Villa Castidde

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
(Riderette da Villa Castelli)
Disambiguazzione – Ce ste cirche altri significati, 'ndruche Villa Castidde (disambigua).
Villa Castidde
comune
Villa Castidde – Veduta
Villa Castidde – Veduta
Localizzazione
StateItaglie Itaglie
Reggione Pugghie
Provinge Brinnese
Amministrazione
SinnacheGiuanne Barletta (lista civica Diventerà bellissima) da 'u 30-5-2019
Territorie
Coordinate40°35′N 17°29′E / 40.583333°N 17.483333°E40.583333; 17.483333 (Villa Castidde)
Altitudine251 m s.l.m.
Superficie35,15 km²
Crestiàne9 030[1] (31-10-2021)
Denzetà256,9 ab./km²
FraziuneMonde Scotane, Pezza Petrose, Antoglie, Battagghie, Sciaiani, Monde Fellone, San Barbate Lamie
Comune 'nzeccateVurtàgghie (TA), Martina Franghe (TA), Frangaville Fundane, Ceglie Messapeche
Otre 'mbormaziune
Cod. postale72029
Prefisse0831
Fuse orarieUTC+1
Codece ISTAT074020
Cod. catastaleL920
TargheBR
Cl. sismichezone 4 (sismicità assaije vasce)[2]
Nome javetandeCastellane
PatroneSacre core de Gesù e Madonne d'a Fundane
Sciurne festive2 ottommre
Cartografije
Mappe de localizzazione: Itaglie
Villa Castidde
Villa Castidde

Mappe de localizzazione: Pugghie
Villa Castidde
Villa Castidde
Villa Castidde – Mappa
Villa Castidde – Mappa
Posizione d'u comune de Villa Castidde jndr'à pronvinge de Brinnese
Site istituzionale

Villa Castidde (jndr'à 'u tagliàne Villa Castelli) je 'nu comune tagliàne de 9 030 crestiane[3] d'a Provinge de Brinnese jndr'à Pugghie.

'U territorie sue corresponne 'a vanne sud-occidendale de l'altepiane de le Murge a 'u confine 'mbrà 'u Salende e 'a Valle d'Itrie. Jè vanne d'a Murge de le trulle, d'u Parche naturale Terre de le Gravine[4], de l'arche ioniche tarandine e d'a soglie messapeche.

Sciugrafije fiseche[cangecange 'a sorgende]

Territorie[cangecange 'a sorgende]

File:Villa castelli panorama.jpg
Viste de Villa Castidde
Murge meridionale

'U territorie comunale se stenne pe 34,58 km² jndr'à vanne sud-occidendale de l'altepiane de le Murge, 'mbrà 'a Valle d'Itrie e 'u Salende, jndr'à 'na zone colinare a 'u confine cu 'a pianure salendine.

'U comune se iacchie a 30 km da Tarde a cchiù o mene 45 km da Brinnese; confine cu l'Isole amministrative d' cetate de Tarde 1 E (distanze 3 km), Vurtàgghie (distanze 5 km), Ceglie Messapeche (8 km), Frangaville Fundane (12 km) e Martina Franghe (16 km).

Orografije[cangecange 'a sorgende]

File:Grotta monte scotano.jpg
grotte de Mondescotano

'Na bbona parte d'u cendre javetate se iacchie jndr'à 'n'arèe collinare e pogge sus a 'n'orle de scarpate, 'mbrà le colle Fellone, Scotano e Castelle, ca arrivane a l'85% d'u territorie.

Le colle fanne parte de l'altepiane de le Murge e cumme quiste, furmate da calcare de Altamure alternate a formaziune limitate de calcare dolomitece e de deposite de rene calcarèe picche cemendate, soprattute pe le zone ca scennene.

Le fraziune ca stonne jndr'à zone pianegggiande sò San Barbate Lamie e Pezze de le Monache Cendrale, vecine vecine a Vurtàgghie e cupriscene 'u 15% d'u territorie comunale.

Speleologgije[cangecange 'a sorgende]

Stonne de le grotte naturale:[6] 'a grotte de Mondescotano[7], 'a grotte de Facceasckuate[8], le grotte de Barcari e de Malecantone, 'a grotte Cuoche, 'a grotte Monde Fellone[9] javetate da 'u Neoliteche a 'u III sechele[10] e 'a grotte d'u Sacramende.[11].

Jndr'à grotte de Mondescotano avenèrene acchiate 'nu sbuènne de lucerne de età romane, ca onne fatte penzà 'a presenze de rituale releggiose 'mbrà 'u III e 'u II sechele n.C.

Idrografije[cangecange 'a sorgende]

File:Sorgente canale reale.jpg
Sorgende d'u Canale Reale

'U corse d'acque cchiù 'mbortande nasce da 'a sorgende ca se iacchie jndr'à contrade Antoglie, jndr'à l'agre d'u paese, dette Fonde Strabone, ma canusciute jndr'à documendazione andiche cumme Fonde de le Grane. 'A sorgende dèje origgene a 'u Canale Reale ca iesse a nord d'a chiesere da Sanda Marije de le Grane, jndr'à 'u territorie de Frangaville Fundane e apprisse 'nu percorse de quase 40 km passanne pe le territorie de le comune de Orie, Latiane, San Vito de le Normanne e Carovigne sfoce jndr'à l'oasi de Torre Guaceto.

Biohabitat[cangecange 'a sorgende]

'A gravine, ca face parte d'u parche naturale reggionale Terre de le Gravine[12], costituisce 'u giardine botaneche comunale, ricche de macchie mediterranèe e de otre chiande endoggene.

Clime[cangecange 'a sorgende]

'U clime d'u territorie comunale jè, cumme pu reste de l'arche ioneche-tarandine e de le Murge, tipicamende mediterranèe, cu vernate mite e staggiune temberate. Jndr'à 'u mese de scennare se reggistrane minime negative e nevicate.

Nella tabella sottostante sono riportati i valori medi che si registrano a Villa Castelli.


