Purtugalle: Differenze 'mbrà revisiune

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
SieBot (parlecondrebbute)
m Bot: Aggiungo: gag:Portugaliya
SieBot (parlecondrebbute)
m Bot: Modifico: kg:Mputulukesi
Linea 198: Linea 198:
[[kaa:Portugaliya]]
[[kaa:Portugaliya]]
[[kab:Portugal]]
[[kab:Portugal]]
[[kg:Portugal]]
[[kg:Mputulukesi]]
[[kk:Португалия]]
[[kk:Португалия]]
[[kl:Portugal]]
[[kl:Portugal]]

Versione de 15:28, 16 Dec 2010

Purtugalle
Purtugalle - Localizzazione
Purtugalle - Localizzazione
Date amministrative
Nome combleteRepubbleche Portoghese
Nome ufficialeRepública Portuguesa
República Pertuès
Lènghe ufficialeportoghese, mirandese
CapitaleLisbone  (564.657 ab. / 2001)
Politiche
Forme de governeRepubbleche
PresidendeAníbal Cavaco Silva
Prime MinistreJosé Sócrates Carvalho Pinto de Sousa
'Ndipendenzeda 'a Spagne 1143
Trasute jndr'à l'ONU14 decemmre 1955
Trasute jndr'à l'UE1° scennare 1986
Superficie
Totale92.391 km² (109º)
% de le acque0,5%
Popolazzione
Totale10.356.117 ab. (2001) (79º)
Denzetà112 ab./km²
Nome de le javetandeTemplate:AggNaz/Purtugalle
Sciugrafije
ContinendeEuropa
Fuse orarieUTC +0
Economie
ValuteEuro
PIL (nominale)242,807 milione de $ (2006) (41º)
PIL pro capite (nominale)23,464 $ (2007) (35º)
ISU (2005)0,897 (alto) (29º)
Consume energetiche0,45 kWh/jav. anne
Varie
Codece ISO 3166PT, PRT, 620
TLD.pt, .eu
Prefisse tel.+351
Sigle autom.P
Late de guideDestre (↓↑)
Inne nazionaleA Portuguesa
Feste nazionale10 giugno
Purtugalle - Mappe
Purtugalle - Mappe
'u mirandese jè pure lènghe ufficiale jndr'à 'u nord-est 'nzieme a 'u portoghese
 

'U Purtugalle (Portugal jndr'à 'u portoghese) jè 'u state cchiù occidendale de l'Europe condinendale. Affacciate sus a l'Oceano Atlandiche, cu cchiù o mene 830 chilometre de coste a sud e a ovest, confine sulamende cu 'a Spagne (Galizia a nord, Castiglia e León, Estremadura e Andalusie a est). 'U territorie sue, corrisponne a l'andiche provinge romane de Lusitanie, occupe 'na fasce de territorie longhe cchiù o mene 600 km e larie 150/200 km ca da le rilieve d'a Meseta spagnole scenne 'mbonde a 'a coste atlandiche. Tène de le condenziose cu 'a Spagne pa cetadine de Olivenza.

Favorite da sta particolare posizione jndr'à 'u corse de le sechele 'u piccinne regne d'u Purtugalle ha riuscite a pigghià 'na notevole esperienze marinare ca l'ha permesse de costruì 'nu dominie coloniale larie assaije, cu possedimende jndr'à tutte le condinende, scuagghiate sulamende 'nu picche de mene de trand'anne fa. De jidde remanene le doje arcipelache de le Azzorre e de Madera, ca fanne parte d'u territorie nazionale cumme reggione autonome. Face parte d'a Nato, d'u Consiglie d'Europe, de l'OCSE e de l'Aunione Europèe Occidendale.

'A capitale d'u Purtugalle jè Lisbone.

Da 'u 1° scennare 1986 jè State membre de l'Aunione europèe.

Territorie

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Sciugrafije d'u Purtugalle.

Le coste d'u Purtugalle se presendane a tratte rettilinèe e sabbiose, a tratte ierte e rocciose. Assaije vote se iacchiane profonne rientranze inderrotte da promondorie rocciose.

