Uéve: Differenze 'mbrà revisiune

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Xqbot (parlecondrebbute)
m r2.5.2) (Bot: Aggiungo: ce:Beźan
EmausBot (parlecondrebbute)
m [r2.6.4] Bot: Aggiungo: tum:Ng’ombe
Linea 233: Linea 233:
[[tl:Baka]]
[[tl:Baka]]
[[tr:Sığırlar]]
[[tr:Sığırlar]]
[[tum:Ng’ombe]]
[[ug:ئىنەك]]
[[ug:ئىنەك]]
[[uk:Корова]]
[[uk:Корова]]

Versione de 23:54, 5 Dec 2010

Cumme leggere 'u tassoboxProgetto:Forme di vita/Cumme leggere 'u tassobox
Cumme leggere 'u tassobox

'Nu vò de razze Brune ad 'u Paschèle
Classificazione scientifica
Dominio Eukaryota
Regno Animalia
Sottoregno Eumetazoa
Superphylum Deuterostomia
Phylum Chordata
Subphylum Vertebrata
Superclasse Tetrapoda
Classe Mammalia
Sottoclasse Theria
Infraclasse Placentalia
Superordine Cetartiodactyla
Ordine Artiodactyla
Sottordine Ruminantia
Famiglia Bovidae
Sottofamiglia Bovinae
Genere Bos
Sottogenere Bos (Bos)
Specie B. taurus
Nomenclatura binomiale
Bos taurus
Linnaeus, 1758
Sinonimi

Bos indicus Linnaeus, 1758
Bos primigenius Bojanus, 1827

'U jè 'na specie de mammifere appartenende ad 'a famigghie de le Bovide.

L'individue màsche de quèste specie jè chiamate "bovino", l'individue femmene "bovina".

'U vò adulte, cioè de 'na età superiore a le quàtte anne, ce non g'è state castrate jè pure chiamate "tore", mendre l'adulte castrate jè chiamate "bue" o "bove". 'U màsche de età 'nferiore a 'nu anne jè ditte "vitedde". 'U màsche de età combrese 'mbrà une e quàtte anne jè ditte "viteddone" ce non g'è state castrate, mendre jè ditte "manzo" ce jè state castrate. 'A femmene de età 'nferiore a 'nu anne jè dchiamate "vitedda". 'A femmene de età combrese une e ttrè anne, ca non ge se iacchie oltre 'u seste mise de gravidanze, jè ditte "manza". 'A bovine adulte, cioè de età superiore a le ttrè anne, o ca se iacchie oltre 'u seste mise de gravidanze, jè pure chiamate "vacche". Ce non g'have angore superate le ttrè anne d'età, 'a vacche jè pure chiamate "giovenche".

'A vacche pòte pure esse chiamate "mucche", pure ce 'u termine jndre 'nu cambe zootecneche jè 'nu sbruècchele.

L'etimologgije d'u termine "mucche" jè de 'ncerte derivazione 'mbrà le verbe latine mulgēre (jndr'ô tagliàne "mungere") e mūgīre (jndr'ô tagliàne "muggire").

'U vò jè allevate pè pigghià 'u latte, 'u liquide secrete d'a ghiandole mammarie de l'anemale pè l'alimentazione de le piccinne, ausate assaje jndr'à ll'alimendaziune umane, sije cumme bevande sije cumme materie prime da cui pigghià frummàgge, panne, burre e otre derivate d'u latte.

Le vitedde sonde allevate prengepalmende pè 'a carne: sule 'na parte jè 'nfatte lassate crisce pè destinarle ad 'a riproduzione.

Le vò non ge sonde sulamende ausate pè 'a produziune lattifere o pè 'a carne lòre: prime d'a meccanizzaziune agricole (e accussì angore ôsce jndre 'nu sacche de aree jndr'ô munne) le , essenne forte acccume le tore me assaje cchiù mansuete grazzie ad 'a castrazione, erene 'nfatte ausate assaje pure cumme forze motrice pè macchine agricole e mezze de trasporte.

Da le deiezione de le vò (letame o liquame) se pòtene ottenè 'nu munne de macroelemènde e microelemènde pè 'a coltivaziune de le terrene agrichèle, prime su totte l'azote, utile assaje pè 'a crescite de le piande.

A cavadde 'mbrà XX e XXI sèchele, l'allevamènde de le vò jè state misse sotte accuse pè l'effette serre ca produce[1]: 'u biochimisme digestive de le vò (e de le ruminande 'n generale) ca produce accussì 'u metane, gas a effette serre[2]; seconne alcune studie recende stè 'a possibilità de ridurle, cangianne 'a careche battereche d'u tubbe digerènde facènne devendà cchiù piccele 'a componende metanogene.

Razze

Esemblare Simmenthal
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Liste de razze bovine.

Le vò sonde allevate specialmende cu l'obbiettive de produrre carne e latte.

Le prengepale razze de vò sonde state rese megghiure geneticamende jndr'ô timbe e sonde devendate nnande nnande sembre cchiù specializzate.

Gallerije fotografeche


Nome reggionale

Basilicata vacca (mucca), tàur (toro), vuoio (bue), jenco (giovenco), jenca (giovenca), vtied (vitello), vtedd (vitella)
Calavrie vacca o vaccina (mucca), boi (bue), viteddhu (vitello), jencu (manzo)

Lombardia vaca/aca (mucca), videl/vedel/bisì (vitello), mans (manzo), bò (bue)
Marche vacca (mucca), toru (toro), bò (bue), mungana (vacca da latte), vitéllu (vitello)

Sicilia vacca (mucca), tàuru (toro), voi (bue), mungana (vitella da latte), viteddu (vitello), jencu (giovenco)

Veneto vaca (mucca), toro (toro), bò (bue), vedèa (vitella), vedèl (vitello), bosgato, bosgatin.

Note

  1. Cfr. Nathan Fiala, "Hamburger a effetto serra", in Le Scienze, aprile 2009, n. 488.
  2. Cfr. Meredith Knight, "The other Greenhouse Gas", in Science online.

Vide pure

Otre pruggette

Il parametro "" non corrisponde a nessun progetto riconosciuto dal template

Collegamende sus a indernette