VILLA CASTIDDE Mise Staggiune Anne
Sce Feb Mar Abb Mas Sci Lug Agu Set Ott Nov Dec Inv Pri Est Aut
Temb. max. medie (°C) 11.8 12.8 14.9 18.3 23.1 27.5 30.4 30.5 26.5 21.4 16.8 13.4 12.7 18.8 29.5 21.6 20.6
Temb. min. medie (°C) 4.6 4.9 6.5 8.7 12.5 16.4 19.0 19.2 16.5 12.8 9.0 6.2 5.2 9.2 18.2 12.8 11.4
Piogge (mm) 59.0 58.0 54.0 36.0 33.0 23.0 22.0 23.0 37.0 73.0 73.0 63.0 180 123 68 183 554
Umidità relative (%) 77.8 76.6 75.4 72.9 70.2 65.7 61.8 63.6 70.0 76.0 78.9 78.9 77.8 72.8 63.7 75 72.3

Origgene d'u nome[cangecange 'a sorgende]

'U toponime Castellum Caeje jè documendate da l'XI sechele cumme territorie confinande cu Ostune, combrensive de Ceglie Messapeche e de granne parte de Villa Castidde. Jndr'à 'u XIV sechele 'a presenze de strutture fortificate giustifeche 'a qualifeche de Castellum. Da 'u XVII sechele iesse da le fonde 'u toponime Monte Castelli e jndr'à 'u XVIII sechele li Castelli, a 'u quale avène aggiunde Villa, referennese a 'u borghe, ggià apprime de l'indipendenze da Frangaville Fundane da 'a quale ere frazione.

Storie[cangecange 'a sorgende]

Origgene[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Pezze Petrose.
Cerameche d'u IV sechele n.C. acchiate presse 'u site archeologgeche de Pezze Petrose e stipate jndr'à 'u musée archeologgeche comunale

Sus a le origgene d'a presenze umane avere state teorizzate 'nu stanziamende jndr'à 'u territorie de gruppe de Arii e de Ligure[14]. Pa preistorie onne state accertate ninde ninde ttre nuclée inzediative jndr'à 'u territorie, une a Monde Scotano, 'n'otre a Monde Fellone e 'n'urteme, a Pezze Petrose.

Jndr'à 'u case de Monde Fellone, l'allevamende de cavaddere resale a 'u neoliteche, fenomene abbastanze rare pu Sud Itaglie e quase uneche jndr'à Pugghie.[15]. 'U territorie presende, pure, 'nu sacche de specchie, in corrispondenze de confine 'mbrà le territorie messape e tarandine[16].

Le iacchiamiende jndr'à grotte de Facceasckuate a le inizie de le anne settande confermane 'a frequendazione umane jndr'à l'epoche neoliteche e jndr'à l'età d'u bronze. Otre iacchiamiende databbele 'mbrà 'u III sechele n.C. e 'u II sechele n.C. se onne avute vecine 'a grotte de Mondescotano, combrese 'na sale de le lucerne[17], 'nu luèche possibbele de culte romane-pagane[18].

'U site archeologgeche cchiù studiate d'u territorie comunale se iacchie jndr'à località Pezze Petrose addò ha state acchiate 'na necropoli, fatte da cchiù de trenda chiaute, datate a 'u IV-III sechele n.C., cu correde funerarie fatte da reperte de cerameche decorate, statuette dea de l'agricolture Demetre, oggette de bronze, osce a die stipate 'nu picche jndr'à 'u Musée nazionale archeologgeche de Tarde ed 'nu picche jndr'à 'u musée civeche comunale.

Le scave onne acchiate, vecine a 'u site, de le reste de 'nu javetate, cu tracce possibbele de mure difensive in blocche, datate a apprisse 'a metà d'u IV sechele n.C. 'U javetate fortificate pò referirse a 'nu villagge de le Messape devendate, apprisse 'a conguiste da vanne de Tarde, 'nu phrourion, avamboste militare, d'u sisteme difensive tarandine.

In passate avere state ipotizzate 'n'idendificazione de le reste archeologgece cu 'a cetate de Rudiae patrie de Quinde Ennie[19]. Picche metre a nord d'a necropoli, onne state acchiate tracce de 'na cisterne de età iertemedievale.

Medioeve[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Storie de Orie.
Monete medievale (X sechele) ca raffegure Costandine VII Porfirogenite
File:Torre Dell'Antoglietta.gif
Torre Antoglie

Durande 'u Medioeve 'u fortilizie, addò nasceve 'nu casale piccele, se acchiave a 'u limite 'mbrà le territorie longobbarde e bizzandine, costandemende in uerre 'mbrà de lore, e apparteneve 'a gualde d'u feude de Orie[20].

Jndr'à 'u 1055 Orie avenìe conguistate da le Normanne guidate da 'u conde Umbfrede d'Altaville e 'u territorie de quedde ca osce a die jè Villa Castidde trasìe a fà parte d'a signorie normanne d'u Pringipate de Tarde.

'A presenze de opere de fortificazione jndr'à 'u territorie de quedde ca osce a die jè 'u paese, costruite e devendate 'mbortande sulamende partenne da 'u periode angioine e da quidde aragonese, spieghe 'a qualifeche de Castella[21].

A sud de Monde Castelle nasceve 'u casale de S. Marije de le Grane, addò pò se ave 'nzippate 'a Chiesere de Sanda Marije de le Grane. 'U casale ere tenute durande 'u regne de Federiche II condrebuì 'a manutenzione d'u castelle de Orie[22].

Jndr'à 'u XIV sechele 'u tessute urbane de quedde ca osce a die jè 'u paese ere divise jndr'à nuclée 'nzediative piccele 'mbrà le quale Mondescotano, Mondefellone, 'u casale ca nasceve atturne 'a Torre de le Antogliette e 'u nuclèe de Castidde.

Età moderne[cangecange 'a sorgende]

Ritratte de l'umaniste Giuanne Bernardine Bonifacio Duche de Orie
Arme d'a famigghie Ungaro

Jndr'à 'u 1455 Giacome Dell'Antoglietta avere date 'u casale, 'nzieme a Frangaville Fundane, a Giuanne Andonije Del Balzo in cambie de possedemiende larije a Fragagnane[23].

'U 7 settemmre 1500 Federiche d'Aragone congedìe 'u possesse d'u marchesate de Orie a Robberte Bonifacio, ca aggiungìe cu l'accattamende de dope d'u 1517 Frangaville e Casalnove (Mandurie)[24]. 'U duche de Orie Giuanne Bernardine Bonifacio, umaniste tagliàne vecine a 'u penziere de Erasme da Rotterdam avenìe pò preseguitate da l'Inguisizione e costrette a refuggiarse apprime jndr'à Frange, pò jndr'à l'Inghilterre e spicciò jndr'à Prussie, e murìe a Danziche jndr'à 'u 1597.

