Isdraele: Differenze 'mbrà revisiune

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
JackieBot (parlecondrebbute)
m Bot: Collegamento alla voce in vetrina ru:Израиль
Xqbot (parlecondrebbute)
m r2.7.3) (Robot: Modifico ps:اسرائیل in ps:اسرائيل
Linea 335: Linea 335:
[[pms:Israel]]
[[pms:Israel]]
[[pnb:اسرائیل]]
[[pnb:اسرائیل]]
[[ps:اسرائیل]]
[[ps:اسرائيل]]
[[pt:Israel]]
[[pt:Israel]]
[[qu:Israyil]]
[[qu:Israyil]]

Versione de 07:43, 13 Nov 2012


Disambiguazzione – Ce ste cirche l'eroe eponime de Israele, 'ndruche Giacobbe.
Israele
Israele - Localizzazione
Israele - Localizzazione
Date amministrative
Nome combleteIsraele
Nome ufficialeמדינת ישראל (Medinat Yisra'el)
دولة اسرائيل (Dawlat Isrā'īl)
Lènghe ufficialeebraiche, arabe
CapitaleGerusalemme  (681.000 ab. / 2006; non recanosciute d'a comunetate 'ndernazionale.[1])
Politiche
Forme de governeRepubbleche parlamendare
PresidendeShimon Peres
Prime MinistreBenjamin Netanyahu
'Ndipendenze14 másce 1948
Trasute jndr'à l'ONU11 másce 1949
Superficie
Totale20.770 / 22.145[2] km² (151º)
% de le acque~2%
Popolazzione
Totale7,587,000[3] ab. (2010) (96º)
Denzetà365.3 ab./km²
Nome de le javetandeTemplate:AggNaz/Israele
Sciugrafije
ContinendeAsia
Fuse orarieUTC +2
Economie
ValuteNuève sicle israeliane
PIL (nominale)200,630 milione de $ (2008) (51º)
PIL pro capite (nominale)28,473 $ (2008) (32º)
ISU (2010)0,872 (assaje ìrte) (15º)
Varie
Codece ISO 3166IL, ISR, 376
TLD.il
Prefisse tel.+972
Sigle autom.IL
Late de guideDestre (↓↑)
Inne nazionaleHatikvah
Feste nazionaleYom HaAtzmaut (5 Iyar)
Israele - Mappe
Israele - Mappe
 

Ô State d'Israele (jndr'ô ebraiche: מדינת ישראל, Medinat Yisra'el; jndr'ô arabe: دولة اسرائيل, Dawlat Isrā'īl) jè 'nu state d'u Vicine Oriende ca se affacce sus 'u Mar Mediterranèe. Confine cu ll'Egitte ed 'a Strisce de Gaza a Sud, 'a Giordanie ed 'a Cisgiordanie a Est, 'u Lìbbane a Nord ed 'a Sirie a Nord-Est.[4][5]

'A popolazzione israeliane supere le sette miglione e mmiènze de crestiáne jndr'ô 2010. Jè l'uneche State a maggioranze ebraiche d'u munne (cirche 'u 76,4% d'a popolazzione totale), cu 'na consistende minoranze de arabe (pe' 'a prevalenze de releggione musulmane, me pure crestiáne o druse).[6]

Ô State d'Israele de ôsce a die jè masciùte 'u 14 másce 1948, ad 'a scadenze d'u Manate bretànneche d'a Palestine. 'A Legge Funnamendale d'u 1980 (Israele, cumme 'u Regne Aunìte, non ge tène 'na Costituziune scritte) afferme ca 'a capitale jè Gerusalemme; comungue, 'a stesse non g'ète recanosciute accume capitale, pe' 'a raggione ca 'u soje status giurideche non g'ète definite e recanosciute, d'a comunetate 'ndernazionale. L'Autoritate Naziunale Palestinese revenneche 'a vanne oriendale d'a cetate accume proprije capitale. Totte le State ca honne relaziune diplomateche cu Israele mandènene 'nfatte le proprije ambasciate a Tel Aviv o jndr'à lle vanne 'nziccate, pe' respettà quanne disposte jndre sede de Conziglie de Sicurezze e Assemblee Generale de lle Naziune Aunìte. (Risoluziune ONU 252 d'u 21 másce 1968 e 267 d'u 3 luglie 1969).[7]

Le soje confine ed 'a soje stesse esistenze fùrene oggette de assaje conflitte ccu le pajèsere 'nziccate. Ôsce a die, Israele ha raggiunde accorde ufficiale sus a lle confine sule cu Egitte (1979) e Giordanie (1994); condinuanne a non g'essere receprocamènde recanosciute quidde ccu Sirie e Lìbbane. Rumane angore ôsce a die n'discussiune pure ô status finale de Cisgiordanie e Strisce de Gaza (da cui Israele s'ète ritirate combletamènde jndr'à ll'estate d'u 2005). 'A comunetate 'ndernazionale conzidere cumme confine 'ndernazionale cu Siria e Lìbbane quidde ca jèvene presende a ll'epoche de le Mannate 'mbrà lle dò uerre mondiale, e cumme confine de facto 'mbrà Israele e territorie palestinese 'a Linee verde tracciate ad 'u timbe de le armistizieca sonde avènute nnande ad 'a uerre arabo-israeliane d'u 1948.

