Adolf Hitler

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Adolf Hitler
Ritratte ufficiale (1938)

Date generale
Partite politechePartite Tedesche de le Fatìature
(1919-1920)

Partite Nazionalsocialiste Tedesche de le Fatìature
(1921-1945)
Universitateabbazia di Lambach, Staats-Realschule of Linz e Bundesrealgymnasium Linz Fadingerstraße
FirmeFirme de Adolf Hitler

Adolf Hitler, pronunge tedesche [ˈadɔlf ˈhɪtlɐ] ascolte (Braunau am Inn, 20 abbrìle 1889 – Berline, 30 abbrìle 1945), ha state 'nu politeche tedesche de origgene austriache, cancelliere d'u Reich da 'u 1933 e Führer d'a Germanie da 'u 1934 a 'u 1945.

Da kuerre momende, Adolf commenzoje a dirrige l'operazziune d'uerre. Commenzò c l'operazziune Lebensraum (it. Spazio vitale). Pe kusse fatte, invase 'a Polonie, facenne sckatte 'a Seconda uèrre mundiale. Hitler conducette 'a Germanie a 'nu sacche de vettorie primma d'u 1942, quanne se rafforzérene d"Alliate. Doppo 'nu sacche 'e sconfitte, se suicidoje a Berline, 'u 30 apprile 1945 c'u cianure e che 'ne culpe 'e pestole, arroppo 'a moglie (spusata 'u giorne apprimme) e 'u chene, jndr'à 'u bunker. Hitler mantenne fing'a 'u ulteme juorne l'idée ca la razze tedesche jevve supperiore a tutte d'ate. Hitler jè cunziderato 'u proppagandiste d'u nazzismo e d'u razzismo e sterminò, grazzie alla soluzzione fenale, le populazzione slave, ROM e ebreje, r'omossesuali, r'oppositore pulitice, r'prigiunire de uerre, e r'dissabbele.

Biografie[cangecange 'a sorgende]

Nascete e 'nfanzie[cangecange 'a sorgende]

Adolf jè nasciute da Alois Hitler e 'a sua terze megghieire Klara Pölzl adde 18.30 d'u Sabbate 'e Pasque d'u 1889 jndr'àll Austrie, e cchiù precisamente jndr'àlla ex Bavieire, jndr'àlla locande d'u pomerane, a pocche destanze da 'u quartieire generale pe la vettorie de Napuleone Bonaparte ad Austerlitz. 'U menistre dell'interne austriache deccise ca l'abbetazzione de nascete d'Hitler aveva jesse mandeniute e naun shettate 'nderre, comme se pensoje, pe scoraggeue re neonazziste presende jndr'o territorije Austrieche. La case fuje accattate da 'na assocciazzione ppe dissabbele, e nnanze se trove na lapede commemorative. Frequendé 'a Realschule de Linz donde commenzò a maturaje r'idée nazzionaliste e razziste, grazzie alla presenze d'u filosofe ebrée Wittengstein e de nu sacche 'e cumbagne pangermanece, ultranazziunalisti, omofobe e xenofobe, ottre 'a u atteune xenofobe, ca nuttrive prufunne udie cuntre 'a r slave asburgece. Powe, Adolf se laureoje in Austrie.

Prime Uerre Munniale[cangecange 'a sorgende]

Doppe l'enfanzie, scrisse 'na lettera a 'u Reje Ludoveche III, 'o 3 aùste 1914, p'esse arruolete jndr'àll'esercete comme volondarije. Sfruttoje la uerre pe avé jalte visebeletà e pe jesse 'ngaggeute jndr'àlla poleteche.

Guide poleteche e Seconda uèrre mundiale[cangecange 'a sorgende]

Dau 1918, cioè 'a fine d'a Prime Uerre Mundiale, se trasfereje a Monache de Baviere e fuje ngaggeute da 'u Partite Naziste, comme uomo fedato. Fuje mandato da 'a Pulizzie 'a speja 'u DAP, 'u partite nazziunaliste 'e lavuratore, in cuje se arruolò e saleje de careche, fing a ricopreje 'u ruole de cape. Dopo le revolte socialiste nazziunale e 'na fase 'e stallo poleteche, Hitler prese 'n mano 'e redene d'a Germanie e se nommenò Führer. Devenne dittatore e 'mpose le sue scelte a tutt'u popule, che piane piane presse l'ideologie nazzi-fasciste. 'U 1 settèmmre condusse 'a cambagne Polacche, e conquestoje comme Führer 'u territorije d'a Polonie. Kusse scatenoje 'a secona uerre Mundiale. Pe Hitler, la uerre fuje devise in 2. 'A primma parte vettoriosa, addo chemmenzoje 'a persecuzzione, e 'a seconna chienne de sconfitte, ca 'u pertoje au suicidie.

Suicidie[cangecange 'a sorgende]

'U 30 apprile 1945, a re 15.30, circondate d'a re Forze Armate, se suicidoje che l'amante e c'u cheune. Hitler se sparoje alla tembie destre. Powe fuje cremeute e jndr'o u suje testamende depose d"ate cape nazziste.

Date militare[cangecange 'a sorgende]

Paese servisciuto[cangecange 'a sorgende]

Ha servisciuto 'u Mbire Tedesche comme militare. 'A forze armate d'u mbire ca je servisciute ète stata 'a Deutches Heer. Doppo d'u scioglimente ha servisciuto  'a Germanie Nazziste comme dittatore, e pe kuesse fatte faccev pparte d'u Wehrmacht. S'autoattribuie u titule de Führer e cangelliere d'u Reich.

Uerre combattiute[cangecange 'a sorgende]

Cambagne combattiute[cangecange 'a sorgende]

  • - Cambagne de Frange
  • - Operazzione Barbarosse
  • - Cambagne d'a Russie
  • - Offenzive d'e Ardenne

Battaglie combattiute[cangecange 'a sorgende]

  • - Primme battaglie d'Ypres
  • - Battaglie della Somme
  • - Battaglie d'Arras
  • - Battaglie de Passchendaele
  • - Battaglie de Cambrai-San Quintino
  • - Battaglie de Berline

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàVIAF (EN38190770 · ISNI (EN0000 0001 2278 465X · SBN (ITENCFIV006915 · BAV (ENITJA495/112224 · Europeana (ENagent/base/157558 · ORCID (EN0000-0001-7276-0509 · ULAN (EN500119333 · LCCN (ENn79046200 · GND (DE118551655 · BNE (ESXX943009 (data) · BNF (FRcb11907574g (data) · J9U (ENHE987007262640505171 · NSK (HR000033397 · NDL (ENJA00443438 · CONOR.SI (SL13758819 · WorldCat Identities (ENlccn-n79046200

Collegamiende fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]