'A famigghie genovese de le Imperiali jndr'à 'u XVII sechele accattò 'nzieme 'a torre de l'Antoglie pure 'a fortezze medievale de Monde Castidde, cangiannele jndr'à 'na residenze d'a staggione e chiandanne jndr'à 'u territorie 'na stazione pe l'allevamende de cavaddere de razze murgese[25]. Jndr'à 'u 1755 Mechele Imperiali Juniore affide temboraneamende a Andonije d'Arco le castidde in qualitate de castellane[26].

'U diche de Mundejase e 'ndendende de Terre d'Otrande, Giuacchine Ungaro, economiste e letterate[27], jndr'à l'anne 1793 accattò le massarie Pezze d'a Corte e Antoglie, 'nzieme 'a zone de le Castidde[28]. Le terrene avenèrene congesse jndr'à lotte piccele a le vrazzande de le pajesere vecine e se scì ccrejanne 'nu belle nuclèe javetate atturne a 'u castelle nate sus a l'andiche fortificazione, ca avenìe restrutturate e adibbite a palazze ducale.[29]. 'U 20 febbrare 1799 le cannune ca stavabe a Castidde avenèrene pigghiate da 'na truppe de 39 crestiàne armate pe organizzà 'a difese andirivoluzionarie de Frangaville, cetate monarchiche, condrarie 'a Repubbleche Napuletane proclamate 'u 23 scennare[30].

Cu l'influenze rivoluzionarie apprime e quedda napoleoneche pò, l'aristocrazije perdìe totte 'a vanne de le privilegge sue e jndr'à 'u 1808 avenèrene approvate le Legge eversive d'a feudalità da vanne de Gesèppe Bonaparte. 'U duche Ungaro condinuò l'attivitate de reorganizzazzione d'u borghe e cangiò 'a stalle d'u castelle jndr'à 'na cappelle dedicate a 'u S. Crocefisse, ca jndr'à 'u 1830 avenìe 'nzippate a parrocchie succursale.

L'economije d'u borghe 'mbrà 'u XVI e 'u XVIII sechele se funnave soprattutte sus 'a pastorizie e sus a l'agricolture e girave atturne a le massarie fortificate[31].

Fenomene 'mbortande pe le attivitate commerciale ere 'a transumanze, cu 'u spustamende de gregge e mandrie da 'a Valle d'Itrie a 'u Salende passanne pe le Murge. In occasione d'u passagge de le mandriane se organizzavane fiere annuale. Jndr'à 'u territorie comunale stonne angore 'na serie de andiche tratture e 'nu note carrare de le vacche a 'u confine.

Uetteciende e Noveciende[cangecange 'a sorgende]

File:Villacastellicorso2.jpg
Corso Vittorie Emanuele
L'arme comunale aprrisse l'indipendenze

'U stemme araldiche comunale ha state ufficializzate cu regge decrete d'u 6 settemmre 1928. d'azzurre e verde, a 'u castelle d'argende finestrate de gnure merlate e turrite de doje, addestrate da Olive a 'u naturale. Le doje fronde, une d'ulive e l'otre de l'arvule d'a ghiande”..

File:Villa Castelli-Stemma.png
Arme de Villa Castidde

Pe totte 'a durate d'u Regne de Napule, 'a vanne cchiù larje d'u paese ere territorie de pertinenze de Frangaville Fundane mendre Monde Fellone ere frazione de Martina Franghe e Monde Scotano de Ceglie Messapeche.

'U 12 scennare 1818 jndr'à 'u territoie de le Castidde 'u prevete brigande Ciro Annicchiarico, canusciute pure cumme Papa Ciro, promotore de 'na Repubbleche salendine e funnatore d'a sette sette de le decise, 'na suggettate armate in veste repubblecane e massoneche[32], disarmò le fuciliere reale ca ste scevane a Ostune[33].

'U 22 masce 1830 'u paese avèneve nnomenate jndr'à 'na lettere d'u vicarie generale, l'arcidiacone Gesèppe Lombardi, purcé, 'a parrocchie, succursale d'a Matrice de Frangaville, ere l'uneche case diocesane de chiesere de cambagne fatte pe fà fronde a le esiggenze spirituale de 'nu belle numere de crestiàne ca s'avèrene stabbilite jndr'à 'u territoie 'mbrà Ceglie e Frangaville 'nzigne a devendà 'n u vere cendre urbane[34].

Jndr'à 'u 1871 'na attane cappuccine nomenate parroche presendò richieste presse 'a provinge de Terra d'Otrande d'u passagge d'a frazione de Villa Castidde da 'u comune de Frangaville Fundane a quidde de Vurtagghie[35].

Jndr'à 'u censimende d'u 1871 se condane 116 fochere. 'A strutture economeche d'u territorie apprisse l'Unità d'Itaglie se base sus a produziune agricole e manifatturiere, fatte soprattutte da contadine (probbietarie piccele e vrazzande) e da filatrice.[36]

Le richieste de formazione de 'nu comune indipendende partirene da 'u 1919 cu 'a formazione de 'nu comitate, cu 'a guide le "Democratici e Liberali". Le scondre verbale durande le sedute d'u consiglie comunale de Frangaville devendarene sembre cchiù 'ngazzuse. Apprisse a' delibbere d'a Camere de le deputate d'u Regne d'Itaglie 'u 25 masce 1923 partìe ufficialmende l'iter pe l'autonomije comunale.

'A tenzione cu 'u capeluèche arrevò a manifestaziune de chiazze d'u sciurne de Carsuniedde d'u 1925. Le residende de Monde Fellone e de Specchie Tarandine[37], osce a die fraziune d'u comune de Martina Franghe, e de Mannare, frazione ca segne 'u confine cu Vurtàgghie, permetterene de arrevà a 4.000 votande. L'istituzione d'u comune nuève avenìe ufficializzate jndr'à 'u 1926 cu 'a conzegne d'u stemme araldeche comunale[38]. Avenìe nnomenate prime amministratore Rafaele Ostillio de Tarde.

'U 17 luglie 1980[39], durande 'na manifestazione condre a 'u caporalate, le caporale apprisse diverse minacce de morte[40] pruvarene a 'nvestì le fatiature e le sindacaliste[41] e 'u 21 luglie uette caporale armate de pestole aggredirene le sindacaliste d'a CGIL e assaltarene 'a sede d'u sindacate[42].

Monuminde e luèche d'inderesse[cangecange 'a sorgende]

Castelle[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Castelle de Villa Castidde.
File:Castello imperiali, villa castelli.jpg
'U castelle, osce a die palazze municipale
'U castelle, fote d'epoche

'A torre cchiù andiche de età medievale jè attrebbuibbele a 'u processe de fortificazione d'u feude sotteposte a 'u condrolle de Orie, promosse da 'a famigghie Dell'Antoglietta (ca all'epoche se chiamave de Nantoil o de Nanteuil) da 'u 1307.

