Fasane

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da Fasano)
Fasane
comune
Fasane – Veduta
Fasane – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Brinnese
Amministrazione
SinnacheFrangische Zaccaria (PD) da 'u 28-6-2016
Territorie
Coordinate40°50′N 17°22′E / 40.833333°N 17.366667°E40.833333; 17.366667 (Fasane)
Altitudine111 m s.l.m.
Superficie131,72 km²
Crestiàne39 566[1] (31-12-2019)
Denzetà300,38 ab./km²
FraziuneCanale de Pirro, Laurete, Mondalbane, Pezze de Greche, Puzze Faceto, Savelletri, Selve de Fasane, Speziale, Torre Canne, Torre Spaccate
Comune 'nzeccateAlberobbelle (BA), Cisternine, Locorotonde (BA), Monopoli (BA), Ostune
Otre 'mbormaziune
Cod. postale72015
Prefisse080
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT074007
Cod. catastaleD508
TargheBR
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[2]
Nome javetandefasanise
PatroneSan Giuanne Battiste e Sanda Marije de Puzze Faceto
Sciurne festive3ª dumeneche de sciugne
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Fasane
Fasane

Mappe de localizzazione: Pugghie
Fasane
Fasane
Fasane – Mappa
Fasane – Mappa
Posizione d'u comune de Fasane jndr'à provinge de Brinnese
Site istituzionale

Fasane (Fasano - AFI: /faˈzano/ jndr'à lènghe tagliàne; Fašànë[3] jndr'à 'u dialette d'u poste) je 'nu comune tagliàne de 39 566 crestiane[1] d'a Provinge de Brinnese jndr'à Pugghie.

Se iacchie a 'u cendre de 'nu triangole ideale ca ave pe vertice le cetate de Bare, Brinnese e Tarde, ca sò lundane da Fasane, cchiù o mene, 50 km, 'a cetate segne 'u confine 'mbrà 'u Salende e 'a Terre de Bare. 'U territorie sue combrende diverse fraziune, stennennese pe 15  sus 'a coste d'u Mare Adriateche e arrevanne jndr'à Valle d'Itrie. 'U comune, 'nzieme a Cisternine ca ste vecine, avenìe aggregate a 'a nove provinge de Brinnese, jndr'à 'u 1927; jndr'à 'u 1955 avenìe presendate a 'a Camere da vanne d'a deputate Marije Chieco Bianchi 'na proposte de legge pe repurtà 'a cetate jndr'à 'u territorie barese.

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Territorie[cangecange 'a sorgende]

Quiste jè 'u comune cchiù popolose d'a provinge de Brinnese, apprisse a 'u capeluèche. Confine a nord cu 'u comune de Monopoli, a sud cu le comune de Ostune e Cisternine, a est cu 'u mare Adriateche, a ovest cu 'u comune de Locorotonde e Alberobbelle.

Ste lundane 5  da 'u mare, ste sus a 'n'altitudine 'mbrà le 100 e le 140 metre sus a 'u levèlle d'u mare, invece 'u territorie comunale resulte 'mbrà le 0 e le 420 m sus a 'u s.l.m. d'a Selve de Fasane. 'U cendre javetate se stenne pe 'na lunghezze da nord a sud de, cchiù o mene, 4  pe 'nu perimetre de cchiù o mene 10 .

Le colline e 'a pianure sò fatte da rocce calcarèe cu presenze di picche cavità carseche. Le colline sò recoperte de lecce, querce, vignete, pine, cipresse, pioppe, arvule da frutte e vegetazione de le vosche d'a macchie mediterranèe. 'A pianure invece jè destinate a 'a coltivazione de ortagge e arvule de ulive secolare.

'A coste, jndr'à zone de Savelletri jè prengepàlmende fatte da scogliere cu calette de sabbie. 'A zone de Torre Canne presende dune costiere, lide e zone umide cu 'a presenze d'a macchie mediterranèe (stipate da 'u Parche naturale reggionale Dune costiere da Torre Canne a Torre San Leonarde).

'A popolazzione jè destribbuite pe 'nu picche de cchiù d'u 60% jndr'à cetate e 'a vanne rumanende jndr'à le diverse fraziune, in particolare jndr'à le circoscriziune comunale de Pezze de Greche e Mondalbane.

Clime[cangecange 'a sorgende]

Mese Mise Staggiune Anne
Sce Feb Mar Abb Mas Sci Lug Agu Set Ott Nov Dec Inv Pri Est Aut

'U paese jè caratterizzate da 'nu clime mediterranèe cu 'nvirne ca no sò fridde e staggiune cavede, lunghe e assaije vote umide.

'U comune, pu mutive ca tène 'nu duslivelle da 'u mare a le monde, presende 'nu clime diverse a seconde d'a zone. Sus a 'u mare Torre Canne e Savelletri grazie a l'azione mitigatrice de l'Adriateche da 'u quale sò vagnate, presendane 'nu clime cchiù tipecamende marittime, cu escursiune staggionale mene forte.

Jndr'à l'endroterre, in pianure e quinde jndr'à cetate, le temberature s'assemegghiane de cchiù a 'a zone costiere, ma 'u clime jè assaije mene umide. Sus a le colline, de 'na iertezza masseme de 420 metre s.l.m., le temberature sò mediamende cchiù vasce de 3 grade e le zumbe termice sò assaije cchiù frequende.

Le precipitaziune medie annue raggiungene le 720 mm, resultanne congendrate jndr'à le mise d'a vernate e comungue caratterizzate da 'nu reggime estremamende variabbele. Sus 'a zone de le colline, sembre durande 'a vernate, quase ogne anne face 'a neve. Pure jndr'à cetate certe vote accappe. Le urteme nevicate abbondande sus a 'u paese, onne state 'u 15 decemmre 2007, 'u 18 febbrare 2009 e 'u 31 decemmre 2014 (quando in città caddero fino a 40 cm).

'U 7 scennare 2017, da 'u stazione meteo d'a zone industriale nord (a 106 m s.l.m.) avenìe reggistrate 'na temberature minime de −2.6 °C, valore termiche cchiù vasce da 'u scennare 1979 pe quande reguarde 'a cetate.

Origgene d'u nome[cangecange 'a sorgende]

L'eitmologgije de Fasane resale probabbilmende a 'nu nome personale latine Fadius, cu 'u suffisse prediale -ānus[4]. Dallo sviluppo normale per l'area -di- > -i-[5] derive 'a forme storeche Faiano (o Fayano).

'A variande dialettale addò s'appogge 'a forme tagliàne ufficiale Fasano avessa essere 'u passagge successive da -i- a -š-[5][6].

Conzideranne Fayano resulte ca 'u latine phasianus ‘fagiano’ non ge pò essere a' base d'u toponime[7], accussì cumme jè 'mbrobabbele 'nu prediale Fascianus[8].

'N'etimologgije popolare colleghe 'u nome d'a cetate a 'u faso, 'na specie de colombacce ca vè bbeve jndr'à cetate e avessa essere presende sus a 'u stemme civiche.

Storie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Storie de Fasane.
Egnazia 'ndrucate da une de le ttre traverse osce a die scuperte d'a Vie Traiana.

Fasano avène da 'u Casale de Sanda Marije de Fajano (Sancta Maria de Fajano), funnate jndr'à 'u 1088 da 'na vanne d'a popolazzione ca avère abbandunate le ruvine de Egnazia, une de le cendre cchiù 'mbortande ca stavane vecine a l'andiche vie Traiana cu ìu puèrte sue 'mbortande assaije.

Cu 'a cadute d'u 'Mbere romane d'Occidende 'a cetate de Egnazia avenìe progressivamende abbandunate. Le emigrande se ne scerene jndr'à villagge rupestre piccinne, funnanne deverse casale jndr'à tutte 'u territorie fasanese e monopolitane. Condemboraneamende 'a cetate de Egnazia avenève condinuamende saccheggiate da le diverse 'nvasure ca scevene jndr'à Pugghie.

Jndr'à 'u XV sechele devende feude le de Cavagliere de Malte, e jndr'à 'u 1450 riuscìe a raggiungere le 500 crestiane cundanne 54 famigghie.

'U 2 sciugne 1678 le fasanise vivene 'nu fatte memorabbele: 'A Vettorie condre a le TUrche. Se dice ca jndr'à 'u ciele assìe 'a Madonne a guidà l'opposizione de le fasanise condre a le pirate turche, sbarcate de notte cu l'obbiettive de saccheggià 'a cetate. 'U momende de glorie, da quidde sciurne, ogne anne, avenìe arrecurdate cu 'A Scamiciate, in occasione d'a Feste de le sande Patrune: San Giuanne Battiste e Sanda Marije de Puzze Faceto.

'U culte d'a Madonne d'u Puzze jè collegate a 'na leggende: se dice ca de le condadine, mendre scavavane 'nu puzze jndr'à 'nu casale piccele (vecine a quedde ca osce a die jè 'a frazione de Puzze Faceto) cu 'u Sanduarije, avèrene acchiate meracolosamende l'immaggine d'a Madonne appettate sus a 'na petre. Cu 'a destruzione d'u casale de Puteo Faceto jndr'à 'u XVI sechele, le crestiane de stu casale se ne scerene jndr'à 'u cendre javetate de Fasane carrescianne cu lore 'u culte de Mariìje SS.me de Puzze Faceto.

