Réne, jume

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da Réne (jume))
Disambiguazzione – Ce ste cirche otre segnefecate, 'ndruche Réne (disambigue).
Réne
StateSvizzera Svizzera
bandiera Austrie
Liechtenstein Liechtenstein
bandiera Frange
Germanie Germanie
Pajèsere Vasce Pajèsere Vasce
Longhezze1 233 km
Purtate medie2 300 m³/s
Bacine idrografeche185 000 km²
NasceVorderrhein 'nzgin'u passe de l'Oberalp
Hinterrhein 'nzign'a l'Adula
SfoceMare d'u Nord picche a sud de Rotterdam
Mappa del fiume
Mappa del fiume
Reichenau - combluenze Réne Ant. (destre) - Réne Post. (mmanghe)
Lorelei

'U jume Réne (ind'ô tedesche Rhein, ind'ô frangese Rhin, ind'ô olannese Rijn, ind'ô romance Rain) jè, cu 1 236 km, une de le jume cchiù longhe d'Europe. 'U nome sue avène da 'na radice celteche, me angore apprìme indoeuropèe, ca segnefeche "scorrere". 'Nzime a 'u Danubie ccrejàve 'a cchiù granna vanne 'u confine settendrionale de lle 'Mbere romane e jè state, fine da quidde timbe, 'nu corse d'acque navigabbele 'mbortande assaje, ausate p'u commerce ed 'u trasporte de le merce fine ind'ô côre d'u continènde. 'A navegazione sus a 'u jume jè regolate d'a Convenzione p'a navegazione sus a 'u Réne, firmate a Mannheim 'u 17 ottommre 1868, 'mbrà 'u Granducate de Baden, 'u Regne de Bavière, 'a Frange, 'u Granducate de Hessen, le Pajèsere Vasce e 'a Prussie.

Percorse[cangecange 'a sorgende]

Svizzere[cangecange 'a sorgende]

Sorge da le alpe svizzere, ind'ô Candon Griggione, addò le sue doje prengepále trebbutarije iniziale sonde chiamate Réne Anderiore e Réne Posteriore. 'U Réne Anderiore sgorghe da 'u laghe Tuma, 'nzign'u passe de l'Oberalp e attraverse le gole d'u Ruinaulta. 'U Réne Posteriore nàsce da le ghiacciaje d'u gruppe de l'Adula sus a 'u confine meridionale de le Griggione c'u Ticine. Le doje trebbutarije se iacchijene 'nzign'a Reichenau, sembe ind'à lle Griggione. Une de le rame secondarije jè costituite d'u jumarìdde Réne de Lei, ca nàsce ind'à Itaglie da 'u Pizzo Stella (ind'ô comune de Piuro) e jè tagliáne pe' cchiù o mène 15 km, pe' spiccià, cchiù nnande, ind'ô Réne Posteriore. Da qquè 'u jume, chiamate Alpenrhein (Réne alpine), scìe verse nord attraversanne Coira pe' lassà cchiù nnande le Griggione e trasère ind'ô candone de San Galle de cui quagghie 'a frondiere oriendàle c'u Liechtenstein e l'Austrie apprìme de scettarse ind'ô laghe de Costanze. All'ascite d'u laghe se spànne ad ovest e nnande 'u zumbe de le cascate d'u Réne pigghie le acque d'u jume Aar ca ne aumendane 'a purtate de cchiù d'a metata, cu 'na medie de 1.000 metre cube a 'u seconne. 'U Réne signe 'u confine 'mbrà Svizzere e Germanie apprìme de scirà a nord cu quacche anse (Rheinknie) 'znign'e Basilèe.

Germanie e Frange[cangecange 'a sorgende]

Nnande Basilèe 'u Réne costituisce 'a vanne meridionale d'u confine 'mbrà Germanie e Frange scorrenne jndre 'na larije vallate apprìme de trasère 'nderamènde ind'ô territorie tedesche a Rheinstetten, 'nzign'e Karlsruhe. 'A granna valle d'u Réne spicce ad 'a combluenze c'u Meno a Magonze. 'A vanne 'mbrà Bingen e Coblenze, dovaddò 'u Réne tràse jndre 'na valle cchiù stritte, jè canosciute cumme Gole d'u Réne, 'na formazione ccrejàte da l'erosione e da 'nu sollevamènde tettoneche. Quèste vanne d'u jume jè canosciute pe' le castièdde medievale e le vignete ca recoprene le alture c'a circunnane; ind'ô 2002 jè state nnùmenate Patrimonie de l'umanetate da l'UNESCO.