'U castelle domine da sus a l'urteme colle de le Murge, 'a pianure salendine. Se tratte de 'na residenze castellane de tufe cchiù vote rimaneggiate[43]. 'A torre ha state restrutturate e adibbite a fortificazione jndr'à 'u 1450 da 'u pringipe Giuanne Andonije Orsini Del Balzo.

Passò pò a 'u marchese de Orie Giuanne Bernardine Bonifacio, jndr'à 'u XV sechele. Jndr'à 'u XVIII sechele 'a famigghie Imperiali accattò 'a fortificazione, abbandunate ggià jndr'à 'u XVI sechele, cangiannele jndr'à 'na residenze d'a staggione e mettènne 'nu allevamende de cavaddere de razze murgese. Cu 'u passagge a' famigghia Ungaro 'a fortificazione avenìe adibbite a palazze ducale. Pò 'u castelle avenìe affidate a 'u castellane Andonije d'Arco.[44].

Se 'ndrucane angore caratteristeche de età tarde-medievale e rinascimendale. Stipò 'mbonde a' fine d'u XVIII sechele le merlature e le cannune, cchiù nnande luate. Jndr'à 'u 1822 'na vanne de le scuderie avenìe ausate pe ffà 'na cappelle, dedicate a 'u Sandissime Crugefisse. Jndr'à 'u 1830 'a chiesere avenìe elevate a parrocchie e consacrate da 'u vescove de Orie.

Durande 'u Noveciende l'edificie ha state ausate cumme caserme e scole. Resturtturate pe 'nu picche, jè osce a die, sede d'u municipie[45], d'a gallerie d'arte comunale e d'u musée archeologgeche municipale. 'Na vanne piccenne d'a strutture jè de probbietà private, mendre 'a parrocchie tène 'n'ale d'u castelle in fase de restaure. 'A facciate settendrionale ha state cchiù vote rimaneggiate, mendre quedde meridionale stipe, totalmende sckaffate jndre a 'u comblesse architettoneche, l'endiche mastie, osce a die sede d'a Sale d'u Conziglie.

Monumende a le cadute[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à chiazze Municipie sus a 'u late 'mbronde a 'u castelle ste 'nu monumende jndr'à 'u stile libberty, ca raffegure Nike dea d'a Vittorie, in memorie de le cetadine muèrte a 'u frode durande 'a prime uerre mundiale.

Torre Antoglie[cangecange 'a sorgende]

Se tratte de 'na torre merlate d'u XIV sechele prutette da mure ierte de corte. Avenìe 'nzippate da 'a famigghie feudatarije de le de Nanteuil, addò 'u rame pugghiese pigghiò pò 'u nome de le Antoglietta[46], cumme vanne d'u comblesse sisteme difensive de Orie e Frangaville Fundane. 'A torre avenìe allariate durande 'u XVIII sechele cu 'a costruzione de stalle indipendende, de 'na porta nove, de 'na ville rusteche e de 'na massarie.

Chiesere d'a 'Mmaculate[cangecange 'a sorgende]

Chiesere d'a 'Mmaculate

'Nzippate jndr'à 'u 1823 e dedicate a Sanda Filumene de Rome, ste lunghe 'u corse Vittorie Emanuele II[47]. Cu l'istituzione d'u dogme d'a 'Mmaculate Congezione de Marije, proclamate da Pape Pio IX jndr'à 'u 1854, nascìe jndr'à 'u 1893 pure jndr'à stu paese, 'a confraternite d'a 'Mmaculate, a' quale se aggiungerene 'u terz'ordene Frangescane e l'istitute de le Figghie d'u Sacre Core de Gesù. ?a chiesere avenìe accattate da le confratelle jndr'à 'u 1894 e ddunate a' diocesi de Orie.

Jndr'à 'u 1896 stavane 'nu sole altare e ttre statue dedicate a San Frangische d'Assise, Sanda Filumene de Rome e Sanda Marije 'Mmaculate. Jndr'à 'u 1917 'a cappelle laterale avenìe dedicate a Sand'Andonije da Padove cu 'a costruzione de 'n'otre altare e 'a collocazione de 'na statue d'u sande de Padove.

L'edificie jè fatte de murature de petre calcarèe. 'A chiesere tène 'nu portale uneche dominate da 'nu rosone circolare e de 'nu cambanile a vele cu sus 'nu timbane. 'A chiande jè a croce latine, cu 'na sole navate cuperte da volte a crociere. Le caratteristeche architettoneche jndr'à 'u comblesse richiamae 'u stile de le chiesere de le Murge e d'a Valle d'Itrie.

Chiesere s. Vecinze de Paoli[cangecange 'a sorgende]

File:Chiesa san vincenzo.jpg
Chiesere de San Vecinze de' Paoli

Le fatìe pa Chiesera nove accumenzarene jndr'à 'u 1898, 'a costruzione avenìe fatte cu de le donaziune private cu 'nu belle condrebbute de tre raziunale addò pò se aggiungerene de le cifre piccele offerte da 'u reste d'a popolazzione e fatìe volondarije.

'A costruzione avìe belle retarde e se reggistrarene 'na serie de disavanze de funne. Pruggettate da l'ingegnere Luche di Castri jndr'à 'u stile ecletteche e 'nditolate a San Vecinze de Paoli jndr'à 'u 1938[48].

'A vanne 'nzippate jè fatte de tufe e de petre de mazzare, cu ornaminde de petra vianghe. 'A facciate è divise da contrafforte, ca seguone 'a divione 'nderne jndr'à tre navate, e tène ttre purtale. Jndr'à vanne ierte a 'u cendre ste 'nu rosone affiangate da trifore. 'A chiande jè 'a corce latine, cu ttre navate, quedde cendrale e 'u trasette cuperte da 'na volte a botte, invece volte a crociere cupriscene le navate de late, puggianne sus a pilune a forme de corce[49]. 'U cambanile ste sckaffate sus a 'u late oriendale cu cuspide accenduate e richiame le forme d'u gotiche. 'A cupole jè rivestite de mattonelle cu cchiù culure.

