Seul

Ce tìne probbleme sus 'a visualizzazzione de le carettere, cazze aqquà.
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da Seoul)


Seul
amministrazioni
서울
Hangŭl :서울 특별시 · Hanja: 서울特別市
Stato: bandiera Coree d'u Sud
Coordinate: 37°33′N 126°59′E / 37.55°N 126.983333°E37.55; 126.983333
Superficie 605,25 km²
Crestiàne 10.463.562[1]  (2007)
Denzetà 17.288 ab./km²
Nome javetande Seulite,
서울시민(Seoul Shee-Min)
Sinnache Oh Se-hoon
Mappe de localizzazione: Coree d'u Sud
Seul
Seul

Site istituzionale english.seoul.go.kr
'A strade nnanze ad 'u Palazze Gyeongbokgung ad 'a fine d'u XIX sèchele

Seul (e no Seoul[2] cumme jndr'â lènga 'nglese; pronunge tarandìne /seˈul/; jndr'ô coreane 서울특별시 Sŏul Teukbyŏlsi ascolte o Kyonggi; vècchije nome Kyongsong, Hanyang), cumme nome piccele 서울 (Sŏul), jè 'a capitale (10.628.000 ab.) d'a Coree d'u Sud. Acchijate jndr'â vanne de nordovest d'u paìse, picche cchiù a sud d'a Vanne demilitarezzate coreane, sus a 'u jume Han.

'A cetata jè 'u cendre polìteche, culturale, suggiale ed economeche cchiù 'mbortande d'ô state. Jè cendre de le affare, d'a finanze e jè 'a sede de le multinazionale ca fatijane jndr'ô paìse. Cumme capitale d'a Coree d'u Sud, rappresende une de le cchiù ferzute economije mondiale, e jè 'u simbole visibbele de quidde ca avène chiamate 'u “Merachele d'u jume Han”, referite a lle progresse granne assaje jndr'ô cambe de l'economije jndr'â lle urteme decenne.

Seconne le datère d'u servizie demografeche ONU[3], 'a vanne urbane de Seul cundave 10,3 miglione de crestiáne jndr'ô 2007, occupanne 'u vindeduesime puèste jndr'â classifeche de le cetate cchiù populose. Le datère cangiane assaje ce se pigghiane 'n'considerazione le sobborghe, 'mbrà cui 'u cchiù granne puèrte, Incheon, ed 'u cchiù granne cendre residenziale, Seongnam, cu le quale arrive fine a 21 miglione de crestiáne. L'ìrte denzetata javitative l'hé permesse de devendà une de le cetate cchiù “cablate” de l'economije 'mbprmateche d'u munne. 'U traffeche 'ndense e le 'nguinamènde 'ndustriale honne spinde 'u guverne metropuletane a ppegghià severe provvedimènde de nature ecologgeche, specialmènde pe' quanne arreguarde 'a uerre condre 'ô smog e le 'nguinamènde idreche. Nnande a quèste mesure 'a situazione jè megghiorate me rumane prubblemateche.

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

'A vanne urbane de Seul jè une de le 16 suddivisione amministrative jndre cui jè scucchiáte 'a Coree d'u Sud, tène 'nu statute speciale e avène definite Cetata Speciale (Teukbyeolsi; 특별시; 特別市). Seul jè scucchiáte jndre 25 gu (destritte), scucchiáte a lòre vôte jndre 522 dong, scucchiáte jndre 13.787 tong, arrète scucchiáte jndre 102.796 ban.

Destritte de Seul

Puèste storeche e turisme[cangecange 'a sorgende]

'A sale d'u trone jndr'ô Palazze Gyeongbokgung
'U padiglione Buyong-jeon, jndr'ô sciardìne segrete Biwon d'u Palazze Changdeokgung

'A dinastie Joseon ha quagghiate “Cinghe Granne Palazze” a Seul:

e 'nu Palazze cchiù piccele:

Temble e sanduarije[cangecange 'a sorgende]

Musèe[cangecange 'a sorgende]

  • Musèe Nazionale Coreane
  • Musèe Memoriale d'a Uerre
  • Musèe de le Scienze

Puèste 'nzeccate ad 'a vanne urbane[cangecange 'a sorgende]

Istitute de ìerte formazione[cangecange 'a sorgende]

A Seul se iacchijene 'nu munne de universetate. 'Mbrà lle cchiù prestigiose d'u paìse ce sonde le "SKY" schools, 'a Seoul National University, 'a Korea University, e 'a Yonsei University.

Le otre universetate sonde:

Gemellagge[cangecange 'a sorgende]

Seul jè gemellate cu:

Note[cangecange 'a sorgende]

Viste de Seul
  1. 24.472.063 crestiáne jndr'â ll'aree metropuletane de Seul-Incheon
  2. Dizionario d'ortografia e di pronunzia, su dizionario.rai.it. URL conzultate il 7 scennàre 2011.
  3. (EN) Urban Agglomerations 2003 (XLS), su un.org. URL conzultate il 7 scennàre 2011.
  4. Cetate gemellate cu Pechine da 'u site ufficiale, su ebeijing.gov.cn. URL conzultate il 7 novèmmre 2010.
  5. Cetate gemellate cu Tirana da 'u soje site ufficiale (PDF), su tirana.gov.al. URL conzultate il 26 luglie 2010.

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Robert Nilsen: "South Korea Handbook" - Moon, Emeryville Cal 2004. ISBN 1-56691-418-3
  • Dirk Bronger : "Manila-Bangkok-Seoul. Regionalentwicklung und Raumwirtschaftspolitik in den Philippinen, Thailand und Südkorea" - Institut für Asienkunde, Amburgo 1997. ISBN 3-88910-178-X
  • Beom Chu : "An der Tradition orientierter Wohnungs- und Städtbau: Entwicklung eines Konzeptes für die Neuordnung historischer Wohngebiete in Seoul" - Vertrieb für Bau- und Planungsliteratur, Dortmund 1999. ISBN 3-929797-53-4

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]

Mappe[cangecange 'a sorgende]