow, Alla ricerca di Charlie Chaplin, Bologne 2005
  • Kevin Hayes (a cura di), Opinioni di un vagabondo, minimum fax, 2007.
  • Sam Stourdze, Chaplin e l'Immagine, Le Mani, 2007
  • Jane Chaplin, 17 minuti con mio padre, Giulio Perrona Editore, 2009

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN14767533 · ISNI (EN0000 0001 2121 3863 · SBN (ITENCUBV039362 · BAV (ENITJA495/338880 · ULAN (EN500330917 · LCCN (ENn79126907 · GND (DE118520113 · BNE (ESXX875586 (data) · BNF (FRcb11896068m (data) · J9U (ENHE987007259773605171 · NSK (HR000066021 · NDL (ENJA00435709 · CONOR.SI (SL50680931 · WorldCat Identities (ENlccn-n79126907

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]