File:Corso Vittorio Emanuele Villa Castelli.jpg
Corse Vittorie, fote d'epoche

Chiesere d'u Crugefisse[cangecange 'a sorgende]

Jè 'a strutture releggiose cchiù andiche d'u cendre javetate. Jndr'à 'u 1822 'nu stuèzze de le scuderie avenìe ausate pe ffà 'na cappelle, dedicate a 'u Sandissime Crugefisse. Jndr'à 'u 1830 'a chiesere avenìe promosse a parrocchie e consacrate da 'u vescove d'a Diocesi de Orie.

L'ale d'u castelle ca 'a cerconne avène congesse a l'ause da 'u duche Carle Ungaro a l'Arcidiocesi de Tarde pe ffa fà 'a celebbrazione de le messe in suffragge de le andenate sue jndr'à Cattedrale de San Catavete. Jndr'à 'u periode de attivitate cundave a parte a l'altare maggiore otre cinghe altare[50] e dece statue[51]. 'A chiesere mesure 21x10,5 m. e tène doje cappelle piccele e 'na sagrestie. Osce a die jè chiuse a 'u culte, ospite quacche vote attivitate socie-culturale.

Sanduarije d'u Calvarie[cangecange 'a sorgende]

File:Calvariovilla castelli.jpg
Sanduarije d'u Calvarie

A le pide d'u Mondecalvarie, addò nasce 'u palazze ducale, ste 'nu sanduarije ca ospite 'na statue d'u Criste jndr'à 'u sepolcre.

Gravine[cangecange 'a sorgende]

File:Trullo villa castelli2.jpg
Trulle vicchie de 'na vote
File:Via dell'Impero.jpg
Gravine e Viadotte d'u 'Mbere
File:Frantoio del duca.jpg
Frandoije d'u duche, XVIII sechele

'U comune jè attraversate da 'na gravine[52] parte d'u Parche naturale Terre de le Gravine, oggette de condinue fatìe de revalutazione e recupere partenne da 'u 1990 'mbonde a 'u 2010 e arèe prutette da 'u 2005. Osce a die jè 'u giardine botaneche comunale. A 'u cendre d'a gravine, sus 'a vanne occidendale, se iacchie 'nu frandoije ipoggèe, 'u frandoije ducale ca resale a 'u XVIII sechele e fatte jndr'à le grotte d'a gravine.

Viadotte d'u 'Mbere[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à l'anne trende 'a gravine avenìe superate da 'nu ponde a nove arcate de petre, fatte da le maestranze locale. L'obiettive ere quidde de aprì 'nu fronde nuève de urbanizzazzione pu comune. 'A zone de l'allariamende, Lizzite, avìe subbete 'na scole elemendare e 'na caserme.

Borghe de le trulle[cangecange 'a sorgende]

'U borghe origgenarie, sus 'u castelle

Già a l'inizie d'u '900, sus a 'u modelle de Alberobbelle, 'u cendre javetate de Villa Castidde ere fatte soprattutte da trulle. 'U Vorghe de le Trulle, d'u quale osce a die rumanene sulamende picche costruziune e le oltre trulle, avenèrene scettate 'nderre pe dà spazie a case e palazzine moderne, stessa cose ca ave successe, de mene però, a Alberobbelle, se sveluppave jndr'à Vie Masaniello (osce a die Vie de le Rose) e Larije Chiesera Vecchie, a chiste se aggiungeve 'nu seconde nuclèe jndr'à Vie d'a Rupe tarpea 'nguedde a' gravine e 'nu terze a nord d'u Rione Belvedere jndr'à Vie Alfieri e Vie Seneca. L'assette urbanisteche, 'nzigne a le prime d'u Noveciende, jè completamende diverse da osce a die Corse Vittorie Emanuele e Chiazze Municipie erane zone agricole e 'u borghe se arroccave sus a 'u Monde Castelle.

Costruziune rurale[cangecange 'a sorgende]

File:Specchia facciasquata.gif
'Na specchie a Monde Scotane

Stonne de le cappelle rupestre[53] e 'nu sbuènne de cappelle votive costruite sus a 'u ciglie de le strade[54], quase totte 'nzippate 'mbrà l'inizie d'u Uetteciende e le inizie d'u sechele apprise.

Se stipane pure de le specchie, 'mbrà le quale "specchie Puledre" e 'a "specchie Facceasckuate".

Massarie[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u territorie se iacchiane 'nu sbuènne de massarije, quacchedune fortificate:

  • "Antoglie" Torre medievale d'u XIV sechele;
  • "Fallacchia", ca stipe tracce de le strutture difensive origgenarie. Aqquà avenìe ambiendate l'opere tiatrale Niccu Furcedda d'u screttore settecendesche Girolame Bax[55];
  • "Sciaiani Piccola", ca resale a 'u XVIII sechele e fate devendà 'n'agriturisme: jè 'nu aggregate de trulle e pagghiare ca rotane atturne a 'na strutture 'nu picca cchiù granne. Sus a sus a de le trulle d'a massarie stonne de le pinnacole a stelle de David;
  • "Puledri", allariate jndr'à 'u XVIII sechele[56], soprattutte attive jndr'à 'u passate pe l'allevamende de le cavaddere;
  • "Mondescotane" vecine a 'u colle ca se chiame uguale, cu le terrene ca sò citate jndr'à atte notarile d'u XVII sechele relative a Ceglie Messapeche[57];
  • Otre massarie fortificate de "Abbate Carle", "Carnavale", San Barbate, "Renna", "Tagghiennande" e "Sand'Erame".
Necropoli de Pezze Petrose

'Rrellogge[cangecange 'a sorgende]

Meridiane sus a 'n'edicole votive
  • Torre d'u 'rrellogge ca resale a le prime d'u Noveciende e sckaffate jndr'à facciate d'u palazze municipale;
  • Torre d'u 'rrellogge ca resale a le prime d'u Noveciende e sckaffate jndr'à facciate d'a scole elemendare jndr'à Chiazze Ostillio;
  • Meridiane d'u Uetteciende, 'a cchiù famose ste jndr'à Vie Fratelle Bandiera.

Site archeologgece[cangecange 'a sorgende]

  • 'A necropoli de Pezze Petrose a cchiù o mene 2 km da 'u cendre, sus 'a strade provingiale Villa Castidde - Vurtagghie;
  • 'A sale de le lucerne ste jndr'à località Monde Scotane a cchiù o mene 1,5 km da 'u cendre, sus 'a strade provingiale Villa Castidde - Ceglie Messapeche;
  • Necropoli de Pezze le Monache a cchiù o mene 1,5 km da 'u cendre, sus 'a strade provingiale Villa Castidde - Vurtagghie;
  • 'A grotte de Monde Fellone jndr'à località ca se chiame uguale a cchiù o mene 5 km da 'u cendre, sus 'a strade provingiale Villa Castidde - Martina Franghe.

