Dialètte tarandine: Differenze 'mbrà revisiune

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Luckas-bot (parlecondrebbute)
m Bot: Aggiungo: es:Dialecto tarantino
Sez. Storia da ultimare
Linea 13: Linea 13:
{{GeoBox Sito|http://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Pagene_Prengepále}}
{{GeoBox Sito|http://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Pagene_Prengepále}}
{{GeoBox Fine}}
{{GeoBox Fine}}
'U '''Tarandine''' éte 'u [[dialètte]] d'a [[Provinge de Tarde|pruvinge]] e d'a cettà de [[Tarde]], parlate da 220.000 crestiane.
'U '''Tarandine''' éte 'u [[dialètte]] d'a cetate de [[Tarde]], parlate da 220.000 crestiane (eppure de cchiù ce penzame ca le tarandine emigrande in Itaglie sò de cchiù de chidde ca onne remaste jndr'à Tarde).
Jndr'à vanna nord d'a [[Provinge de Tarde|provinge de Tarde]] ète presende jndr'à le variande sue (''mazzafrese, crispianese, ec..''). Esse tène 'a particolarità de essere 'n' ''idioma comunale'', cioè, 'a varianda cchiù genuine jè parlate esclusivamende jndr'à le confine d'a cetate, soprattutte jndr'à 'u cendre storeche, eppure aqquà tène 'nu sacche de differenze comunicative dovute a le cangiaminde generazionale.


== Storie ==
== Storie ==
L'origgene de stu dialette s'addà recanoscere quanne 'u territorie ere popolate da le popolazziune [[Messapi|messapeche]].
L'origgene è [[Messapi|messapeche]], cu 'nfluènze [[Grecie|gréche]].
'A colonizzazzione de le [[Grice]] ca vedìe affiorà [[Tarde|Taras]], none sulamende cumme capitale d'a [[Magna Grecie]], ma pure cumme cendre culturale, poetiche e tiatrale, ha lassate 'nu notevole influsse linguistiche, da 'u punde de viste lessicale e da quidde morfologgiche-sindattiche, eppure 'n'accende avveramende particolare ca seconne le studiuse avèra corrissponnere a l'andica cadenza doriche. Ste influsse sonde angore osce notabbele jndr'à parole de origgene [[lènga greche|greche]]<ref>Vocabbole de origgene [[lènga greche|greche]]:
* ''celóne'' > χελώνη (kelóne) [tartaruga];
* ''cèndre'' > κέντρον (kèntron) [chiodo];
* ''ceráse'' > κεράσιον (keròsion) [ciliegia];
* ''mesále'' > μεσάλον (mesálon) [tovaglia];
* ''àpule'' > απαλός (apalós) [molle];
* ''tràscene'' > δράκαινα (drákaina) [tipo di pesce].</ref>.

Cchiù nnade jndr'à 'u timbe 'a cetate addevenìe dominie [[romane]]], danne accussì 'nu tratte cchiù [[lènghe romanze|romanze]] a 'a lènga soje indroducénne vocabbole volgare<ref>Vocabbole de origgene [[latine volgare|latine]]:
* ''dìleche'' > delicus [mingherlino];
* ''descetáre'' > oscitare [svegliare];
* ''gramáre'' > clamare [lamentarsi];
* '''mbise'' > impensa [cattivo, malvagio];
* ''sdevacáre'' > devacare [svuotare];
* ''aláre'' > halare [sbadigliare].</ref>, nonché la [[circonlocuzione verbale]] con il verbo ''scére'' + gerundio (dal [[lènga latine|latine]] ''ire iendo''), e l'affievolimento delle '''-i-''' atone.


== Estratte ==
== Estratte ==

Versione de 21:52, 15 Set 2009

Tarandine
Panorame de Dialètte tarandine
Parlato ndr'a: Italie
File:Regione-Puglia-Stemma.png Pugghie
Provinge de Tarde
Perzone: 220.000
Filogenesi-1: Lènghe indoeuropee
Filogenesi-2: Lènghe taliche
Filogenesi-3: Lènghe rumanze
Filogenesi-4: Tarandine
Uicchipèdie: roa-tara
Estratte: "Tutte le crestiáne nascene
libbere, parapuatte
'ndegnetát'e jusse. Tènene
'a rasción'e 'a cuscènze, e
ss'honn'a ccumburtà' l'une
pe' ll'ôtre accume a ffráte."
File:Uicchi.png
Site istituzionale

'U Tarandine éte 'u dialètte d'a cetate de Tarde, parlate da 220.000 crestiane (eppure de cchiù ce penzame ca le tarandine emigrande in Itaglie sò de cchiù de chidde ca onne remaste jndr'à Tarde). Jndr'à vanna nord d'a provinge de Tarde ète presende jndr'à le variande sue (mazzafrese, crispianese, ec..). Esse tène 'a particolarità de essere 'n' idioma comunale, cioè, 'a varianda cchiù genuine jè parlate esclusivamende jndr'à le confine d'a cetate, soprattutte jndr'à 'u cendre storeche, eppure aqquà tène 'nu sacche de differenze comunicative dovute a le cangiaminde generazionale.

Storie

L'origgene de stu dialette s'addà recanoscere quanne 'u territorie ere popolate da le popolazziune messapeche. 'A colonizzazzione de le Grice ca vedìe affiorà Taras, none sulamende cumme capitale d'a Magna Grecie, ma pure cumme cendre culturale, poetiche e tiatrale, ha lassate 'nu notevole influsse linguistiche, da 'u punde de viste lessicale e da quidde morfologgiche-sindattiche, eppure 'n'accende avveramende particolare ca seconne le studiuse avèra corrissponnere a l'andica cadenza doriche. Ste influsse sonde angore osce notabbele jndr'à parole de origgene greche[1].

