Mar Glaciale Arteche

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Mar Glaciale Arteche
'Nu iceberg jndr'ô Mare Arteche
StatèreCanada Canada
Islanne Islanne
Norveggie Norveggie
Russie Russie
Statère Aunìte Statère Aunìte
Danemarche Danemarche (Groenlandie)
Coordinate90°N 0°E / 90°N 0°E90; 0
Dimensioni
Grannèzze14.090.000 km²
Profunnetate masseme5.450 m
Profunnetate medie1.038 m
Volume18 750 000 km³
Sveluppe costiere45.389 km
Idrografije
GhiacciatePerennemènde, p'a granna vanne (spessore medie 3 m)
Profile batimetreche d'u Mare Arteche

'U Mar Glaciale Arteche (abbreviazione ausate jndr'ô lèngagge comune: "Mare Arteche", "Arteche"; "Mar Arteche") o Oceane Glaciale Arteche (abbreviazione ausate jndr'ô lèngagge comune: "Oceane Arteche", "Arteche") jè 'nu mare o 'nu oceane acchijate 'nderamènde jndr'â reggione d'u Pole Nord e condrapposte a le mare antartece de l'emisfere sud. 'A letterature de divulgazione sciendìfeche arreguarde a 'stù argumènde non g'ète assaje satte-satte: alcune fonti lo definiscono un mare,[1][2][3] otre 'nu oceane. L'Organizzazione Idrografeche 'Ndernazionale (masseme autoretate 'ndernazionale arreguarde a 'u cambeidrografeche) 'ô considere però 'nu oceane.[4]

'U casine 'mbrà oceane e mare non ge tène sule 'na valenze toponomasteche me pure sciugrafeche: 'ngase de mare l'Oceane Atlàndeche tène 'na grannèzze maggiore p'u fatte ca combrènne pure 'u Mare Glaciale Arteche.

Toponomasteche[cangecange 'a sorgende]

'A denominazione "Mar Glaciale Arteche" ha state ccrejàte da Charles Pierre Claret de Fleurieu jndr'ô 1797. Jndr'ô 1845 'a Riale Suggetate Sciugrafeche de Londre scacchie ccu ause 'a denominazione "Arctic Glacial Ocean" (jndr'ô tarandíne "Oceane Glaciale Arteche").[5]

Descrizione[cangecange 'a sorgende]

Idrografije[cangecange 'a sorgende]

'U Mar Glaciale Arteche tène 'nu bacine cchiù o mène circolare e tène 'na vanne de cchiù o mène 14.090.000 chilometre quadrate.

Quase circunnate d'a terreferme e accussì se iacchije 'mbrà lle mare mediterranee, quiste mare jè circunnate da le terre de Europe, Asie, Americhe d'u Nord e Groenlandie (pe' 'nu totale de 45.389 km de linee de coste), e da assaje isole. A lle suve borde se iacchijene alcune mare pereferece: Mare de Barents, Mar de Beaufort, Mare de le Ciukci, Mare de Kara, Mare de Laptev, Mare Siberiane Oriendale, Mare de Lincoln, Mare de Wandel, Mare de Groenlandie, Mar Vianghe e 'u Mare de Norveggie.

'Na spinale suttemarine, 'a dorsale de Lomonosov, scucchie 'u Mar Glaciale Arteche jndre doje bacine: quidde Euroasiateche (o de Nansen), ce jè profunne da 4.000 a 5.450 metre, e quidde Nordamerecane, profunne cchiù o mène 4.000 metre. 'A topografije d'u funne oceaneche jè signate da spinale, chianure abissale, pertuse e bacine.

Caratteristeche de le acque[cangecange 'a sorgende]

'U cchiù granne flusse de acque ca tarse avène da l'oceane Atlàndeche, grazzie ad 'a corrènde norveggese, ca scè longhe 'a coste de l'Eurasie. Otra acque trase da l'oceane Pacifeche attraverse 'ô Stritte de Bering. 'A cchiù granna vanne de l'acque ca ièsse passe attraverse 'a corrènde oriendale d'a Groenlandie. 'A temberature e 'a salinetata cangiane staggione pe' staggione, seguenne 'a formazione e 'ô squagghiamènde de le ghiacce. 'U ghiacce gallegge sus 'a superficie de l'acque, cu 'nu spessore medie de 3 metre (cu pude rare assaje de 10 metre). Le dimenzione d'a coltre de ghiacce aumendane de doje vôte quanne jè 'mbìerne, pigghianne 'na vanne d'a terreferme c'ô circunne. Le iceberg avènene luäte d'u confine d'a banchise, e navegane lendamènde verse sud squagghiannose.

Vite marine[cangecange 'a sorgende]

Jndr'ô mare glaciale arteche se iacchijene specie a rischie 'mbrà cui 'u tricheche e 'a balene,[6] oltre ad otre mammifere (pinnipéte) e pìsce; 'mbrà lle 'mbertebrate jè canosciute 'a granna meduse criniere de lione, ca se iacchije jndr'ô munne no d'abbasce a 'u 42º parallele Nord.[7]

L'ecosisteme jè comungue fraggele e lènde a sse requagghià nnande a 'ngasinamènde.

