Cetate d'u Vaticane: Differenze 'mbrà revisiune

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Xqbot (parlecondrebbute)
m r2.7.3) (Robbot Stoche a mette: xmf:ვატიკანი
GhalyBot (parlecondrebbute)
m r2.7.2) (Robbot Stoche a cange: arz:مدينة الڤاتيكان
Linea 166: Linea 166:
[[ar:الفاتيكان]]
[[ar:الفاتيكان]]
[[arc:ܡܕܝܢܬܐ ܕܘܛܝܩܢ]]
[[arc:ܡܕܝܢܬܐ ܕܘܛܝܩܢ]]
[[arz:الفاتيكان]]
[[arz:مدينة الڤاتيكان]]
[[ast:Vaticanu]]
[[ast:Vaticanu]]
[[az:Vatikan]]
[[az:Vatikan]]

Versione de 12:59, 13 Ott 2012

Disambiguazzione – "Vaticane" manne aqquà. Ce ste cirche otre segnefecate, 'ndruche Vaticane (disambigue).
Cetate d'u Vaticane
Cetate d'u Vaticane - Localizzazione
Cetate d'u Vaticane - Localizzazione
Date amministrative
Nome combleteState d'a Cetate d'u Vaticane
Nome ufficialeStatus Civitatis Vaticanae
Lènghe ufficialetagliàne[1], latine[2]
Otre lènghetedesche, frangese (lènghe parlate da lle Uardie Svizzere)
CapitaleCetate d'u Vaticane[3]  (799 ab. / 2009)
Politiche
Forme de governemonarchie assolute teocrateche elettive a carattere vitalizie
PondeficePapa Benedìtte XVI
Cardinale Segretarje de StateTarcisio Bertone
'Ndipendenze11 febbrare 1929
Proclamazione11 febbrare 1929
Trasute jndr'à l'ONUmembre osservatore
Superficie
Totale0,44 km² (260º)
% de le acquetrascurabbele%
Popolazzione
Totale799 ab. (04/2009) (194º)
Denzetà1815,91 ab./km² ()
Nome de le javetandevaticane
Sciugrafije
ContinendeEurope
Fuse orarieUTC +1
Economie
Valuteeuro
Varie
Codece ISO 3166VA, VAT, 336
TLD.va
Prefisse tel.+379[4]
Sigle autom.V[5], SCV[6], CV[7]
Late de guideDestre (↓↑)
Inne nazionaleInne e Marce Pondifecale
Feste nazionale11 febbrare
Cetate d'u Vaticane - Mappe
Cetate d'u Vaticane - Mappe
-->
 

«L'Itaglie recanosce ad 'a S. Sede 'a chiena proprijetate ed 'a esclusive potestate e giurisdizione sovrane sus ad 'u Vaticane, cumme ète ôsce a die costituite, ccu totte le soje pertinenze e dotaziune, ccrejànne pe' quiste fatte 'a Cetate d'u Vaticane, pe' lle speciale fine e ccu le modaletate de cui ad 'u presende trattate [...]»

(Patte lateranense, 11 febbrare 1929[8])

Ô State d'a Cetate d'u Vaticane (jndr'ô latine Status Civitatis Vaticanae[9]), comunemènde abbreviate jndre Cetate d'u Vaticane, jè 'nu state 'ndependente (0,44 km², 799 crestiáne a 'u 23 abbrìle 2009) de ll'Europe.

'A sembllice diziune Vaticane spesse jè ausate pure pe' innecà non tande ô State, quanne cchiù spesse 'u punde cchiù ìrte d'a Chiese cattoleche, ce jè 'a Sande Sede, 'a quale ète tuttavije 'na enditate deverse e distinde.

Jè 'nu enclave d'u territorie d'a Repubbleche Tagliáne, essenne 'nzerite jndr'ô tessute urbane d'a cetate de Rome e stè rappresende 'u cchiù piccele State 'ndependente d'u munne, jndre termine sije de popolazzione sije de grannèzze territoriale.

'A lènga ufficiale d'a Cetate d'u Vaticane jè 'u tagliáne, mendre 'u latine jè 'a lènga ufficiale d'a Sande Sede.

Gallerije fotografeche

Note

  1. N'base ad 'u paragrafe 2 d'a Legge sus a lle fonde d'u deritte d'u 7 sciùgne 1929, totte le legge e le reghele d'ô state sonde pubblecate jndr'ô tagliàne jndr'ô Supplemènde pe' le legge e disposiziune d'ô State d'a Cetate d'u Vaticane attaccate a ll'Acta Apostolicae Sedis. 'U teste de lle prime sette punde pubblecate jndr'ô supplemènde sonde date qui.
  2. 'U latine jè 'a lènga ufficiale d'a Sande Sede: Regimini Ecclesiae Universae, I, I, 10, su vatican.va. URL conzultate il 28-09-2009.
  3. 'A Cetate d'u Vaticane jè 'na cetate-state.
  4. Jè assignate ad 'a Cetate d'u Vaticane ma non g'ète ausate. Le numere de ôsce a die sonde attivate da Telecom Itaglie jndr'ô destritte tagliáne de Rome e sonde accessibbele d'a Cetate d'u Vaticane ccu le urteme 4 o 5 cifre, cumme derivate de cendraline, da ll'Itaglie e da lle numere tagliáne d'a Repubbleche de San Marine cu 'a numeraziune 066982 o 06698x + estenziune, jndre totte lle otre case cu 'a numeraziune +39066982 o +3906698x + estenziune.
  5. Sigle automobbelisteche ufficiale.
  6. Sigle automobbelisteche correntemènde ausate pe' machéne istituziunale.
  7. Sigle automobbelisteche correntemènde ausate pe' machéne ca non ge sonde istituziunale.
  8. Trattate 'mbrà 'a Sande Sede e l'Itaglie, 1929, art. 3.
  9. Motu Proprio "Quo civium iura", su vatican.va. URL conzultate il 15-10-2009.

Bibbliografije

Fonde e referemènde sus a date economeche

'Ndruche pure

Otre pruggette

Collegaminde fore a Uicchipèdie

Template:Link AdQ Template:Link AdQ