Jndr'à seconda metà d'u XVIII sechele, 'a Madonne de Puzze Faceto avenìe proclamate Protettrice d'a cetate, avenìe fatte 'na statue de petre policrome ca osce a die stè sckaffate jndr'à 'na nicchie de palazze Gaito e tremende sembre 'u mare; quiste a simboleggià 'a proteziona soje pe le pericole ca avènene da 'u mare. Jndr'à seconda metà d'u Settecinede, 'a cetate se repigghie veloce veloce e resulte avè 7.000 crestiane, e jndr'à 'u 1799 condrebbuisce pure a 'a revoluzione partenopèe cu 'Gnazie Ciaia, ca pe quacche sciurne, apprime d'a conglusione, jè une de le culonne purtande ca reggene le sorte d'a Repubbleche a Napule[9].

Durande 'u vendennie fasciste, 'a cetate canuscìe 'nu belle sveluppe urbanisteche e 'nfrastrutturale: avenèrene costruite edificie assaije 'mbortande cumme 'a scole elemendare I Circole Collodi e 'a ville comunale e avenìe restrutturare e cangiate 'a sede d'u Municipie. Jndr'à 'u 1927 avenìe istituite 'a Provinge de Brinnese, fatte cu 'a vanne meridionale de quedde ca ere 'a Provinge de Bare, addò stave Fasane, e da 'a vanne settendrionale d'a Provinge de Lecce. Sembre durande 'u periode d'u Fascisme avenìe luate 'a croce de le Cavagliere de Malte da 'u stemme comunale, pe essere pò mise arrete cu l'arrive d'a Repubbleche.

Durande le anne sessande e settande d'u XX sechele, 'a cetate canuscìe 'n'otre 'mbortande sveluppe urbanisteche, grazie soprattutte a diverse personagge pulitece.

Osce a die, 'a cetate jè 'na mete turisteche de granne tradizione agricole e artiggiane.

Stemme[cangecange 'a sorgende]

«Scude de forme sanniteche, sovrapposte a Croce de Malte vianghe, d'azzurre a 'u colombaccie (o faso) a 'u naturale collarinate cu stelle d'ore sus a 'u cape ca sovraste ttre colle[10]»


  • 'A Croce de Malte purcé Fasane pe tanda sechele ha state sede de l'illustre Baliaggie d'u Sovrane Ordine de le Cavagliere de Malte. Solitamende, jndr'à otre tiembe 'a croce ste sus a 'u cape d'u scude, invece pa cetate, jè accollate direttamende sus a a'u scude, in quande no se tratte de 'nu stemme de congessione, ma rappresende 'u simbole de l'indipendneze e d'u coragge de l'Università de Fasane, lunghe le sechele. Avenìe luate pe obbedienze a 'u vendennie fasciste, pe pò essere mise arrete da 'u Sinnache On. Marije Chieco Bianchi;
  • Le tre colle simboleggiane 'a probbietà de le colline ca fanne corone a 'a pianure jndr'à quale ste sckaffate 'a cetate, sò raffigurate a 'u naturale e non a pilastrine cumme jè probbie de l'araldeche tagliàne;
  • L'acidde pe assaije tiembe ha state l'uneca fegure rappresendate. Pe quacchedune jè 'nu faso o colombaccie, pe oltre invece jè 'nu fagiane femmene, cumme raffegurate jndr'à 'u stemme repurtate sus a de le atte andiche de Carle V;
  • 'U collare de l'acidde, o megghie corone, rappresende 'u premie a 'u merete civile e a 'u valore militare de le cetadine d'a cetate;
  • 'A stelle d'ore metalleche, a cinghe ragge jè segna augurale de 'nu future luminose;
  • 'A cinde, infine, jndr'à forma soje singolarmende ovale dice espressamende ca 'u stemme jè irregolare e condrarie a le regole d'u blasone.

Monuminde e luèche d'inderesse[cangecange 'a sorgende]

Facciate de nnande d'a Chiesere Matrice

Architetture releggiose[cangecange 'a sorgende]

Architetture civile[cangecange 'a sorgende]

'U cendre storeche[cangecange 'a sorgende]

Vie d'u Firne - Particolare d'u cendre storeche fasanese

Jndr'à 'u dialette locale chiamate U'mbracchie, parola ca avène dal latino umbraculum ca signifeche ombre. 'Nfatte le vie strette strette de cauce vianghe, tipeche de le cendre d'u sud, non ge permettone a 'u sole de arrevà, garandenne accussì 'u frische pa maggior parte d'a sciurnate.

Pure le chiesere condrebbuiscone a 'a scenografije: 'a ceppelle piccenna piccene de Sanda Marije d'a Grazie, 'a chiesere matrice de epoche tarde-rinascimendale dedicate a San Giuanne Battiste, le chiesere de San Necole, SS.Marije d'u Rosarie, SS.Marije Assunde, Anime Purgande, Sand'Andonije Abbate, cu 'u chiostre frangescane, San Frangische d'Assise e San Frangische de Paola.

Une de cose cchiù belle d'u cendre storeche sò 'a chiazze Ciaia totta vianghe cu le doje corse prengepàle fatte cu le chianghe locale, 'u 'rrelogge e le palazze elegande, vere ricchezze architettoneche, l'arche d'u Balì, le portice de le Teresiane (andiche convende d'u XVI sechele 'nzeccate a 'a Chiesere de Marije Sandissime d'u Rosarie devendate osce a die 'na galleria commerciale belle probbie e luèche de retrove pe tutte le uagnune e uagnedde) e 'u Palazze d'u Balì (osce a die sede d'u municipie) cu a le spalle se iapre ìna chiazzette piccenne chiamate Chiazze Mercate Vicchie, 'nu tiembe occupate da javetaziune e ca 'a fine d'u XIX sechele avenèrene scettate 'nderre creanne 'nu giardine piccele jndr'à 'u core d'u cendre storeche. Osce a die 'a chiazzette totte avène ausate cumme parchegge de aute, nonostande 'nu sbuènne de pruggette de requalificazione. Da le vie piccele d'u cendre storeche, pò, se pò arrevà a 'u torrione de le Fogge, uneche torrione ca ave rumane a le 'mbiede de l'andiche cinde murarie, ca jndr'à 'u '600 cerconnave 'a Vecchia Terre.

Parche d'a Rimembranze[cangecange 'a sorgende]

Polmone verde d'a cetate jè 'u Parhce d'a Rimembranze, dedicate a 'u recorde de le 251 surdate fasanise ca avenèrene accide durande 'a Granne Uerre, a le quale sò dedicate pure 'u Monumende a le Cadute mise a 'u cendre d'u parche e le 251 pine ca stonne atturne a 'u monumende[11].

Andicamende chiamate fogge (da 'u latine fovea) oppure piscine, erane cisterne pubbleche assaije profonne e larie addò su cugghieve l'acque piovane carresciate da le torrende ca scennèvane da le colline[12].

Jndr'à 'u XIX sechele, le fogge avenèrene cuperte purcé oramaije 'a zone malareche e 'a zone devendò 'na granne zone verde. Jndr'à le anne '10 d'u XX sechele accumenzarene le fatìe pa costruzine d'a scole Collodi[13] e spicciarene jndr'à 'u 1927. Ogne 4 novemmre avène celebbrate 'a Sciurnate de l'Aunità Nazionale e de le Forze Armate pe arrecurdà 'a vittorie d'a Prima Uerre undiale e fà omagge a 'u Milite Ignote[14].

'U Minarete[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Minarete de Fasane.

Fatte vecine 'a Selve de Fasane jndr'à 'u 1918 da Damaso Bianchi, pettore e nobbile fasanese, cu 'a mane d'opere arrevate pe l'imbrese da l'Afriche, assaije probbabbilmende da 'a Tunisie, cumme pure granne parte de le materiale ausate.

'Nu minarete del tutte assemegghiande a le migliaie sparse jndr'à le pajese musulmane, cu 'u caratteristeche balcongine da 'u quale, cinghe vote a 'u sciurne, se 'nzippe ierte 'u cande d'u muèzzin, ca ause le accende musecale le sure ca, da 'u Corane, predicane 'u 'nzegnamende d'u Profete. 'A singolare costruzione avenìe destinate a residenze famigliare pa staggione.

Architetture militare[cangecange 'a sorgende]

'U Torrione de le Fogge

'U Torrione de le Fogge[cangecange 'a sorgende]

Pare ca jndr'à 'u passate, 'a cetate, tenève 'nu mure de cinde cu quattre torre. Osce a die ne rumane sulamende une: 'u Torrione de le Fogge, a uardie d'a porte sud d'a cetate ('a cchiù andiche d'a cetate dette bochere o jndr'à 'u dialette locale caravutto da 'u scole ca se aprive sus 'a muraglie, osce a die sotterrate), ca se affacciave sus 'a vallate de le Fogge.

Le torriune o forte piccinne nascevane a le quattre angole d'a cinde murarie: 'u prime a est asseve a l'angole de chiazze Ciaia, a l'inizie de quedde ca osce a die jè vie Carle Alberto, ere ditte torrione d'u 'rrelogge purcé sus a lore stave 'u 'rrelogge pubbleche; 'u seconde torrione, a ovest, stave jndr'à Corse Perrini a le spalle d'a chiesere Matrice; 'u terze a nord, stave jndr'à l'angole 'mbrà Corse Vittorie Emanuele e quedde ca osce a die jè Vie Fogazzaro (andicamende Vie de le Monache), avenìe scettate 'nderre jndr'à 'u XIX sechele pe ffà restrutturà 'u Palazze Pezzolla.