'U jume se allarije arrète a sud de Colonie. Pure ce assaje 'ndustrije se iacchijene longhe 'u Réne, accumenzanne da 'u sue corse svizzere, jè jndre stù punde, 'a reggione d'a Ruhr jndre cui attraverse Colonie, Düsseldorf e Duisburg ca se concendrane 'a cchiù granna vanne de quèste. A Duisburg se iacchije 'u cchiù granne puèrte fluviale d'Europe. Ôsce a die assaje 'ndustrije longhe 'u Réne e le affluènde sue honne chiuse o honne redotte l'emissione de 'nguinamènde ind'ô corse d'acque pure ce rumàne 'nu certe grade de 'nguinamènde, specialmènde ad 'a combluenze cu l'Emscher ind'ô passate ausate cumme vère e proprije canale de scole 'ndustriale.

Pajèsere Vasce[cangecange 'a sorgende]

'U Réne a stù punde scìre ad ovest indà lle Pajèsere Vasce, addò 'nzime ad 'a Mosa ccrèje 'nu delte granne assaje. Oltrepassate 'u confine olannese, 'u Réne raggiunge 'a masseme grannèzze sove, me se scucchie cchiù nnande jndre ttréde rame prengepále: 'u IJssel, 'u Waal e 'u Vasce Réne. Da qquè 'a situazione addevende cchiù comblecate, 'nquanne 'u nome "Réne" non ge coincide cchiù c'u corse prengepále. Granna vanne de l'acque d'u Réne scorre angore cchiù a ovest attraverse 'u Waal, 'u Nieuwe Waterweg e, aunennose ad 'a Mosa, l'Hollands Diep e l'Haringvliet, fine a sfocià ind'ô Mare d'u Nord. 'U rame de l'IJssel puèrte 'a parta d'acque sove a nord ind'à ll'IJsselmeer, mendre 'u Vasce Réne scorre ad ovest, parallele a 'u Waal.

Ad ogne mode, oltre Wijk bij Duurstede quiste corse d'acque cange nome pe' addevendare 'u Lek e scìe ad ovest pe' ssè reaunìscere a 'u rame prengepále ind'ô Nieuwe Waterweg. 'U nome "Réne" da aqquà a scè nnanze avène ausate sule pe' jume cchiù piccele ca scorrene verse nord e ca 'nu timbe ccrejàvane l'urteme stuèzze d'u Réne de l'epoche romane. Pure ce mandènene 'u nome, quiste jumarìdde non ge puèrtane acque d'u Réne, me avènene ausate pe' drenare le terre e le polder ca le circunnane. Da Wijk bij Duurstede, quiste sonde 'u Kromme Rijn ("Réne stuèrte") e nnande Utrecht l'Oude Rijn ("Vijècchie réne") ca scìe attraverse Leida e jndre 'nu comblesse de chiuse addò le acque suve pòtene ccu jèssere scarecate ind'ô Mare d'u Nord.

Affluènde[cangecange 'a sorgende]

Affluènde d'a sorgènde ad 'a foce:

Km d'a sorgènde
d'u Réne
destre/mmanghe affluènde longhezze jndre km purtate jndre m³/s vanne d'u Réne
D Ill (Austrie) 72 Alpenrhein
D Bregenzer Ach 80 Obersee
D Argen 78 Obersee
D Schussen 62 Obersee
S Thur 130 Hochrhein
D Wutach (jume) 90 Hochrhein
S Aar 291 590 Hochrhein
164,4 S Birs 73 Hochrhein
S Elz 90 Oberrhein
289,1 S Kinzig 90 Oberrhein
311,3 S Ill (Frange) 208 58 Oberrhein
334,3 S Moder 93 Oberrhein
344,0 S Sauer 70 Oberrhein
344,5 D Murg 96 Oberrhein
370 D Pfinz 60 Oberrhein
400,2 S Speyerbach 60 Oberrhein
428,2 D Neckar 367 140 Oberrhein
496,6 D Meno 524 190 Oberrhein
512 S Selz 63 0,77 Oberrhein
529,1 S Nahe 116 Oberrhein
585,7 D Lahn 242 Mittelrhein
592,3 S Mosella 544 290 Mittelrhein
610,2 D Wied 102 Mittelrhein
639 S Ahr 89 Mittelrhein
659,3 D Sieg 155 52 Niederrhein
703,3 D Wupper 113 15 Niederrhein
735,6 S Erft 103 Niederrhein
780,1 D Ruhr 221 79 Niederrhein
797,7 D Emscher 84 Niederrhein
814,4 D Lippe 255 46 Niederrhein
S Mosa (da 'u 1904) 920 400 Delte (Waal)
1013 S Oude Maas Delte (Nieuwe Maas)
D Oude IJssel 80 Delte (IJssel)
D Berkel 110 Delte (IJssel)
D Schipbeek 86 Delte (IJssel)

Ponde ferroviarije[cangecange 'a sorgende]

Ponde ferroviarije sus a 'u Réne (cu le stazione cchiù 'nzeccate ad 'a rive mmanghe e destre):

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]