'U Purtugalle jè occupate pe 'nu picche cchiù d'a metà d'u territorie sue da 'a pianure, pu 26% da 'a colline e pu 2% da 'a mundagne. L'altezze massime d'a reggione condinendale jè rappresendate da le 1.993 metre d'u Monde Malhão da Estrela cu 'u quale arrive 'a Serra da Estrela jndr'à metà settendrionale d'u Paise, ca jè pure 'a cchiù mondagnose. Jndr'à ponde meridionale stonne doje catene monduose piccenne oriendate in direzione ovest-est. Pianure larie de origgene alluvionale e marine separane le coste da le colline e da le mundagne de rrete. 'A pianure cchiù 'mbortande jè l'Alentejo, ca signifeche "oltre 'u Tejo", 'nu fiume ca segne 'a fina soje.

Assaije sismiche, 'u Purtugalle ha state colpite cchiù vote da le terramote (famose 'u terramote d'u d'u 1735, ca distruggìe 'na bbona parte de Lisbone).

Idrografije

Fiume prengepàle: Tejo, Douro, Guadiana, Mondego, Minho, Tamega, Sado, Vouga, Cavado, Ave, Corgo, Sabor, Coa, Tua e Zezere. Le prengepàle lache artificiale sonde: Pico, Estrela, Larouco, Peneda, Gerês, Marão, Caramulo. Ogne fiume e ogne lache ca se iacchie jndr'à stu state jè assaije 'mbortande.

Douro

Miniere

Le miniere portoghese reguardane soprattutte tungsteno e uranio a nord, stagne a 'u cendre e rame a 'u sud.

Clime

A nord, cioè jndr'à vanne cchiù monduose d'u Paise, 'u clime jè atlandiche probbie, cioè cu precipitaziune abbundanne e cu l'influsse de l'oceane, attenuate da 'a presenze de corrende fridde ca toccane 'a coste. A sud de Lisbone e d'u Cape da Roca ('a punde cchiù occidendale) l'effette d'a vasce latitudine prenne 'u sopravvende e aumende l'aridità, conseguenze de scarse chiogge. Spiccianne, in Algarve, l'estreme reggione meridionale nnande a l'Africa e prutette a le spalle da certe rilieve, 'u clime devende subtropicale.

Algarve
Angra do Heroísmo, Azzorre

Le caratteristeche climateche d'u Purtugalle avessera favorì 'u sviluppe de bosche de querce, de castagne e de fagge. Comungue 'a chiande cchiù diffuse a 'u sciurne d'osce jè l'eucalipto, ausate pa produzione d'a carte. Jndr'à le zone costiere crescene 'u pine marittime e certe vote 'a palma nana.

Jndr'à l'arcipelache de le Azzorre, furmate da nove isole monduose de origgene vulcaneche, 'u clime jè temberate e umide; 'a vegetazione spondanèe jè redotte a breve tratte de foreste. Stu clime permette 'a vite a specie de vegetale diverse, ne jè esembie 'u Parche de Terra Nostre.

Jndr'à 'u 1971 ha state istituite 'u prime parche nazionale, quidde de Peneda-Gerês, a 'u confine settendrionale, larie 70.000 ettari, addò, a parte a 'na lussurreggiande vegetazione arborèe, jè presende 'na ricche faune selvateche (cerve, capriole, aquile, cavaddere, cinghiale, volpe, pernice, rettile). Osce esistene 'na vendine de aree prutette de varie tipe (riserve e parche naturale, aree de inderesse paesaggisteche).

L'arcipelache de Madera avene chiamate 'u fiore de l'oceane. Jè de origgene vulcaneche e 'u clime sue jè sub-tropicale, cu 'na scarse escursione termeche: mite e costande, ca permette 'u turisme duranne tutte l'anne.

Le uneche doje isole piccenne d'u Purtugalle sonde l'arcipelache de le Azzorre, le Berlengas e Madera.

Storie

Sciugrafije

Culture

Ati pruggette

Template:Link FA