Apparte chiste, 'nzigne a 'u 1900 stave, 'nguedde a 'u Castelle Baliale, 'nu bastione ca se affacciave sus a l'agrumete destrutte pe ffà poste a 'u Palazze municipale. Andicamende 'a vallate ere 'nu laghette, addò se acchiavane pozzere profunne o "Fogge", ca erane 'a granne reserve de acque d'u paese. Probbie jndr'à sta vallate avenìe 'u scondre decisive 'mbrà le Turche] 'nvasure e 'u fusciaminde de le infedele.

'A torre piccenna ha state ausate da 'nu mastre fabbre fasanese ca fatiave 'u firre cu le metode andiche[15]. Comungue jndr'à 'u 2013 'u Torrione (de probbietà private) ha state achiuse pe colpe de 'nu 'ngasamende de acque forte forte ca ave fatte danne belle gruèsse a le fondamende.

Site archeologgece[cangecange 'a sorgende]

'U dolmen de Mondalbane[cangecange 'a sorgende]

'U dolmen de Mondalbane

Risale probbabbilmende a 'a prime Età d'u bronze, atturne a 'u 2000-1500 n.C. Angore osce a die, se mandene bbuène jndr'à struttura soje, nonostande le tanda atte vandalece e le manomissiune forte assaije subbite jndr'à 'u tiembe, 'mbrà le quale l'urtema urteme scombarse d'u dromos o corridoie de accesse (cchiù o mene jndr'à 'u 1990). 'U dolmen de Mondalbane rappresende jndr'à zone une de le prime testimonianze funebre. Canusciute pure cumme Tavole de le paladine, se pò raggiungere facile facile scenne da 'a SS 16, in direzione mare, jndr'à 'u tratte Fasane-Ostun jndr'à zone “de Uecchije Piccele”.

Parche archeologgeche nazionale de Egnazia[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce Egnazia e Musèe archeologgeche nazionale de Egnazia.
Vase greche jndr'à 'u stile attiche acchiate a Egnazia e osce a die esposte jndr'à 'u Musèe d'u Louvre a Parigge

Egnazia (o Gnazia) jè 'na cetata pugghiese andiche (osce a die rumanene sulamende le ruvine), vecine a quedde ca osce a die jè Fasane. Cendre de le messape o de le peuceze, ha state sede de manifatture de cerameche d'u IV e III sechele n.C.

Jndr'à lènga messapeche avenève chiaamte Gnathia, mendre da le Romane avenìe chiamate Egnatia o Gnatia e da le Grice Egnatia o Gnàthia. Se iacchie osce a die jndr'à provinge de Brinnse (vecine a 'u confine cu quedde de Bare) e 'nu picche de chilometre cchiù sus a Savelletri, 'u cendre de Egnazia jè une de le cchiù 'nderessande site archeologgece d'a Pugghie.

Le prime scave metodice onne state fatte jndr'à 'u 1912 e, jndr'à 'u 1978 avenìe costruite quidde ca osce a die jè 'u musèe archeologgeche. Angore osce a die stonne e fanne cambagne de scave fatte da l'Università de le Studie de Bare 'nzieme a 'u comune de Fasane.

'Mbrà le scuperte cchiù 'mbortande ste 'u iacchiamende de l'otra metà d'a chiazze porticate scuperte da Quindine Quagliati jndr'à 'u 1912 e de otre 'nderessande strutture ca stonne a donne 'na a le archeologe a capì megghie certe aspette urbanistece ca angore osce a die non ge sò canusciute bbuène.

Le 'nzediaminde rupestre[cangecange 'a sorgende]

Onne origgene jndr'à l'XI sechele cu l'abbandone 'nu picche a vote de Egnazia pe colpe de le tande 'nvasiune apprisse 'a cadute d'u 'Mbere romane d'Occidende. Le crestiane onne abbesogne de spustarse jndr'à l'endroterre, pe sendirse cchiù secure, e se fermane addò 'a nature ave ccrejate le lame, avvallaminde d'u terrene 'ngise jndr'à rocce calcarèe. Aqquà scavarene de le vere e probbie villagge, jndr'à 'u tufe: javetaziune, recovere de anemale, luèche dedicate a le attivitate agricole, frandoie e cripte decorate cu affresche bizzandine.

Le 'nzedimainde cchiù 'mbortande sò Lame d'Andiche, vecine 'a stazione ferroviarie, 'u cchù granne cu 'a chiesere-cripte a doje navate e 'nu battistere, le 'nzediaminde de San Lorenze e San Giuanne jndr'à contrade Scanzossa, quidde de San Frangische vecine 'a Massarie ca se chiame uguale e 'a cripte de Sanda Vigilie.[16]

'U tembiette de Seppannibale[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Tembiette de Seppannibale.

'U tembiette, ca resale a 'u IX sechele je une de chidde cchiù andiche d'a Pugghie, nasce jndr'à 'u territorie de Fasane, lunghe 'a SS 16, 'nguèdde a 'na lame vecine 'a massarie Seppannibale Granne, d'a quale face parte. Jndr'à certe documinde de età medievale iesse 'u nome origgenale, chiesere de San Pitre 'u Petrare e San Pitre Veterane.

'A costruzione jè 'a chiande quase quadrate, de dimenziune piccele, cchiù o mene 8 m. pe late, e presende volume combatte. Pa messe in opere onne state ausate bluècche gruèsse de petre locale, facilmende acchiabbele lunghe 'a coste, mise sus a de le filare quase regolare e legate 'mbrà lore da 'nu picche de malte.

A 'u 'nderne presende ttre navate e 'nu cicle 'mbortande de affresche, 'nu esembie notevole de petture longobbarde, ca tène 'n'iconogradije ca remande a l'Apocalisse se San Giuanne.

Jndr'à l'urteme anne l'Università de le Studie de Bare ste face cambagne de scave atturne a l'arèe d'a chiesere.

Otre[cangecange 'a sorgende]

Le Massarie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Massarie de Fasane.
Massarie Sand'Angele de' Grecis (Abbazzie de San Lorenze) - Fasane

'A massarie jè l'espressione de 'n'organizzazzione geo-economeche legate a 'u Latifonde, 'a granne probbietà terriere ca alimendave le rendite de le classe aristocrateche e d'a borghesie. Le massarie erane allore de le granne aziende agricole javetate, a vote, pure da le probbietarie terriere, ma 'a granne costruzione rurale combrendeve pure le allogge de le contadine, jndr'à certe zone pure sulamende staggionale, le stalle, le depodite pe le foragge e le raccolte.

Nate sopre a le 'nzediaminde rurale, pure jndr'à zone incolte, se fortificarene chiane chaine devendanne de le vere e probbie cendre autonome. Successivamende se affiangarene le ordine releggiuse ca devendarene feudatarie cu 'u condrolle de territorie granne assaije, garandenne a le popolazziune rurale sostegne spirituale e organizzazzione de l'attività agricole.

Le cambagne fasanise, cumme tutte chidde d'u Salende settendrionale, sò ricche de andiche massarie.

S'ave cercate de classifecà le massarie jndr'à cinghe tipologgie: torre-massarie, massarie cu torre, massarie fortificate senza torre, massarie-castelle, massarie senze fortificaziune. Ma ogne massarie rumane comungue uneche jndr'à 'u genere sue. 'Na caratteristeche 'mbortande de le massarie fasanise jè 'u frandoie-trappete de tipe ipogèe, combletamende scavate jndr'à rocce. Pure le chiesette 'dnerne sò de le vere e probbie gioielle andiche, cu decoraziune, affresche, depinde e reliquie andichissime.

'Mbrà le massarie cchiù belle e 'mbortande storecamende vonne arrecurdate le seguende: Massarie Sand'Angele de' Grecis (megghie canusciute cumme Abbazzie de San Lorenze), Massarie "San Dumineche", Massarie "Maccarone", Massarie "Narducci", Massarie "Marzalossa".

Devertimende e Svaghe[cangecange 'a sorgende]

  • 'U Zoosafari Fasanolandia, comblesse turisteche de 30 ettare ca 'nglude 'nu giardine zoologgeche e 'nu parche deverteminde[17];
  • 'U cambe da golf a 18 bochere vecine a 'u mare e a le reste de l'andiche cetate de Egnazia, caratterizzate da 'a presenze de chiande tipeche locale;
  • Le Terme de Torre Canne, une de le comblesse cchiù attrezzate, canusciute da cchiù de cinde anne pe le virtù terapeuteche[18];
  • 'U mare, le coste libbere o in congessione da Savelletri cu le scogliere a Torre Canne cu le lide.

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite[19]

Etnie e minoranze furastiere[cangecange 'a sorgende]

Sanda Marije de Puzze Facete
'A Madonne d'u Puzze, patrone d'a cetate

'A Beate Vergine d'u Puzze, protettrice d'a cetate 'nzieme a S. Giuanne Battiste, avenìe ritenute l'artefice d'a vittorie sus a le Turche. 'U nome avène da 'u fatte ca 'a Sacre Immaggine avenìe acchiate durande le fatìe de costruzione de 'nu puzze, osce a die presende a 'u 'ngresse d'u Sanduarije. Quacche operaie, durande 'u scave, acchiò 'na grotte, cu 'n'immaggine d'a Madonne sus a 'u sfunne. L'immaggine avenìe pigghiate e carresciate in superficie sus a l'altare cendrale d'u Sanduarije, addò, angore osce a die, se pò 'ndrucà.