Polìteche estere

Relaziune diplomateche ccu Israele

██ relaziune diplomateche

██ nisciune relaziune diplomateche

██ relaziune diplomateche sospese e l'anne de sospensiune

Ô state d'Israele jè recanosciute da 'na forte maggioranze de lle state d'u munne (161 sus 192 jndr'ô 2007), n'coerenze cu 'a resoluziune 181 de lle Naziune Aunìte d'u 29 novèmmre 1947.

Tuttavije, a cause d'a questione palestinese, Israele jè jndre 'nu state de costande tensiune cu 'na granna maggioranze de State arabe. Israele, cumme state, non g'avène recanosciute da nisciune de lle pajèsere arabe e/o islameche, ad esclusiune de Giordanie, Egitte e Mauritanie cu lle quale 'ndrattène normale relaziune diplomateche; le relaziune diplomateche cu 'a Turchie se sonde fatte cchiù prubblemàteche jndr'ô 2010. Alcune pajèsere arabe (pe' esembie Marocche, Qatar) 'ndrattènene relaziune diplomateche a vasce levèlle o 'mbormale.

Le seguende 31 naziune non ge tènene relaziune diplomateche ufficiale cu Israele (ad 'u 19 novèmmre 2006):

N'aggiunde, diverse state ('mbrà cui 'u Venezuela) non ge 'ndrattènene relaziune diplomateche cu Israele (vide 'a mappe).

Riferimènde

Note

  1. sezione, "Gerusalemme, capitale condestate".
  2. Escluse / 'Ngluse le Alture d'u Golan, 'a Cisgiordanie ed 'a Strisce de Gaza.
  3. http://www.ynetnews.com/articles/0,7340,L-3877574,00.html
  4. https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/is.html.
  5. http://www.un.org/Depts/Cartographic/map/profile/israel.pdf
  6. (ENHE) Statistical abstract of Israel 2006, Israeli Central Bureau of Statistics (.pdf file).
  7. (EN) Israel - Government, CIA World Factbook.

Bibbliografije

Lìbbre

  • Sergio Della Pergola, Israele e Palestine: 'a forze de le numere. 'U conflitte medioriendale 'mbrà demografije e polìteche, Il Mulino, Bologna, 2007.
  • Eli Barnavi, Storie d'Israele. D'a nascìte d'ô State a ll'assassinie de Rabin, Bompiani, 2001.
  • Tania Groppi, Emanuele Ottolenghi, Alfredo Mordechai Rabello (a cure de), 'U sisteme costituziunale d'ô State d'Israele, Giappichelli editore, 2006, Torino.
  • Beniamino Irdi Nirenstein,Israele ed 'a uerre ad 'u terrorisme, Luiss University Presso 2006
  • Theodor Herzl, Ô state ebraiche, Il Melangolo, 2003, Genova.
  • Vittorio Dan Segre, Le cangiaminde de Israele, Utet, 2008.
  • Claudio Vercelli, Piccele storie d'ô State de Israele(1948-2008), Carocci, Rome 2008.
  • Claudio Vercelli, Israele. Storie d'ô State (1881-2008). Giuntina, Firenze 2008.
  • Claudio Vercelli, Storie d'u conflitte israelo-palestinese Laterza, Rome-Bari 2010.

Sagge e artichele

  • Pasquale Amato, Aunitate socialiste jndre Israele, 'Nderviste cu Victor Shemtov, jndre "Munneoperaije", Rome, scennàre 1981, pp. 47–51
  • Aldo Baquis, Regne de Giudee vs. State d'Israele, jndre "Limes" n. 3, 2005
  • Emanuele Ottolenghi, Ebree e Israeliane: dò idendetate jndre une?, jndre "Limes" n. 4, 1995
  • Charles Urjewicz, 'A nuève aliyà: ce le israeliane parlane russe, jndre "Limes" n. 4, 1995
  • Alberto Castaldini, 'U ruole de ll'ortodossije releggiose jndre Israele ad 'a luce de lle recènde eleziune, "Aggiornamènde Sociale", 7-8 (1999), pp. 557 – 568
  • Matteo Miele, L'idendetate de Israele 'mbrà laicitate e releggione, jndre "Munneoperaije", numere 2, marze-abbrìle 2008

'Ndruche pure

Otre pruggette

Collegaminde fore a Uicchipèdie

Site curate da 'u Ministere de lle Estere e da ll'ACI
Predecessore State pe' innece de sveluppe umane Successore
Coree d'u Sud 27º puèste Andorra

Template:Link VdQ Template:Link VdQ Template:Link VdQ Template:Link VdQ

Template:Link AdQ Template:Link AdQ Template:Link AdQ Template:Link AdQ Template:Link AdQ Template:Link AdQ Template:Link AdQ Template:Link FA