Suggettate[cangecange 'a sorgende]

Evoluzione demografeche[cangecange 'a sorgende]

Crestiane censite[58]

Etnie e minoranze furastire[cangecange 'a sorgende]

Seconde a le date ISTAT a 'u 31 decemmre 2014 'a popolazzione furastiere residende ere de 293 crestiàne (119 maschele e 174 femmene), pare a 'u 3,16% d'a popolazzione residende. Le nazionalità cchiù rappresendate e 'a percenduale sus a 'u totale d'a popolazzione residende erane:

Releggiune[cangecange 'a sorgende]

Feste patronale, epigrafe commemorative
File:Luminarie villa.jpg
Luminarie d'a feste patronale

'A releggione cchiù rappresendate jè 'u cristianesime de confessione cattoleche, 'u paese tràse jndr'à giurisdizione d'a Diocesi de Orie. Jndr'à 'u 1847 avenìe nnomenate 'u prime parroche, invece 'nu vicarie curate jè documendate da 'u 1830, cu 'a 'ndroduzione de le reggistre parrocchiale.

Jè pure presende 'na chiesere de le Assemblèe de Die jndr'à l'Itaglie, de oriendamende evangeliche-pendecostale.

Dialette[cangecange 'a sorgende]

'U dialette castellane tràse jndr'à le dialette appule-barese tipece d'a Valle d'Itrie e d'a Murge, cu 'nfluenze forte d'u dialette ostunese, cegliese, barese e d'u dialette tarandine.

Caratteristeche tipeche sò: 'u richiame a forme volgare d'u spagnole e d'u frangese de età moderne (esembie d'a vicinanze a'u frangese jè 'a "ǝ"[59]). Jndr'à 'u 2005, cu 'u patrocinie de l'Amministrazione Provingiale de Brinnese, ha state pubblecate 'u "Vocabolario del dialetto di Villa Castelli", a cure de Jangele Gesèppe Chirulli.

Tradiziune[cangecange 'a sorgende]

  • Pizzeche

'A pizzeche jè 'na tradizione locale andiche[60], d'a quale avène recanusciute 'u valore culturale[61].

Diffuse jndr'à 'u passate pure jndr'à varianda soje a scherme ca, ballate cu 'n'arme, pareve 'nu duelle. Jndr'à variande tarandate costituive l'accombagnamende prengepàle d'u rite etnocoreuteche d'u tarandisme[62]. 'U rappresendande cchiù famose d'a pizzeche de Villa Castidde jè 'u candore-pastore Vite Nigro.

  • Feste patronale

'A feste patronale se face 'u 2 ottommre e pò avène fatte pure 'nu congerte 'u 3 ottommre.

L'1 ottommre se face 'a fiere d'u bestiame, jndr'à 'u rione Belvedere, e de sere sone 'a banne jndr'à Chiazze Municipie.

Musèe[cangecange 'a sorgende]

Musèe civeche, cerameche ca resalene a 'u IV sechele n.C.
  • 'U Musèe civeche comunale, fatte apprisse 'a restrutturazione de 'n'ale d'u castelle, stipe soprattutte reperte archeologgece ca resalene a 'u IV sechele n.C.;
  • 'A Gallerie d'arte municipale ha state fatte a 'u 'nderne d'u castelle e ospite 'na collezione de tele soprattutte d'u XX sechele;
  • 'U Musèe 'ndustriale idroelettreche, jndr'à contrade Cendrale, stipe 'ndatte le strumendaziune e le rurbine d'a vecchie cendrale idroelettreche de Villa Castidde.[63]

Cendre de educazione ambiendale[cangecange 'a sorgende]

Fatte vecine a' gravine, ha state congepite cumme luèche de educazione a 'u respette de le resorse naturale e a l'approfondimende de le canoscenze relative a' biodiversità de l'ecosisteme mediterranèe in collabborazione cu 'u comune de Vurtàgghie e cu Legambiente.

Osce a die ospite jndre 'a bibblioteche comunale, ca conde cchiù o mene 2.000 volume, ca osce a die non ge tène orarie de aperture a 'u pubbleche.

Cendre Don Tonine Bello[cangecange 'a sorgende]

Apirte jndr'à 'u 2009 jndr'à l'ex macelle comunale, jè 'na strutture de accoglienze e cure de le femmene violate[64].

Strade Pascale Romano

Enogastronomije[cangecange 'a sorgende]

purciddhuzzi (sanacchiudere)

'A cucine castellane se base sus a pietanze d'a tradizine contadine d'a cucine pugghiese[65].

Piatte e prodotte tipece[cangecange 'a sorgende]

Vine e uegghie[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u paese non ge stonne colture de uve da vine, le candine locale vinificane uve ca avènene da le territorie atturne.

Culture[cangecange 'a sorgende]

Cinematografe[cangecange 'a sorgende]

  • Vituccio - terra e canti, documendarie sociale, reggie de Mattèe Greco, produzione: big Sur - Apulia Film Commission 2009;
  • Pietro Alò la follia degli onesti, documendarie sociale, reggie de Frangische Lopez, produzione: Oz film 2007.

Economije[cangecange 'a sorgende]

File:Frantoiovillacastelli.jpg
Andiche frandoie ipogèe jndr'à gravine

L'economije d'u paese jè soprattutte basate sus a 'u settore primarie, in particolare sus a l'oliviculture e de arvule da frutte, specialmende amennele. A parte l'allevamende de cavaddere de razze murgese, ca se face da 'u XVII sechele pure ca osce a die ha state quase abbandunate ste purequidde de ovine e caprine. Jndr'à 'u settore artiggianale se condinue 'a tradizionale costruzione de murature a secche e de le trulle.

Jndr'à 'ndustrie stonne le oleifice e le stabbileminde vinicole. Pa produzione de elettricità jndr'à 'u paese se iacchiane 'nu 'mbiande eoleche belle gruèsse installate jndr'à contrade Renne, e pò ste pure 'na cendrale idroelettreche jndr'à contrade Battagghie. Queste face parte de l'Acquedotte Pugghiese, ste 'mbonda 'mbonde a 'u Canale Prengepàle e a l'inizie d'u Granne Sifone Leccese e ha state aperte jndr'à 'u 1939, disponenne de doje turbine Francis da 975 kW ognune. Ave funzionate 'nzigne a 'u 1971 quanne 'a trasute in esercizie de l'Acquedotte d'u Pertusille diminuì le portate idriche, ma jndr'à 'u 2009 ave trasute arrete in servizie avenenne alimendate da 'na turbine Pelton a 3 gette cu putenze de 450 kW.[71]

Avvenemiende[cangecange 'a sorgende]

  • Fiere, 1º ottobre, jndr'à 'u rione Belvedere;
  • Rievocazione d'a Melane-Tarde (luglie).