Fasane jè 'nu comune, sotte 'u profile etniche, assaije omoggenèe. Tuttavie, jndr'à l'urteme anne s'ave avute 'nu 'ngremende forte de le immigrate de origgene albanese, le quale rappresendane 'a prime comunitate furastiere. Se raggistrane, infatte, 992[20] cetadine albanise.

Aqquà le percenduale d'a popolazzione fasanese:

Jndr'à 'u totale 'u numere de cetadine furastiere residende a 'u 31 decemmre 2015, seconde le date ISTAT, ere de 1 527 (720 maschele e 807 femmene), pare a 'u 3,84% d'a popolazzione totale residende.

Le nazionalità maggiormende rappresentate sò:

Parche Rupestre "Lame D'Andiche"
Particolare affresche a "Lame D'Andiche"

Lènghe e dialette[cangecange 'a sorgende]

Palazze d'u Balì de notte, Chiazze Ciaia

Pure ca 'a cetate ste jndr'à provinge de Brinnese, ave mandenute 'u stesse le legame cu 'a Terre de Bare a 'a quale ere legate apprime d'u 1927, anne de costituzione d'a cercoscrizione provingiale, legame signate sie da rapporte commerciale ca da 'u dialette e da 'a culture, tipece d'u sud-est barese e none de origgene salendine.

Comungue 'u dialette locale segne 'na differenze respette a le dialette de le cendre 'nzeccate d'a Provinge de Bare, quase a testimonià, l'essenze d'a cetate cumme eterne terre de confine 'mbrà 'a Terre de Bare e quedda de Otrande.

«Secche, assutte, perendorie, ricche de vocale mute e semimute, cu suène ca arrecordane la eu frangese»[21]

Seconde 'na grammateche locale le e none accendate sò mute, mendre le ä e le ü (cu dieresi) vonne lette cu 'nu suène diverse da quidde de le vocale a e u.

Quacche proverbie:

  • "A vìsete d'i fascianéise: chiù 'ssé nzeppäte ca azzéise" : "'A visite de le fasanise: de cchiù a le 'mbide ca azzettate". Quanne fanne 'na visite a quacchedune, se 'nzippane quase subbete, ma non ge se ne vonne da case;
  • "A crianze d'i fascianéise": "'A crianze de le fasanise". Quanne stonne a tavole, lassane sembre jndr'à 'u piatte de servizie l'urtema porzione;
  • "Add'arréive chiànte u zippe": "Addò arrive (a fatià 'a terre), chiande 'nu zippere (cumme sione)". Purcé preoccuparse ce non ge se riesce a spiccià 'na fatìe? Creje se pigghie arrete da 'u stesse punde;
  • "A ciàire se stròusce i a prucessiàume nange caméine": "'A cere se cunzume e 'a prugessione non ge vè nnande". Ste perdime sulamende tiembe;
  • "Acquànne nan se päghe, jìngeme tütte": "Quanne no se paje, aungeme tutte". Quidde ca jè gratuite, ve bbuène sembre.

Culture[cangecange 'a sorgende]

'Struzione[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u territorie stonne 14 scole de l'infanzie, 6 scole primarie e 4 scole secondarie de prime grade. Pe quande arreguarde le scole secondarie de seconde grade, jndr'à cetate stonne diverse istitute, une pe ogne indirizze (licèe e istitute tecnice).

Bibblioteche[cangecange 'a sorgende]

'A Bibblioteche Comunale "Ignazie Ciaia" (Larije Seggio, 1) ha state funnate jndr'à 'u 1963, e tène, osce a die, 'nu belle patrimonie libbrarie cu 'nu sbuènne de libbre de storie d'u territorie. Jè dotate de otre servizie pubblece cumme 'a Mediateche, l'Emeroteche (osce a die sospese) e 'nu Servizie Periodece. Dependene da 'a Bibblioteche Comunale pure le doje bibblioteche de le fraziune de Mondalbane e Pezze de Greche.

'A Bibblioteche d'u Cendre Studie "Valerie Gentile" (funnate jndr'à 'u 1995), jè 'na bibblioteche specializzzate sus a Fasane, 'u territorie sue in generale. Ave sede jndr'à cetate, a 'u Larije S. Giuanne Battiste, 21, jndr'à 'u cendre storeche, e jè conzultabbele sus 'a richieste. Stipe pure 'u Funne Libbrarie "Nunzie Schena" cu 'a produzione locale d'a Case Editrice Schena.

Università[cangecange 'a sorgende]

'U CIASU (Centro Internazionale Alti Studi Universitari) jè 'nu stabbilimende universitarie granne granne, fatte pe condrebbuì, cu le Università, le Cendre de recerche, le 'stituziune pubbleche locale e le 'mbrese, pu sveluppe d'u territorie ausanne le recerche, studie ierte e sperimendaziune jndr'à le cambe de maggiore 'nderesse e 'mbegne sciendifeche e didatteche.

Osce a die ste in abbandone, in attese ca se face sta inaugurazione.

Musèe[cangecange 'a sorgende]

Medie[cangecange 'a sorgende]

Editorie[cangecange 'a sorgende]

Stambe[cangecange 'a sorgende]

  • OsservatOriO, mensile de cronache e attualità funnate jndr'à 'u 1985;
  • Piazza Ciaia, sumanale de cronache e attualità funnate jndr'à 'u 2000;
  • GoFasano.it[23], prime sciurnale on-line de 'mbormazione locale cetadine funnate jndr'à 'u 2009;
  • OsservatOriOoggi.it[24] versione online d'u mensile "OsservatOriO" funnate 'u 1º abbrile2012.

Radio[cangecange 'a sorgende]

Radio Diaconia[25], uneca radio rumaste jndr'à 'u territorie, funnate jndr'à 'u 1977 da Don Salvatore Carbonara d'a Parrocchie San Giuanne Battiste. Osce a die raggiunge 'a coperture de Brinnese e Bare offrenne servizie de 'mbormazione releggiose, sportive e cronache locale. Da 'u 2001 'a radio face parte d'u network cattoleche InBlu de Sat2000.

Quacchedune de le vecchie redio ca se onne avute da 'u 1977 a 'u 2004 sò: RadioSelva, RadioFasano Stereo, RadioAzzurra, RadioTorreCanne, RadioEffe, Radio Studio Effe, Radio M.I., Radio Studio 105 (pò addevendate Radio Studio 95), Radio Safari, Radio Discoteca 2000.

Da 'u 1977 'nzigne a 'u 1990, avenève irradiate jndr'à zone de le trulle, ovvere a cavaddere de le provinge de Brinnese, Bare e Tarde, 'u segnale televisive de Telefasano, une de le prime emittende pugghiese a trasmettere vie etere. Jndr'à l'estate 1990, picche apprime ca tràseve 'a Legge Mammì, avenìe cedute 'a frequenze (e le ambite canali UHF 22 e UHF60) a TeleSveva de Andrie.

Tiatre[cangecange 'a sorgende]

  • 'U Cinematografe-Tiatre "Kennedy" (Vie Pepe, 23) ste mise jndr'à 'u cercuite de spettacole d'u Tiatre Pubbleche Pugghiese e ospite pure diverse manifestaziune culturale locale, 'a staggione congertisteche de l'associazione Fasanomusica e 'u festivàl Fasano Jazz, organizzate ogne anne da 'u Comune;
  • 'U Tiatre Sociale, funnate da 'a Suggettate Operaie de Mutue Soccorse quanne ste spicciave 'u XIX sechele, osce a die de probbietà comunale e restrutturate combletamende jndr'à 'u 2007;
  • 'U Palazze de le Congresse (Viale Toledo, Selve de Fasane jndr'à Casine Municipale) jè 'na sale comunale granne assaije, ca se ause soprattutte jndr'à staggione, ca ospite avveneminde e mostre 'mbrà le quale "'A mostre de l'artiggianate Fasanese";
  • 'U CineMastroianni, pe 'ndrucà le film.

Cinema[cangecange 'a sorgende]

Cucine[cangecange 'a sorgende]

Focacce anghiute cu 'a cepodde

'Mbrà le piatte cchiù popolare s'onne arrecurdà:

  • le pettole, pallottole de paste lievitate assaije morbide (farine, patane, lievite de birre, acque e sale) fritte jndr'à l'ueghie bollende. Avènene servite cavede, cu zucchere o cu vine cotte o miele, 'u 7 decemmre pa viscilie d'a 'Mmaculate (feste assaije sendute jndr'à cetate) e 'u 24 decemmre;
  • le carteddate, doce de paste cu miele o vincotte. Pure lore avènene servite jndr'à le festività natalizie;
  • le taradde. Anelline fatte cu paste a base de: farine, vine e uegghie;
  • 'a focacce. Pane particolare cu paste fatte jndr'à case, s'assemegghie e 'na pizze assaije spesse e cchiù morbide, ca pò essere cuperte de pummedore e alìe, cu cepodde o rape. 'U sciurne addò tutte le fasanise mangiane focacce jè 'u Venerdìe Sande, pe no scè mangianne 'a carne;
  • le panzarotte. Preparate cu 'a paste fatte jndr'à case. Se fanne de le pizzette circolare, se ienghiene de muzzarelle e pummedore e se achiudene a metà. Pò se friscene jndr'à l'uegghie bollende;
  • le chianghiaredde cu le cime de rape;
  • le zeppole de San Gesèppe. Doce tipeche d'u mezzoggiorne. Ciambelle fritte o a 'u furne, decorate da fore cu creme, amarene e 'nu picche de cannelle. Avènene fatte in occasione d'a festività de San Gesèppe.

