Targhe automobbelisteche

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.

'Na targhe automobbelisteche ète 'na placche fatte de materiale metalleche o plasteche, normalmende 'nzeccate a 'nu veicole ausanne 'nu supporte. Sus 'a superficie de fore soja ste repurtate 'na serie de cifre o 'na combinazzione de lettere e cifre, accussì se pò idendificà jndr'à 'nu mode univoche 'u veicole ca l'ause.

Cenne storece[cangecange 'a sorgende]

All'inizie avenéve chiamate "placche numerate", l'invenzione d'a targhe avenìe date a le frangise ca 'a facerene mettere a Parigge pe le maghene jndr'à l'anne '60 dìu XIX sechele.

Comungue jndr'à le legazziune d'u State Pondificie 'na disposizione de l'11 febbrare 1851 - nate pe evità ca le brigande ausavane le carre e le calesse arrubbate pe carrescià le cose arrubbate pe fuscere cchiù veloce - obbligave le possessore de veicole, calesse, vetture o carre, a l'ause de 'na targhe d'ottone a lettere e cifre in rilieve sus a 'u funne de colore diverse pe ogne Legazzione: russe pe Bologne, verde de Ferrare, gnure pe Ravenne, curelée pe Forlì.

Targhe da sckaffà cu le chiode jndr'à vanne de rrete d'u mezze e cu forme diverse a seconde de l'ause ca se ne faceve: rettangolare granne pe "le birocchine de le industriale e de le noleggiature"; rettangolare piccele pe "le birocchine de le probbietarie" e a forme de ove pe le "vetture da affittà".

Caratteristeche[cangecange 'a sorgende]

2 porta-targhe pe ciclomotore, de le quale 'u modelle cchiù a destre non ge s'ause cchiù

Pe 'nu sbuénne de tipe de veicole, le targhe onna essere doje, une de nnande e une de rrete, pure ce jndr'à diverse case ète sufficiende una sole de lore eddoje, normalmende quedda posteriore, cumme jndr'à 'u case de motoveicole. Ogne targhe adda comungue repurtà 'u stesse numere o combinazzione alfanumereche. Tutte le targhe sò, normalmende, penzate pe permettere 'na latture facile facile pure jndr'à le condiziune ambiendale ca fanne sckife da vanne de crestiane o apparecchie automatece.

Jndr'à certe paiesere, cumme a l'Itaglie o 'a Spagnem 'a targhe avéne legate a 'u veicole, e rumane 'nzieme pure ce cange 'u probbietarie cu 'nu passagge; jndr'à otre paiesere, 'a targhe avéne legate a 'u probbietarie e pò pure essere obbligatorije 'a sostituziona soje a 'ndervalle de tiembe (ète ìu case de le State Aunìte d'Americhe pe esembie); jndr'à diverse paiesere, pò, 'u cangiamende d'a targhe avéne associate a 'a prove d'u paiamende de 'na tasse oppure a 'u permesse pe 'n'ause speciale (pe esembie cumme taxi).

Le targhe ponne essere mise derettamende a 'u veciole o sckaffate a 'u 'nderne de certe cornice fatte apposste ca se chiamane porta-targhe, ca ne donne 'a possibbilità de 'nu cangiamende cchiù facile; ste cornice assaije vote ténene 'na bandelle 'nferiore, pe ffà pubblecetà o de 'nu cendre particolare de assistenze, ma ponne pure tené scritte de scherze o otre cose accussì.

Targhe jndr'à le paiesere d'u munne[cangecange 'a sorgende]

Aqquà avéne mise 'n'elenghe de 'mbormazziune sus a le targhe d'u munne; pe 'mbormazziune cchiù precise a sce 'ndrucà le pàggene specifiche de le paiesere ca te 'nderessane.

Federazione russe[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Targhe automobbelisteche russe.

'U formate de le targhe jndr'à Russie ète diverse respette a quidde ca avenéve ausate apprime jndr'à l'Aun'one Sovieteche. 'U sisteme de osce a die ause 'na lettere, seguite da tre numere e otre e ddoje lettere, mendre pe le rimorchie 'u sisteme ause quattre numere e doje lettere. Pe migliorà 'a leggibbilità e pe ffà capì megghie le targhe fore d'a Russie, avénene ausate sulamende le lettere de l'alfabbete cirilleche ca se iacchiane pure jndr'à l'alfabbete latine. 'Nfine acchiame 'u numere d'a cetate e 'a sigle automobbelisteche 'ndernazzionale RUS, cu affianghe 'a bandiere nazionale (ca pe certe reggione autonome d'a federazzione non g'è obbligatorie).

Giappone[cangecange 'a sorgende]

Targhe automobbelisteche giapponese demostrative

Jndr'à 'u Giappone, le targhe automobbelisteche onne 'na scritta verde sus a 'nu funne vianghe o 'a smerse pe le mezze de servizie (maghene d'opere, pullmann, ecc.). 'A linée superiore indichesce l'ufficie de reggistrazzione d'u veicole, e téne 'nu codece numereche ca specifiche 'a classe d'u veicole. Sotte a jedde acchiame 'nu simbole (normalmende 'nu Kana) e 'nu numere 'mbonde a quattre cifre.

Itaglie[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Targhe automobbelisteche tagliàne.

Repubbleche popolare cinese[cangecange 'a sorgende]

Targhe blu d'a Cine ca segue 'u standàrd d'u 1992

Jndr'à Cine le targhe pe le veicole avéne fatte da le Ufficie pe l'Amministrazzione de le Veicole, ste ufficie appartenene a 'u Ministere d'a Pubbleca Securezze.