'Nfrastrutture e carresciamiende[cangecange 'a sorgende]

Collegamiende stradale[cangecange 'a sorgende]

Carresciamiende pubblece[cangecange 'a sorgende]

Amministrazione[cangecange 'a sorgende]

Mò avène presendate 'na tabbelle relative a le amministraziune ca se onne cangiate jndr'à stu comune.

Periode Prime cetadine Partite Careche Note
30 luglie 1985 26 luglie 1990 Gesèppe Nigro Democrazia Cristiana Sinnache [72]
26 luglie 1990 28 decemmre 1994 Alessandre Neglia Partito Popolare Italiano, Democrazia Cristiana Sinnache [72]
25 scennare 1995 24 abbrile 1995 Clara Minerva Comm. pref. [72]
24 abbrile 1995 14 sciugne 1999 Viteandonije Caliandro lista civica Sinnache [72]
14 sciugne 1999 14 sciugne 2004 Viteandonije Caliandro lista civica Sinnache [72]
14 sciugne 2004 8 sciugne 2009 Frangische Nigro lista civica Sinnache [72]
23 settemmre 2009 10 febbrare 2010 Marije Andoniette Olivieri Comm. pref. [72]
10 febbrare 2010 28 masce 2014 Frangische Nigro lista civica Sinnache [72]
28 masce 2014 30 masce 2019 Viteandonije Caliandro lista civica Sinnache [72]
30 masce 2019 in cariche Giuanne Barletta lista civica Sinnache [72]

Gemellagge[cangecange 'a sorgende]

Sport[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u paese stonne diverse suggettate sportive, in particolare 'u Villa Castelli Calcio. Pò se agigunge 'n'otra discipline sportive assaije pratecate e amate cumme 'u ciclisme addò ste 'u Team Bike Villa Castelli ASD.