Avveneminde[cangecange 'a sorgende]

  • "Stelle sus 'a grotte", da 'u 1986 'a granne comete de Natale avène fatte cu migliaie de lambadine avène mise sus a 'na grotte naturale d'u Monde Rivolte. 'U comitate Stelle sus 'a grotte organizze pure 'u presepe vivende jndr'à grotte (6 scennare), diverse pellegrinagge e 'nu congorse de presepe cetadine[26];
  • "Coppe Fasane-Selve", gare de cronoscalate automobilisteche (Prime dumeneche de aguste);
  • "Fasano Jazz", rassegne musicale Jazz pe le strade d'u cendre storeche fasanese (sciugne);
  • "'A Scamiciate", rievocazione storeche d'a vittorie sus a le turche (Terze dumeneche de sciugne);
'A Scamiciate

'A Scamiciate jè 'a rievocazione storeche in memorie d'a vittorie sus a le Turche d'u 2 sciugne 1678. Jndr'à sta sciurnate, 'nfatte, apprisse anne o sechele de scorrerie subbite da le turche, le fasanise sconfiggerene definitivamende le turche jndr'à 'na battagghie cambale sotte a le mure d'a cetate. Pe arrecurdà e celebbrà quedda vittorie, jndr'à le sechele passate, se organizzave 'nu "tornèe popolare" in occasione d'a feste d'a Madonne d'u Puzze Faceto, seconde 'nu rituale precise. Osce a die, invece, ste 'u Cortèe Storeche, pe arrecurdà 'u trionfe de le fasanise, cu sbandiuerature, trombe, tammorre, vestite d'epoche e 'a rappresendazione d'a lotte cetadine.

  • "Fasanomusica", staggione congertisteche, organizzate da l'associazione cu 'u stesse nome, ca ogne anne mette in scene soliste e formaziune orchestrale[27];
  • "Film Festivàl 'Ndernaziunale d'u Cortometragge Salende Finibus Terrae" dirette da Romèe Conte. Da 'u 2010 'a cetate ospitesce 'u Film Festivàl, ca se face jndr'à l'urtema sumane de luglie. 'U festivàl ave cumme luèche Chiazze Ciaia, 'A Casine Municipale d'a Selve de Fasane e Savelletri. Le film cortometragge sò dedicate a 'a Commedia e l'ambiende pe pò scè jndr'à otre cetate, cumme Ostune, Carovigne e San Vite de le Normanne[28];
  • "Mostre de l'artiggianato fasanese", mostre ca da cchiù de 40 anne conde l'artiggianate fasanese (aguste - Selve de Fasane)[29][30];
  • "Progessiune de le Sande Mistere" e allestimende de le altare (Da 'u scuvedìe a 'u venerdìe Sande)}};
  • "Le Quarantane", bambole de pezze vestute de gnure cu 'na marange cu sette penne de jaddine sckaffate jndre (a segnificà le sette sumane de Quaremme), 'na collane d'agghie (p eallundanà 'u malocchie) e 'nu cestine cu uegghie e taradde (a segnificà le prodotte d'a terre). Sta bambole avène asckuate jndr'à nuttate d'u Sabate Sande e ave 'nu doppie segnificate: pagane, ca 'a vole vedove d'u Carnevale e allore vestute a lutte, e crestiane, a segnificà 'u periode penitenziale de astinenze e privaziune e attese de renascite e abbevescimende[31];
  • Fanove de San Gesèppe jndr'à Larije Seggio e Larije San Giuanne Battiste;
  • Feste de Sanda Ritr 'u 22 masce traslazione d'a statue d'a sande jndr'à chiazze Ciaia e liturgie d'u parroche.

Sciugrafije andropeche[cangecange 'a sorgende]

Urbanisteche[cangecange 'a sorgende]

Fraziune[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u territorie stonne 'nu sbuènne de fraziune: Pezze de Greche, Mondalbane, Speziale, Torre Canne, Selve de Fasane, Savelletri, Laurete, Canale de Pirre, Puzze Faceto, Torre Spaccate, Pezze Monsignore, Cocolicchio. De le fraziune sò luèche de vileggiature d'a staggione, otre, invece, sò de le vere e probbie cendre javetate.

Pezze de Greche[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Pezze de Greche.

Sta frazione tène cchiù o mene 6.000 crestiane, se iacche a 5 chilometre da 'u mare, a 4 chilometre da 'u cendre urbane d'a cetate e a 52 chilometre da 'u Capeluèche de Provinge.

Ave origgene da 'na massarie addò de le condadine, venute da Fasane a coltivà e a fà devendà megghie chidde terrene jndr'à 'u 1823, 'nzipparene 'nu picche a vote quidde ca osce a die jè 'u cendre javetate.

A quidde tiembe 'a massarie tenève 'a maggiorparte d'u territorie de osce a die de Pezze de Greche e apparteneve a 'a famigghie Greco de Martina Franghe. 'A massarie Greco ere 'na zona larie de terrene senze arvule, ausate sulamende pa coltivazione de grane, de orze, de biade e legume: pe quiste le terrene d'a probbietà avenèvane volgarmende chiamate "pezze" (da appezzamende).

Quiste, aunìte a 'u nome d'u probbietarie, furmò 'u nome de osce a die d'a localitate. Cchiù nnande 'u terrene avenìe frazionate jndr'à lotte e date in affitte a le colone d'a famigghie Greco. Cchiù nnande de le condadine sentirene 'a necessità de stabbilirse sus a le probbie terrene, e jndr'à le podere nascerene de le trulle ca costituirene 'u prime nuclèe d'a frazione.

Viale Toledo, 'u cendre d'a Selve de Fasane

Selve de Fasane[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Selve de Fasane.

A cchiù o mene 6 chilometre da 'u cendre urbane, mise a 400 metre sus a 'u levèlle d'u mare, offre arie bbone e belle panorame a cengate vole fà a pide le viale arvulate. 'A vegetazzione jè fatte soprattutte da pine, querce, lecci e cipresse; da notà jè pure 'a presenze de 'nu sbuènne de arvule de castagne, specie jndr'à le zone cu 'u vosche.

De 'nu riòlieve architettoneche 'mbortande jè 'a chiesere parrocchiale "SS. Marije 'Ddulurate", jndr'à 'u viale Toledo, addò l'altare maggiore jè sormondate da 'nu trulle granne, e 'a Casine Municipale, sede durande 'a staggione de mostre, congerte, manifestaziune e avveneminde culturale.

'U Sande patrone d'a Selve jè 'a Madonne 'Ddulurate ca se festeggie 'u 15 settemmre. 'U 6 aguste, viscilie de San Dunate, vecine 'a chiesere rupestre cu 'u stesse nome, lunghe le reste de l'andiche scalinate de petre, prime collegamende 'mbrà 'a frazione e 'a cetate, se tène 'na feste caratteristeche.

A le pendice d'a Selve, a 3 chilometre de distanze, ste 'u Zoo safari Fasanolandia, 'u prime zoo safari d'Itaglie e 'u terze d'Europe, ca offre 'a particolaritate de osservà le anemale in libbertà, percorrenne 'u parche cu 'a probbia maghene.

Laurete[cangecange 'a sorgende]

Frazione de colline soprattutte de villeggiature a cchiù o mene 4 chilometre da 'a cetate, tagghiate da 'a strade pe Martina Franghe e Tarde. 'U paesagge jè caratterizzate da vignete e trulle.

Se iacchie sus a 'na iertezze massime de cchiù o mene 380 m.s.l.m. Jndr'à 'u territorie d'a frazione ste 'a grotte naturale de Monde Rivolte addò ogne anne, a cure d'u comitate "Stella sulla grotta", avènene allestite pe le feste de Natale, una stella cometa granne fatte cu lambadine elettreche, 'ndrucabbele a 'nu sbuènne de chilometre de distanze, e 'nu presepe artisteche[26][32].

Canale de Pirre[cangecange 'a sorgende]

Contrade a cchiù o mene 3 chilometre da 'a cetate, sus 'a strade ca carresce jndr'à l'endroterre barese. Assaije vosche, vignete e pascole na caratterizzescene 'u paesagge. Jè 'nadepressione carsiche assaije larie, cchiù precisamende 'nu polje, collegate cu 'nu sisteme de fratture, combrese 'mbrà le territorie comunale de Putignane, Castellane Grotte, Monopoli, Alberobbelle e Fasane, lunghe cchiù o mene 12 chilometre e larie 'mbrà le 500 e le 1.500 metre.

Le late ca delimitescene 'u Canale de Pirre presendane caratteristeche mene differende: quidde settendrionale, sus a jidde se iacchie 'a Selve de Fasane, jè belle ripide e cu 'nu andamende rettilinèe; quidde meridionale, attraversate da 'nu trongone prengepàle de l'Acquedotte Pugghiese, jè invece cchiù partecolare e modellate cchiù dolcemende.