Le targhe de osce a die sò conforme a 'u standàrd d'u 1992, ca dice ca adda sta 'nu ideogramme cinese ca rappresende l'abbreviazzione d'a provinge, 'na lettere de l'alfabbete latine e otre cinghe carattere, lettere o numere, scacchiate a uecchie da 'nu combiuter (Pe esembie: Jing A-12345, pe 'nu veicole de Pechine). Targhe de culore gialle avénene fatte pe le granne veicole de nazionalità cinese; targhe de culore blu, le cchiù comune, avénene fatte pe le veicole de nazionalità cinese ca sò piccele o comungue de dimenziune accucchiate; le targhe de culore gnure avénene fatte pe veicole de tutte le dimenziune ca fanne parte de organisme pubblece, furastire o crestiane ca avénene da Hong Kong, Macao e Taiwan. Le targhe pe le veicole militare e d'a polizie ausane 'u funne vianghe.

Pe 'nu periode piccinne jndr'à l'estate d'u 2002, avéne adottate jndr'à certe cetate, combrese Pechine, 'nu standàrd nuéve pe le targhe; quiste permetteve 'a personalizzazzione d'a targhe cu numere e lettere. Accumenzanne da 'a fine de l'aguste 2002, comungue, non ge onne state fatte cchiù targhe de stu tipe, ufficialmende pe mutive tecnice, ma 'u fatte vere è che siccome avenévane ausate combinazziune alfanumereche cu le parolacce, provocatorie o condroverse (pe esembie: IBM-001, ca viole le deritte de sfruttamende d'u marchie, o combinazziune ca tenévane 'u nome USA, ecc.) allore onne luate stu fatte da mmienze.

State federale[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à 'u Canada, Messiche, Australie e jndr'à le State Aunìte d'Americhe, le targhe avénene fatte da le guverne provingiale/territoriale/statale. So fatte, normalmende, cu simbole, culore o muttette ca arrecordane 'u state ca l'ave fatte. 'U sisteme de numerazzione avéne scacchiate accussì se ponne ausà numere de targhe ca riescene a cuprìe tutte le veciole de quidde state: 'u Wyoming, 'u cchiù piccinne state americane pe numere de crestiane, ause pe esembie targhe cumme NN NNNN o NN NNNL (addò N=numere, L=lettere), cu le prime e ddoje numere limitate a chidde da l'1 a 'u 23 e a 'u 99; 'u Rhode Island, 'u state americane cchiù piccinne pe superficie, ause invece le formate LLNNN e NNNNN; 'a Californie, cumme otre state cchiù popolose, ause NLLLNNN. Le targhe de le camion ponne avè pure formate diverse cumme a quidde NLNNNNN. Pe evità 'ngonveniende brutte, certe vote avénene luate le combinazziune ca ponne ccrejà significate volgare o particolare; pe esembie, jndr'à le Statere Aunìte sigle cumme FUK, DIE o USA o le numere cumme a 'u 911 e 'u 666 non g'avénene fatte mettere jndr'à le targhe nove.

Aunìone europèe[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Targhe automobbelisteche jndr'à l'Aunìone europèe.

Jndr'à l'Aunìone europèe avènene fatte da tutte vanne targhe cu 'nu formate comune, pure ce osce a die le Statere membre ponne scacchià 'nu mode diverse.

'U stile comune dice ca s'adda ausà 'na banna blu sus 'a sinistre d'a targhe, sus 'a quale stonne mise le dodice stelle simbole de l'Aunìone europèe; sotte a lore ste 'a sigle 'ndernazionale d'u State addò 'u veicole ha state immatricolate (grazie a stu fatte, non ge serve cchiù 'nzeccà l'adesive a forme de ueve cu 'a sigle d'u state sus a 'u cule d'u veicole).

Comungue, le Statere ausane sisteme de numerazione e pure culure diverse. Jndr'à 'u Regne Aunìte le targhe de rrete sò gialle; jndr'à le Pajesere Vesce le targhe de nnande e de rrete sò gialle.

Pajere addò 'a targhe non g'avéne associate a 'a provenienze[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à ste state, le caratteristeche d'a targhe non g'avénene associate da addò avéne 'u veicole, ma 'a combinazzione 'mbrà lettere e numere avéne assegnate a uecchie o cu 'n'ordine sequenziale ca vale pu 'ndere paese; de certe ète comungue disponibbile 'na pàgene cu le caratteristeche prengepàle.

Targhe personalizzate[cangecange 'a sorgende]

Jndr'à certe pajesere jè possibbele, pajanne 'na cose de turnise, avé 'na targhe personalizzate, cioé cu 'na combinazzione de numere e lettere scacchiate da 'u richiedende. Normalmende ste targhe non ge ponne comungue tené messagge blasfeme o oscene e onna essere ovviamende uneche. Jndr'à certe giurisdizziune, e soprattutte jndr'à ogne state (o quase) de le State Aunìte d'Americhe, le probbietarie de veicole ponne pure pajà 'na certa cose de turnise de cchiù pe avé ste targhe speciale o de specialità (speciality): jndr'à lore 'u sisteme de numerazione avéne sembre scacchiate da l'aggenzie specifeche, cumme pe le targhe normale, ma 'u probbietarie pò scacchia 'u design d'a targa soje a 'u 'nderne de 'na varietà de stile ca no spicce cchiù, ca 'mbrà le tande ténene pure chidde pe veterane e reduce militare, vigile d'u fuéche, radioamature, massone, universitate e college, pe vetture de epoche e accussì condinuanne.

Caratteristeche de le targhe jndr'à le otre pajesere[cangecange 'a sorgende]

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Wikisource[cangecange 'a sorgende]

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegamiende fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]

Condrolle de autoritàLCCN (ENsh85010163 · GND (DE1060408449 · J9U (ENHE987007295712905171 · NDL (ENJA00574687