Cchiù nnade jndr'à 'u timbe 'a cetate addevenìe dominie romane], danne accussì 'nu tratte cchiù romanze a 'a lènga soje indroducénne vocabbole volgare[2], nonché la circonlocuzione verbale con il verbo scére + gerundio (dal latine ire iendo), e l'affievolimento delle -i- atone.

Estratte

Paternostre

Paternostre,
ca si’ ìnd’ô cìele,
cu ssia sandefecáte ‘u nome tuje,
cu avéne ‘u règne tuje
e ccu ssia fatta ‘a vuledà toje.
Danne ôsce ‘u pane nuèstre sciurnalére,
danne le dìebbete nuèstre,
cume nu’ le dame a lle debbeture nuèstre,
e no’ n’annùscere ‘ndendazzióne
e llìbberene d’ô male,
amen.

Àve Marije

Avemmarije,
ca si’ chiéne de grazzie,
‘u Segnóre sté’ cu tté,
tu’ si’ ‘a benedètte ‘mbra le fèmene
e bbenedètt’è ppure ‘u frutte
d’a vèndra toje, Gisù!
Sanda Marije, matra de Ddije,
prije pe’ nnuje peccature,
moje e ìnd’a ll’ore d’a morta nostre,
amen.

Grammateche

Fonoluggije

Esimbie cu 'a Lènga tagliáne

'U 'Mbierne de Dande (Claudio De Cuia)

'Mmienze ô camíne nuèstre de 'sta víte
ij' me scè 'cchiève jndr'a 'nu vòsch'uscúre
ca 'a drètta vije addáne havè' sparíte.

Ma ci l'à ddà cundáre le delúre
de 'stu vosche sarvagge e 'a strada stòrte
ca jndr'o penzière me crèsce 'a pavúre.

Ma è tand'amáre ch'è pêsce d'a morte;
ma pe' ccundáre 'u bbéne ca truvéve,
hagghia parlà' de quèdda mala sòrte.

Ije mo' nò ssacce accum'è ca m'acchiève,
tand'assunnáte stáve a qquèdda vanne
ca 'a vije veràce te scè' 'bbandunéve.

Doppe ch'havè' 'rreváte tremelànne
già 'ngocchie a lle fenéte de 'sta chiàne,
ch'angòre ô côre dè' mattáne e affanne,

vedíve 'u cièle tutte a mmane-a-mmane
ca s'ammandáve d'a luce d'u sole
ca 'nzignalèsce 'a strate a ogne crestiáne...

Inferno - Canto I (Dante Alighieri)

Nel mezzo del cammin di nostra vita
mi ritrovai per una selva oscura,
ché la diritta via era smarrita.

Ahi quanto a dir qual era è cosa dura
esta selva selvaggia e aspra e forte
che nel pensier rinova la paura!

Tant' è amara che poco è più morte;
ma per trattar del ben ch'i' vi trovai,
dirò de l'altre cose ch'i' v'ho scorte.

Io non so ben ridir com' i' v'intrai,
tant' era pien di sonno a quel punto
che la verace via abbandonai.

Ma poi ch'i' fui al piè d'un colle giunto,
là dove terminava quella valle
che m'avea di paura il cor compunto,

guardai in alto e vidi le sue spalle
vestite già de' raggi del pianeta
che mena dritto altrui per ogne calle...



Bibliografije

  • Domenico Ludovico De Vincentiis - Vocabolario del dialetto tarantino in corrispondenza della lingua italiana - Arnaldo Forni Editore - Tarde, 1872.
  • Rosa Anna Greco - Ricerca sul verbo nel dialetto tarentino (dalla rivista Studi Linguistici Salentini volume VI) - Congedo Editore - Lecce, 1973
  • Paolo De Stefano - Saggi e ritratti di cultura ionica - Scorpione Editrice - Tarde, 1985
  • Giancinto Peluso - Ajère e ôsce. Alle radici del dialetto tarantino - Edizioni Bnd - Bari, 1985
  • Nicola Gigante - Dizionario critico etimologico del dialetto tarantino - Piero Lacaita Editore - Manduria, 1986
  • Nicola Gigante - Dizionario della parlata tarantina. Storico critico etimologico - Mandese Editore - Tarde, 2002
  • Claudio De Cuia - Vocali e consonanti nel dialetto tarantino - Mandese Editore - Tarde, 2003

Vôsce cullegate

Collegamiende sus'a 'ndernètte

Template:Link FA

  1. Vocabbole de origgene greche:
    • celóne > χελώνη (kelóne) [tartaruga];
    • cèndre > κέντρον (kèntron) [chiodo];
    • ceráse > κεράσιον (keròsion) [ciliegia];
    • mesále > μεσάλον (mesálon) [tovaglia];
    • àpule > απαλός (apalós) [molle];
    • tràscene > δράκαινα (drákaina) [tipo di pesce].
  2. Vocabbole de origgene latine:
    • dìleche > delicus [mingherlino];
    • descetáre > oscitare [svegliare];
    • gramáre > clamare [lamentarsi];
    • 'mbise > impensa [cattivo, malvagio];
    • sdevacáre > devacare [svuotare];
    • aláre > halare [sbadigliare].