'U dislevèlle ca stè 'mbrà 'u funne d'u Canale e le pianore de sus vèje 'mbrà le 75 e 100 metre. 'U funne d'u Canale vèje verse Ovest - Est ca però, sus a iertezze mediane, avène 'nderrotte da 'na soglie in condrependenze ca devide 'u Canale jndr'à 'na vanne occidendale, addò 'a iertezze d'u funne jè de cchiù o mene 300 m sus a 'u levèlle d'u mare e 'na vanne oriendale addò invece se avasce a 275 m, pe pò arrevà a 'nu minime de 269 m s.l.m. 'U 'ndere Canale stè jndr'à l'isoipsa de 375 metre.

Jndr'à doje pergamende de l'XI sechele 'u Canale avène chiamate "Canale delle Pile" (Canale de le Pile), probbabbilmende purcé stavane 'nu sbuènne de cisterne, chiamate appunde "pile", ausate pa raccolte e 'u stipamende de le acque piovane ca aqquà arrevavene da le fianghe de le colline, normalmende cu vocche circolare da petre fatiate. 'U nome moderne, jè frutte de 'na deformazione lenghuisteche d'u toponime origgenarie, pure ce, sbaglianne, se dèje a Pirre, re de l'Epire.

Savelletri[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Savelletri.
Chiesette de San Frangische da Paola a Savelletri
Case vianghe, caratteristeche d'a coste de Savelletri

'A frazione de Savelletri ste a cchiù o mene 7 km da 'u cendre urbane e cchiù o mene 55 km da Brinnese.

Località marine cu scogliere e rene, jè 'nu luèche de villeggiature, ma 'a frazione jè javetate soprattutte da pescature pure d'u 'nverne, tande ca tenève pure 'na scole elemendare. Jè canusciute soprattutte pu porticciole caratteristeche, le tanda restorande ca stonne sus 'a scogliere, 'u cambe da golf a 18 bochere e 'u parche archeologgeche de Egnazia.

'U sande patrone jè San Frangische da Paola, ca se festegge ogne anne jndr'à seconda dumeneche de aguste cu 'na prugessione a mare e 'a tradizionale sagre d'u pesce spade.

Torre Canne[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Torre Canne.

'A frazione de Torre Canne stè a cchiù o mene 15  da 'u cendre urbane e a cchiù o mene 45  da Brinnese. Località marine cu le rene, tràse jndr'à 'u Parche naturale reggionale Dune costiere da Torre Canne a Torre San Leonarde, istituite jndr'à 'u 2006.

Torre Canne jè canusciute soprattutte pe le terme e 'u simbole d'a frazione jè 'u fare. 'U patrone jè 'u Sacre Core de Gesù ca se festegge 'u 8 sciugne.

Otre fraziune[cangecange 'a sorgende]

  • Mondalbane cu cchiù o mene 3.000 crestiane jè 'a frazione cchiù poplose apprisse Pezze de Greche. Canusciute pu Dolmen ma pure pe le massarie belle probbie. 'A feste patronale jè l'urtema dumeneche de luglie e se festeggiane Sanda Marije de Puzze Faceto e SS.Marije d'u Carmele;
  • Speziale cendre soprattutte agricole a 10 chilometre da 'a cetate;
La Via delle Croci, che collega Pozzo Faceto a Pezze di Greco per la quale si percorre il pellegrinaggio nel mese di maggio
  • Puzze Faceto ste lundane 9 chilometre da 'a cetate. Pigghie 'u nome da 'u sanduarije ca se chiame uguale, dedicate a 'a Beate Vergine d'u Puzze, accussì chiamate pu iacchiamende de l'immaggine d'a Vergine durande le fatìe de d'u puzze osce a die esistende a 'u 'ngresse d'u sanduarije: de le operaie, durande 'u scave, se 'mbatterene jndr'à 'na grotte, ca tenève sus a funne 'n'immaggine d'a Madonne, probbabbilmende 'n'andiche cripte rupestre. Staccate 'u chiangone, 'u carresciarene in superficie, sckaffannele sus a l'altare cendrale d'u sanduarije;
  • Torre Spaccate, cendre piccele 'mbrà Pezze de Greche e Torre Canne ricche de colture, 'nzediaminde rupestre e massarie;
  • Zone industriale nord, quartiere cchiù ca frazione, ste lundane cchiù o mene 1  a nord da 'u cendre cetadine e jè 'na zone larije cu 'nu picche mene de 4.000 crestiane. Stonne soprattutte attivitate o industrie piccenne, soprattutte automobbelisteche, falegnamerie e meccaneche. Ste pure 'a sede d'a Uardie de Finanze (l'otre ste a Torre Canne). 'A vocazione 'ndustriala soje l'ave però tagghiate da 'u tessute urbane, tande ca osce a die non ge ste 'u servizie de carresciamende pubbleche e 'a viabbilità pe le pedune quase non ge stè;
  • Monde Abbele, ste sus a 'u versande ovest d'u Canale de Pirre, jè 'na frazione de villeggiature ca avène popolate soprattutte d'a staggione;
  • Cocolicchie, frazione ca ste sus a 'n'altepiane sus a 'u versande ovest d'u Canale de Pirre jè formate d'a caratteristeche fundane e da 'nu sbuènne de trulle. A 'u cendre stè 'na cheisette, Marje Ss. 'Ddulurate, prugettate da 'u parroche don Sante Perna, consacrate e aperte jndr'à 'u 1906[33].

Economije[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Economije d'a Pugghie.

Agricolture[cangecange 'a sorgende]

'A cetate jè 'nu cendre agricole, artiggianale e commerciale 'mbrà le cchiù 'mbortande d'a Provinge de Brinnese.

D'a popolazzione attive, 'nu terze jè 'mbiegate jndr'à l'agricolture e jndr'à 'ndustrie collegate. 'Mbrà le colture cchiù fatte stonne l'uegghie e 'a rape "Tardive de Fasane". 'Nu sbuènne sò le aziende agricole jndr'à 'u territorie. 'U Consorzie Agroalimendare (funnate da 'u Comune, da 'a Camere de Commerce e da le diverse associaziune de categorije) jè 'nu picche 'u motore ca carresce l'economiije agricole locale e pigghiese cu 'u mercate ortofrutticole nuève.

Artiggianate[cangecange 'a sorgende]

Pure l'artiggianate jè forte assaije jndr'à 'u territorie soprattutte jndr'à 'u settore edile, automobbelisteche, 'mbiandisteche, gastrnomeche e jndr'à lavorazione de le metalle.[34] Assaije so le 'mbrese ca fatiane jndr'à stu cambe. Pe sostenè stu settore de l'economije, da chciù de cinguande anne, esiste 'a "Mostre de l'Artiggianate fassanese", 'na vetrine de l'artiggianate locale[35]

'Ndustrie[cangecange 'a sorgende]

Sostenere 'u settore 'ndustriale 'nu sacche de aziende manifatturiere: produzione e 'mballagge de prodotte ittice, pescicolture, confezionamende de ortagge e confezionamende de prodotte dolciare. Jndr'à le urteme anne se ave avute 'nu belle aumende d'a categorije de le 'mbrenditure e de le fatiature in probbie.

'U 7% de le 'mbrese jè fatte da suggetate de capetale jndr'à tutte le setture (agricolture 4; miniere e cave 5; 'ndustrie 30; costruziune 28; commerce 44; servizie 32)[36].

'U commerce jè mandenute da l'abbigliamende, da le prodotte alimendare (cu 'nu Cash and Carry e 'nu cendre commerciale) e da le maghene. 'U levèlle de benessere e tasse de attivitate sò superiore a 'a medie provingiale. 'U salde 'mbrà le aziende achiuse e apirte jè positive[36].

Servizie e turisme[cangecange 'a sorgende]

A sostegne d'u terziarie stonne 'u zoo safari Fasanolandia e località turisteche cumme 'a Selve de Fasane, Savelletri e Torre Canne, le lide sus a 'u mare, ca onne vingiute pe cchiù anne 'a Bandiera Blu FEE,[37] diverse strutture ricettive, 'u musèe archeologgeche de Egnazia, 'u parche rupestre Lame d’Andiche, 'u parche reggionale Dune Costiere, le terme de Torre Canne, cchiù de quacche 'mbiande sportive e diverse avveneminde organizzate soprattutte durande 'u periode d'a staggione.

Da anne 'a cetate se conferme 'mbrà le prime dece località d'a reggione (prime jndr'à provinge de Brinnese) in termine de arrive e presenze turisteche: jndr'à 'u 2018 s'ave piazzate a 'u seste poste jndr'à Pugghie, cu cchiù o mene 667 mile presenze durande l'anne e cchiùo mene 157 mile arrive.[38].

Da cchiù o mene 5 anne 'a coste d'u parche de le ulive secolare, ca pigghie le comune brinnesine de Fasane, Ostune e Carovigne ave l'assegnaizone de le cinghe vele de Legambiente[39].

Jndr'à le urteme anne 'u comune ave partecipate a 'a BIT (Borse 'Ndernaziunale d'u Turisme) de Melàne pe fà pubblecetà a 'u territorie e quidde d'u consorzie "Trulle Grotte e Mare" addò jè membre.[40]

Jndr'à 'u 2011 'u tasse de desoccupazione ere cchiù vasce d'a medie d'u reste d'a reggione Pugghie[41].

Infrastrutture e carresciaminde[cangecange 'a sorgende]

Strade[cangecange 'a sorgende]

'A accussìditte Superstrade Bare-Lecce attraverse 'u territorie comunale e ve spiccie cu 'a rete autostradale. In particolare 'u territorie avène passate da 'a SS 16 e da 'u recende tratte d'a SS 279 chiamate de Egnazia e de le Terme de Torre Canne.