'A vegetazzione ca se iacchije p'a granna vanne jè quèdde d'u fitoplancton, ca ause le nutrimènde purtate a 'u mare da le jume e da le corrènde pacifeche e oceaneche. 'A mmanganze de luce jndr'ô periode 'mbìernale e 'ô strate de ghiacce ca se iacchije suse a l'acque fàcene addevendà difficile 'ô sveluppe de le chiande; comungue jndr'â estate jè possibbele pe' le chiande crìscere ed effettuare 'a fotosindese pe' periode cchiù longhe.[8]

Clime[cangecange 'a sorgende]

'U ghiacce copre 'a cchiù granna vanne d'a superficie d'u mare pe' totte l'anne, e de conseguenze le temberature sonde d'abbasce a 'u zere p'a granna vanne d'u timbe. L'Arteche jè 'na fezute sorgende de arije fridde ca se môve verse l'equatore, 'ngondranne jndr'ô passagge suve arije cchiù calle a le medie latitudene e provocanne chiogge e nevecate. 'A posizione polare sove fàce sìne ca le 'mbìerne sije longhe e p'a granna vanne jndr'â ll'oscuretate. Jndre quiste periode, 'u timbe jè fridde stabbele e 'u cièle generalmènde pulite. Jndr'â estate, 'a nuttate se reduce quase a zere, me 'a cchiù granna radiazione solare non ge fàce aizare de assaje le temberature. 'U timbe jè nebbiose, cu piccele ciclone ca puèrtane chiogge e neve.

Fusione de le ghiacce[cangecange 'a sorgende]

Cu ll'aumènde d'a congedrazione de anidride carboneche jndr'â ll'atmosfere terrestre e 'u conzeguènde fenomene de rescallamènne globale d'abbasce 'a forme de effette serre, accumenzanne da 'u sèchele appène avenùte e a angore ôsce a die se 'stè verifecanne 'nu sembe cchiù veloce squagghiamènne de le ghiacce arteche pe' volume e 'nu lòre ritire jndr'â grannèzze. 'Mbrà 'u 1979 e 'u 2006 'a grannèzze de le ghiacce areche s'ète comblessivamènde redotte d'u 25%, mediamènde ogne anne 100.000 chilometre quadrate de ghiacce se funnene e non ge se requagghane duranne le 'mbìerne. Jndr'ô 2009 'na equipe de scienziate ausanne 'nu muderne modelle climateche e seguenne 'nu scenarie de 'nguinamènde medie ha stimate ca apprìme d'u 2100 jndr'ô mare Arteche totte le ghiacciaje honne ddà jèssere squagghiate.[9][10]

'U Pole Nord soffre de 'nu pertuse jndr'â ll'ozone quase auguale a quidde cchiù canosciute d'u Pole Sud, me cchiù piccele.

Economije[cangecange 'a sorgende]

Le puèrte prengepále de quiste mare sonde le cetate russe de Murmansk e Arcangele jndr'â Russie, Churchill jndr'ô Canada, e Prudhoe Bay jndr'â Alaska (USA). 'A navegazzione spesse jè possibbele sule d'estate, quanne 'u ghiacce lasse franghe 'na vanne de l'acque. Sonde spesse ddà ausà speciale sckife squasceghiacce, ca sonde capace de sse iaprì 'a vije jndre 'nu strate de ghiacce galleggiànde, fine a quanne quiste jè abbastanze dìleche. 'U Passagge a nord-ovest (sus a lle coste nord d'u Canada e de l'Alaska) jè state tiatre de famuse esplorazione.

'U Mar Glaciale Arteche jè pure strateggecamènde 'mbortande, jessenne 'a vije cchiù spicce 'mbrà 'u Nordameriche e 'a Russie; ce stonne stazione e base sciendìfiche jndr'â vanne a Ny Alesund jndr'â lle isole Svalbard, Norveggie. en:International Arctic Science Committee

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Cfr. 'u lemme "Arteche, Mar Glaciale" sus 'a 'ngeclopedije Treccani.it.
  2. Cfr. 'u lemme "Àrteche, Mar Glaciale" sus 'a 'ngeclopedije Sapere.it.
  3. Cfr. 'u lemme "Arteche (Mar Glaciale)" sus 'a Nuève 'ngeclopedije universale Rizzoli-Larousse, vol. II, pp. 219-220.
  4. Template:Cita opera
  5. AA.VV., 'Ngeclopedije Motta, Meláne, Federico Motta, 1960.
  6. (EN) CIA, Artic Ocean, in The World Factbook. URL conzultate il 22 scennàre 2011.
  7. (EN) redOrbit.com, Lion’s Mane Jellyfish, in Reference library.
  8. (EN) Terry Whiteledge, Physical Nutrients and Primary Productivity, in NOAA ocean explorer - Arctic Expedition 2002. URL conzultate il 22 scennàre 2011.
  9. Artico, ghiacci in pericolo "Spariranno dal 2100", su repubblica.it, 15 marze 2009. URL conzultate il 15 marze 2009.
  10. Ambiente: dal 2010 il mar Glaciale Artico resterà ogni estate senza iceberg, su ilmessaggero.it, 15 marzo 2009. URL conzultate il 15 marzo 2009.

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Neatby, L. H., Discovery in Russian and Siberian Waters (1973)
  • Ray, L., and Stonehouse, B., eds., The Arctic Ocean (1982)
  • Thoren, Ragnar, Picture Atlas of the Arctic (1969).

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Le cinghe oceane d'a Terre

Pacifeche

Atlàndeche

Indiane

Arteche

Antarteche