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. (IT) Bilancio demografico mensile anno 2021 (dati provvisori), su demo.istat.it, ISTAT.
  2. (IT) Classificazione sismica (XLS), su rischi.protezionecivile.gov.it.
  3. Cite errore: Tag <ref> invalide; nisciune teste ha state date pe le referimende nnomenate template divisione amministrativa-abitanti
  4. legge reggionale 20/12/2005
  5. Classificazione sismica dei comuni italiani (a cura della Protezione Civile) (PDF), su protezionecivile.it. URL conzultate il 25 sciugne 2009 (archivijate da l'url origgenale il 1º sciugne 2010).
  6. Catasto delle cavità naturali della Puglia- a cura della Federazione Speleologica Pugliese, su fspuglia.it. URL conzultate l'8 luglie 2009.
  7. S. Laddomada, "L'attività del gruppo speleologico martinese nella Murgia", in Murgia Sotterranea. Bollettino del Gruppo speleologico martinese, 2, .
  8. S. Laddomada, "Le grotte del territorio di Villa Castelli", in Paese,1,3, 1985.
  9. F. Rittatore Vonwiller, "La grotta di Monte Fellone", in La Veneranda Anticaglia, Melàne 1965
  10. A. Soffredi, "La seconda campagna di scavi nella Grotta di Monte Fellone", in La veneranda Anticaglia, Melàne 1966.
  11. L. Morleo, Cenni geologici su Villa Castelli, opuscole d'a direzione didatteche d'a scole elemendare statale de Villa Castidde
  12. Parche naturale Terre de le Gravine, istituite cu 'a legge reggionale n.18 d'u 20 decemmre 2005
  13. Pàgene cu le classifecaziune climateche de le diverse comune tagliàne, su confedilizia.it. URL conzultate il 25 marzo 2007 (archivijate da l'url origgenale il 27 scennare 2010).
  14. C. Cafforio, Prehistoria di Rudiae Tarantina, Tarde 1938
  15. Augusto Azzaroli, An early history of horsemanship, ed. Brill, Leiden 1985, p.129
  16. G. Neglia, Il fenomeno delle cinte di Specchie nella penisola salentina, Edizioni Adriatica, Bare 1970
  17. D. Coppola, La grotta cultuale di Monte Scotano ed i resti dell'insediamento antico, in " Murgia Sotterranea ", 1, 1979.
  18. S. Laddomada, L'attività del gruppo speleologico martinese nella Murgia, in Murgia Sotterranea, Bollettino del Gruppo Speleologico Martinese, Anno II, Martina Franghe; S. Laddomada, Le grotte del territorio di Villa Castelli, in Paese, Villa Castidde, I, n.3, 1985
  19. L'idendificazione d'u site de Pezze Petrose cu Rudiae resale a le anne trende: Cire Cafforio, Preistoria di Rudiae tarantina, Tarde, 1938, e ha state urtemamende reproposte: P. Scialpi, I Mirandoni, edizioni Pugliesi, Bare, 2005
  20. G. Musca (a cura di), Uomo e ambiente nel Mezzogiorno normanno-svevo, atti delle ottave Giornate normanno-sveve, Bari, 20-23 ottobre 1987, Dedalo ed., Bare 1989, p.33
  21. R. Licinio, Castelli medievali, dai Normanni a Federico II e Carlo I d'Angiò, Dedalo editrice, Bare 1994
  22. B. Ligorio, Federico II. Ebrei, castelli e ordini monastici in Puglia nella prima metà del XIII secolo, prefazione di S. Bernardi, Artebaria ed., Martina Franghe 2011, p. 57
  23. Primaldo Coco, Villa Castelli, vicende feudali e comunali di Villa Castelli, in Giornale d'Italia, a.41 u. 130.
  24. P. Palumbo, Storia, op. cit., p.75.
  25. L. Morleo, Breve storia di Villa Castelli, opuscole d'a direzione didatteche d'a scole elemendare statale de Ville Castidde.
  26. P. Palumbo, Storia di Francavilla città in terra d'Otranto, Tip. Salentina, Lecce 1870, doc. I, pp. 511-513
  27. G. Ungaro, Raccolta di memorie agrarie, politiche, economiche, legali riguardanti particolarmente il Regno di Napoli, Gaetano Raimondi, Napule 1813
  28. R.Biondi, "Villa Castelli. Dalle proprietà degli Ungaro si sviluppa il paese", in Riflessioni. Umanesimo della pietra, Martina Franghe 1987
  29. R.Biondi, "Villa Castelli: dal feudo al comune. Le grandi trasformazioni agrarie del duca Gioacchino Ungaro", jndr'à Riflessioni. Umanesimo della Pietra, Martina Franghe 1988
  30. P. Palumbo, Storia di Francavilla città in terra d'Otranto, Tip. Salentina, Lecce 1870, p.628
  31. 'mbrà chiste, 'a massarie de "Fallacchie", addò avenìe ambiendate 'n'opere tiatrale settecendesche de Girolame Bax (G. Bax, Nniccu Furcedda. Farsa pastorale del XVIII secolo in vernacolo salentino, Olschki editore, Firenze 1964)
  32. R. Church, Brigantaggio e società segrete nelle Puglie, Firenze 1899 p.51
  33. R. Quaranta, Don Ciro Annicchiarico, Edizioni del Grifo, Lecce, 2005.
  34. C. Turrisi, La Diocesi di Oria nell'Ottocento, Università Gregoriana Editrice, Rome 1978, p. 113
  35. A. Coco, Francavilla Fontana nella luce della storia, Congedo Editore, Galatine, 1988
  36. N. Cavallo, Odonomastica di Villa Castelli, la Tipografia, Torchiarole, 2008
  37. L. Morleo, Dall'autonomia alla costruzione della chiesa, opuscole d'a direzione didatteche d'a scole elemendare statale de Villa Castidde.
  38. Reggie decrete d'u 11 febbrare 1926, n.308, pubblicate sus 'a Gazzetta ufficiale d'u 3 marze, firmate da Vittorie Emanuele III
  39. G. Ruotolo, La quarta mafia storie di mafia in Puglia, Napule 1994
  40. Oggi, settimanale di politica, attualità e cultura, Volume 36, 1980
  41. Gazzetta del Mezzogiorno, 18 luglie 1980
  42. L'Unità, 8 aguste 1980; Avanti!, 8 aguste 1980; Il Giorno, 24 luglie 1980; Il Quotidiano di Brindisi, 3 aguste 1980; La Gazzetta del Mezzogiorno, 9 aguste 1980
  43. R. De Vita, Castelli, torri ed opere fortificate di Puglia, Adda, Bari 2001
  44. A. P. Coco, Francavilla Fontana nella luce della storia, Congedo editore (ristampa), Galatine 1988, p.128
  45. R. Biondi, Tabula Viarum di Villa Castelli
  46. R.Biondi, Masserie del Sud, Villa Castidde 1997
  47. P. Scialpi, I Mirmidoni e Villa Castelli, op. cit. p.131, 132
  48. Guida storico artistica delle province di Lecce, Brindisi, Taranto, ed. Quotidiano di Lecce, 1997, pp.204-205.
  49. Le misure de fore sò 28,05 m de larghezze (21,50 sus 'a facciate, pare a' iertezza soje) e 38,13 m de lunghezze. 'A iertezze jè de 33 m a l'estradosse d'u lendernine e de 34,25 m a l'estradosse d'u cambanile.
  50. Altare d'u Sacramende, d'u Crugefisse, de Frangische De Geronimo, d'a Madonne d'a Fundane e de Sanda Marije 'Mmaculate
  51. Sacre Core de Gesù, Sanda Marije 'Ddulurate, doje dedicate a' Madonne d'a Fundane, Madonne de le Fiure, San Gesèppe, San Giuacchine, San Frnagische d'Assise, San Vecinze de Paoli, San Frangische de Geronimo, e 'mu Crugefisse andiche
  52. S. Stoppa, Valle d'Itria un ponte tra Adriatico e Ionio, Touring Club Editore, 2005, p.131
  53. "Cappelle Vecchie", "Nove", "de l'Antoglie", "de Pezze 'a Corte", "de San Catavete", "d'a Madonne de le Grazie".
  54. P. Scialpi, La fede fatta pietra a Villa Castelli, Edizioni Pugliesi, 2008
  55. G. Bax, Nniccu Furcedda. Farse pastorale d'u XVIII sechele jndr'à 'u dialette salendine
  56. Sus a l'architrave d'a fenestre cendrale d'u piane superiore ste 'ngise 'a date 1797
  57. Archivije de State de Brinnese, notaie de Ceglie Messapeche, notaie Andonije Ligorio, atte da a.1654 - a.1564
  58. Statisteche I.Stat - ISTAT;  URL consultate in date 28-12-2012.
  59. ditterie tratte da: A.G. Chirulli, "La saggezza antica dei dittèri popolari", ed. svi.pi onlus, Villa Castidde 2001
  60. M. D'Elia, Canti popolari di Villa Castelli, Brinnese, 1976
  61. Delibere C.C. Villa Castille n. 5/2011
  62. M. Salvi G. Caramia, La pizzica nascosta: l'organetto nella musica e nei canti tradizionali di Villa Castelli, Calimere 2008
  63. Rai Tre, TGR, 10 abbrile 2010, edizione d'u 14.
  64. Quotidiano di Brindisi, 30 abbrile 2009
  65. Il sito che elenca i prodotti tipici dei comuni della Puglia, su tipicipuglia.it. URL conzultate il 25 febbrare 2009 (archivijate da l'url origgenale il 24 febbrare 2009).
  66. L. Sada, Puglia in bocca, Edizioni Vespro, 1977
  67. L. Sada, Cucina pugliese di poveri, Edizione del Centro Librario de Bare, 1974
  68. L. Sada, Spaghetti e compagni, Biblioteca De la Taberna, 1982
  69. se preparane facenne seccà le fiche a 'u sole, pò avènene scottate jndr'à l'acque bollende e stipate jndr'à sacche de tele cu fogghie de allore, L. Sada, La cucina pugliese, Edizione Newton-Compton, 1994
  70. Regolamende CE n. 1263/96
  71. Mini/micro idroelettrico: quali possibilità? (PDF), su festivalacqua.org, 13 masce 2019. URL conzultate il 18 novemmre 2019 (archivijate da l'url origgenale il 24 ottommre 2020).
  72. 72,00 72,01 72,02 72,03 72,04 72,05 72,06 72,07 72,08 72,09 http://amministratori.interno.it/
  73. Cetate de Novare, delibbere nº168 d'u 05-04-2006

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]


Template:Comuni Parco naturale regionale Terra delle Gravine

  • Pugghie Portale Pugghie: accede a le vôsce de Uicchipedia ca trattane de Pugghie