'N'otre collegamende 'mbortande jè rappresendate da 'a Strade statale 172 de le Trulle, ca colleghe Fasane a Locorotondo, Martina Franghe e Tarde.

Ferrovie[cangecange 'a sorgende]

'A Stazione de Fasane de le Ferrovie dello Stato ItalianeFerrovie d'u State]] (picche fore da 'u cendre javetate), presende 'nu traffeche de trene a lunghe percorrenze e d'inderesse reggionale verse Bare, Brinnese e Lecce.

Jndr'à 'u territorie nasce pure 'a Stazione de Cisternine de le Ferrovie d'u State in contrade Puzze Faceto, cu 'nu traffeche ferroviarie reggionale verse Bare, Brinnese e Lecce securamende mene frequende de quidde d'a stazione de Fasane.

Puèrte[cangecange 'a sorgende]

Ste pure 'nu puèrte pescherecce piccele a Savelletri e a Torre Canne. Da picche tiembe ha state costruite pure 'nu puèrte turisteche a Savelletri[42].

Mobbilità urbane[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à cetate ste 'nu servizie de mezze pubblece pe le fraziune e 'nu servizie de bus verse Bare, Brinnese e otre comune 'nzeccate, eppure pe le destinaziune nazionale.

Le linèee sò Sita Sud, STP e Ferrovie del Sud Est.

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

'U municipie de notte

Aqquà ste 'na tabbelle relative a le amministraziune ca se onne cangiate jndr'à le anne:

Periode Prime cetadine Partite Careche Note
25 novèmmre 1988 25 lùglie 1990 Sandrine Rubino Democrazia Cristiana Sinnache [43]
25 lùglie 1990 30 lùglie 1992 Sante Nardelli Democrazia Cristiana Sinnache [43]
30 lùglie 1992 20 másce 1993 Necole Latorre Partito Democratico della Sinistra Sinnache [43]
15 lùglie 1993 24 abbríle 1995 Dunate De Carolis Partito Socialista Italiano Sinnache [43]
29 másce 1995 27 sciúgne 1999 Dunate De Carolis Patto dei Democratici Sinnache [43]
27 sciúgne 1999 14 settèmmre 2001 Dunate De Carolis Socialisti Democratici Italiani Sinnache [43]
14 settèmmre 2001 28 másce 2002 Marie Giannuzzi Comm. straordinarije [43]
28 másce 2002 11 sciúgne 2007 Vite Ammirabile Forza Italia Sinnache [43]
11 sciúgne 2007 24 másce 2012 Pascale Di Bari Forza Italia
Il Popolo della Libertà
Sinnache [43]
24 másce 2012 4 settèmmre 2015 Pascale Di Bari Il Popolo della Libertà Sinnache [43]
4 settèmmre 2015 19 sciúgne 2016 Pasche Erminia Cicoria Comm. pref. [43]
28 sciúgne 2016 in cariche Frangische Zaccaria Partito Democratico Sindaco [43]

Otre 'mbormaziune amministrative[cangecange 'a sorgende]

Panorame

'U comune jè membre d'u Consorzie Trulle Grotte Mare 'nzieme a otre 8 comune d'a Cetate metropolitane de Bare e d'a Provinge de Brinnese cu affinità culturale, economeche e suggiale e comune patriomonie ambiendale, artisteche e monumendale.

Sport[cangecange 'a sorgende]

Suggettate sportive[cangecange 'a sorgende]

Le squadre prengepàle sonde:

Ballone[cangecange 'a sorgende]

  • U.S. Città di Fasano[44] - Serie D Girone H (pure le giovanile);
  • Asd Atletico Pezze 2011 - Prime Categorije Girone B (Pugghie).

Pallamane[cangecange 'a sorgende]

Otre sport[cangecange 'a sorgende]

'Mbiande sportive[cangecange 'a sorgende]

  • Cambe da Tire a vole "Signora Pulita", presse 'a massarie cu 'u stesse nome in contrade Salamine. Recanusciute da 'u CONI. 'U cambe pò ospità 'nzigne a 300 spettature. Ogne anne se fanne diverse tornèe de sta discipline. Jndr'à 'u 1997 ave ospitate le XIII Sciuèche d'u Mediterranèe;
  • Stadie comunale Vite Curlo, jndr'à Vie S.D'Acquisto - Capienze: 4.900 poste azzettate. Costruite jndr'à 'u 1933 sulamende cu 'u cambe e le mure de cinde. Jndr'à le anne, seguenne le furtune d'a squadre de ballone locale, ha state allariate. Dedicate a Vite Curlo, promesse calcisteche fasanese muèrte jndr'à 'nu 'ngidende stradale. Pe le Mundiale de Ballone 1990, avène inaugurate 'u stadie fatte nuève nuève apprisse anne de fatìe. Avenìe scacchiate cumme cambe pe le allenaminde pa nazionale d'u Camerun. Jndr'à 'u 2001 se costruisce 'a "Curva Sud". Jndr'à 'u 2002 avène sistemate 'u 'mbiande foneche;
  • Palestre "Franghe Zizzi" jndr'à 'u IPSSAR "G.Salvemini" - Costruite 'nzieme a 'u nuève comblesse scolasteche, jè da 'u 2004 'u cambe de sciuèche d'a Junior Fasano, squadre cambione d'Itaglie de pallamane e da 'u 2008 cambe de sciuèche d'a Polisportive Roberto Serra e d'a Pallamano Fasano, squadre ca sciocane 'u cambionate nazionale de Serie B maschile de pallamane e de le squadre giovanile maschile;
  • Tensostateche, jndr'à vie Galizia - Strutture costruite jndr' le anne '90 d'u XX sechele e mise in funzione jndr'à 'u 1997, jè osce a die 'u cambe ufficiae de sciuèche de le squadre de pallacanestre Bsket Fasano e Bushido Fasano. Pò jè pure 'u cambe de le squadre de pallavvole maschile e femminile;
  • Piscine comunale, jndr'à vie S. Lorenze. Inaugurate jndr'à 'u 2009. Affianghe a strutture stonne doje cambette da tennis e ballone a 5;
  • Stadie comunale "Sergio Ancona" di Pezze de Greche - Jndr'à contrade Signorelli, ste 'u cambe sportive fatte jndr'à 'u 1971, l'uneche jndr'à 'u territorie ca tène 'a piste de atletiche, fatte jndr'à 'u 1991. Tène pure le spogliatoie e 'na tribbune coperte de 800 poste, e cambe de sciuèche de sanse e 'mbiande de illuminazione pe le allenaminde. Ave abbesogne de adeguamende a le standàrd de osce a die;
  • Cambe comunale de Montalbane - 'U cambe sportive, fatte jndr'à 'u 1989, se iacchie jndr'à periferie nord d'a frazione, cu cambe in terre vattute, spogliatoie e doje gradinate, jndr'à le doje late de fronde, ca facene cchiù o mene 400 poste in totale;
  • Tennis Club, Viale d'u Leccie - Jndr'à zone collinare d'a Selve, abbevesciute jndr'à 'u 2017 cu 'na strutture cuperte, ospite 'u Tennis Club Fasano;
  • Comblesse Sportive de Vigne Marine - Quacche cendinaie de metre fore da 'u cendre javetate jè sede d'a piscine comunale e de quacche cambe da tennis e calcette. Pe quase 30 anne stave quidde ca avera essere 'u palazzette d'u sport ma le fatìe non ge onne maje state spicciate. Jndr'à 'u 2017 partirone le procedure pe requalificà le ruvine ca da anne avèrene state abbandunate. A novembre 2019 one parture arrete le fatìe pe ffà 'u palazzette d'u sport[47].

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. 1,0 1,1 Dato Istat - Popolazione residente al 31 decemmre 2019.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. Teresa Cappello e Carlo Tagliavini, Dizionario degli etnici e dei toponimi italiani, Bologna, Pàtron, 1981, p. 209, SBN IT\ICCU\UMC\0979712.
  4. Dizionario di toponomastica, Torine, UTET, 1990, p. 315, ISBN 88-02-07228-0.
  5. 5,0 5,1 Gerhard Rohlfs, Grammatica storica della lingua italiana e dei suoi dialetti, vol. 1, Torine, Einaudi, 1966, p. 393, ISBN 88-06-03063-9.
  6. Giovanni Alessio, Panorama di toponomastica italiana, Napule, Liguori, 1958-59, pp. 41-41, SBN IT\ICCU\BRI\0426670.
  7. Giuanne Alessio, Appunti sulla toponomastica pugliese, in Iapigia, n. 13, 1942, p. 178.
  8. Carle Battisti, La toponomastica della penisola salentina in rapporto all'isola linguistica neogreca in Terra d'Otranto, in Studi Bizantini e Neoellenici, n. 5, 1939, p. 397.
  9. Storie de Fasane, su lalanternadelpopolo.it. URL conzultate il 10 luglie 2009.
  10. G. Sampietro, La storia di Fasano.
  11. FASANO - Parco della Rimembranza Viale Unità D'Italia, su giardinidellapuglia.it, www.giardinidellapuglia.it.
  12. Fasane cetate: cendre storeche, monuminde, chiesere, su gofasano.it. URL conzultate il 26 abbrile 2009.
  13. Palmine Cannone, Purcé avenìe costruite 'a Collodi, n. 4, 2002.
  14. Monuminde pugghiese in memorie de le cadute d'a Granne Uerre. Pruggette 500 uagnune pa culture - Fasane, su movio.beniculturali.it, www.movio.beniculturali.it.
  15. L’artiggiane jndr'à 'u torrione, Sciavone e 'u munne andiche acchiate arrete, su fasanolive.com. URL conzultate il 1º agosto 2014.
  16. Parche rupestre Lame d'Andiche - Musèe Ostune-Fasane, su museiostunifasano.it. URL conzultate il 10 luglie 2009 (archivijate da l'url origgenale il 3 maggio 2009).
  17. Site d'u Zoo Safari, su zoosafari.it. URL conzultate il 1º luglie 2009.
  18. Le terme de Torre Canne - Federterme, su federterme.it. URL conzultate il 1º luglie 2009 (archivijate da l'url origgenale il 27 sciugne 2008).
  19. Statisteche I.Stat - ISTAT;  URL consultate in date 28-12-2012.
  20. demo.istat.it, http://demo.istat.it/str2014/index.html.
  21. Gianni Custodero, Fasanesità, 2005.
  22. Presendazione d'a Case Editrice, su softweb.it (archivijate da l'url origgenale il 16 ottommre 2011).
  23. Giornale on-line "Gofasano.it", su gofasano.it. URL conzultate il 10 maggio 2010.
  24. OsservatorioOggi - Osservatorio Fasano
  25. 'U site de Radio Diaconia, su radiodiaconia.it. URL conzultate il 10 luglio 2009.
  26. 26,0 26,1 'A stelle sus 'a grotte a Laurete de Fasane, su www.itriabarocco.net.
  27. Fasanomusica, su fasanomusica.it.
  28. Film Festival Salento Finibus Terrae, su salentofinibusterrae.com. URL conzultate il 22 decemmre 2020.
  29. Mostre de l’artiggianate: storie de core, mende e arte, su www.fasanolive.net. URL conzultate il 24 luglie 2014.
  30. Mostre de l’artiggianate fasanese, su http://www.comune.fasano.br.it.
  31. http://www.osservatoriooggi.it, http://www.osservatoriooggi.it/notizie/cultura/10935-centro-storico-quarantane-progetto-associazioni-fasano. URL conzultate il 22 decemmre 2020.
  32. 'U Laurete ajere e osce, su www.osservatoriooggi.it, Osservatorio n. 8/9 Settemmre 1987.
  33. Tabbelle a Cocolicchie de Fasane pe arrecurdà le trulle cchiù andiche, su www.radiodiaconia.it. URL conzultate il 14 settemmre 2007.
  34. Atlante cartografico dell'artigianato, vol. 3, Rome, A.C.I., 1985, p. 11.
  35. Site dedicate a l'artiggianate fasanese [collegamende squasciate], su artigianatofasanese.it. URL conzultate il 10 luglie 2009.
  36. 36,0 36,1 Fasane - La Gazzetta del Mezzogiorno [collegamende squasciate], su lagazzettadelmezzogiorno.it. URL conzultate il 10 luglie 2009.
  37. Bandiere blu de l'anne 2019, su bandierablu.org, bandiereblu.org, 3 masce 2019.
  38. Turisme, jndr'à Pugghie +14% de furastiere. Le mete: Vieste «reggine» de presenze. Bare jè seconde ma prime pe arrive, su lagazzettadelmezzogiorno.it, La Gazzetta del Mezzogiorno, 10 febbrare 2019.
  39. https://web.archive.org/web/20200926150430/http://www.legambientepuglia.it/area-stampa/comunicati-stampa/1008-guida-blu-2019
  40. Bit "Borsa Internazionale Turismo", il Comune chiede alle strutture ricettive il proprio materiale promozionale entro giovedì 8 febbraio., Comune di Fasano, 5 febbrare 2018.
  41. Mercato del lavoro, su ottomilacensus.istat.it, 2011.
  42. Comune di Fasano: Stato attuazione programmi e progetti al 30 settembre 2005 (PDF), su comune.fasano.br.it. URL conzultate il 10 luglio 2009 (archivijate da l'url origgenale l'11 masce 2006).
  43. 43,00 43,01 43,02 43,03 43,04 43,05 43,06 43,07 43,08 43,09 43,10 43,11 http://amministratori.interno.it/
  44. Site de l'Unione Sportiva Città di Fasano, su usfasano.it. URL conzultate il 27 giugno 2017 (archivijate da l'url origgenale il 7 luglie 2017).
  45. Site d'a Junior Fasano, su juniorfasano.net. URL conzultate il 10 luglio 2009 (archivijate da l'url origgenale il 26 masce 2009).
  46. Sito della Technoacque Fasano, su basketfasano.it. URL conzultate il 4 giugno 2014 (archivijate da l'url origgenale il 25 maggio 2014).
  47. Palazzette d'u Sport: 'u 15 novemmre 'a pose d'a prima petre, in www.comune.fasano.br.it, 10 novemmre 2019.

Bibbliografije[cangecange 'a sorgende]

  • Gesèppe Sampietro, Fasano, indagini storiche rielaborazione di Angelo Custodero; Vecchi e C., Trani 1922 ristampa anastatica Schena, Fasane 1979.
  • Andonije Chionna, Il villaggio rupestre di Lama d'Antico; Schena Editore, Fasane 1973.
  • Gesèppe Marangelli, Rosso di sera. Fasano del buon tempo; Schena Editore, Fasane 1978.
  • Gesèppe Palasciano, Scongiuri, preghiere e leggende del popolo fasanese; Schena Editore, Fasane 1982.
  • Andoniette Latorre, "Le confraternite di Fasano dal XVI al XX secolo", Fasane, Schena 1993.
  • Gianne Custodero, Fasano è così; Schena Editore, Fasane 1960 - 2ª edizione 1995.
  • AA.VV, La Chiesa del Purgatorio di Fasano. Arte e devozione confraternalea cura di Andoniette Latorre; Schena Editore, Fasane 1997.
  • Palmine Cannone, Raccontando Fasano; Schena Editore, Fasane 1998.
  • Malitensia, Fasano nella Storia dei Cavalieri di Malta in Puglia; Atti del Convegno Internazionale di Studi - Fasane, 14, 15 e 16 masce 1998.
  • Necole Cardone, Storia della Fasano - Selva motociclistica. Quando correva Agostini; Schena Editore, Fasane 2000.
  • Enze Filomena, I Balì di S. Stefano di Monopoli ed i feudi di Fasano e Putignano per la storia dell'Ordine di Malta in Puglia; C.R.S.E.E. de Fasane, 2000.
  • Gesèppe Marangelli, Dizionario fasanese-italiano; Edizione dell'autore, Fasane 2000.
  • Marije De Mola, Gesèppe Palasciano, Le chiese rurali nel territorio di Fasano.
  • Andoniette Latorre, "Gli Statuti settecenteschi delle confraternite di Fasano", Fasane, Schena 2005.
  • Andoniette Latorre (a cura di), "Fasano nel XVII secolo", Fasane, Schena 2008.
  • Gianne Custodero, "Fasanesità", Fasane 2005.
  • Rocche Panzarino, Maria De Mola, Marzia Angelini, Guida all'arte sacra nel territorio di Fasano, Fasane, Faso editrice 2011.
  • Andoniette Latorre, “I Santi Titolari della Terra di Fasano tra religiosità medievale e pietà barocca” Fasane, 2008;
  • Andoniette Latorre, “Alle origini del teatro religioso: dalla ritualità paraliturgica alla drammaturgia sacra. La Puglia e Fasano; Fasane 2009
  • Andoniette Latorre, “Problemi di conservazione e riordino degli archivi municipali nella legislazione dei Napoleonidi, Il caso della Magnifica università di Fasano”, in “La Puglia dall'esperienza giacobina alla seconda Restaurazione borbonica” a cura di D. Donofrio Del Vecchio, Fogge, Grenzi 2011
  • Andoniette Latorre, “Da San Pietro Veterano a “Seppannibale” in “Masseria Seppannibale Grande in agro di Fasano (BR)”, a cura di G. Bertelli e G. Lepore, Bare, Adda 2011;
  • Andoniette Latorre, “Il Faso e l'Agnello. Fasano nella storia della sua Chiesa Matrice”, Fasane, Schena 2012;
  • Andoniette Latorre, “I pugliesi alla Spedizione di Sapri” in Arte Cultura Società nell'Ottocento meridionale, a cura di D. Donofrio Delvecchio, Bare, Progedit 2013;
  • Andoniette Latorre, "Le statue vive. Madonne vestite a Fasano. Culto Arte Devozione, Fasane, Schena 2013;
  • Andoniette Latorre, "Fasano nella fotografia di fine '800", Fasane, Schena 2015;
  • Luise Lamberti, "Il teatro Sociale di Fasano. Centocinquant'anni di storia 1857-2007", Fasane, Faso editrice, 2007.
  • Andoniette Latorre, "Fasano nella storia del XVII secolo" vol. II, Fasane, Schena Editore, Comitate "Giugno Fasanese", Cendre Studie "Valerio Gentile", 2018

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]


Condrolle de autoritàVIAF (EN247313848 · SBN (ITENBASL000398 · WorldCat Identities (ENviaf-247313848
  • Pugghie Portale Pugghie: accede a le vôsce de Uicchipedia ca trattane de Pugghie