Mare antartece

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Carte sciugrafeche ('nlènga 'nglese) de 'oceane Antarteche[1]

'U mare Antarteche (espressione ausate pe' sse referisce a 'u mare Antarteche: "mare antartece") o oceane Glaciale Antarteche (abbreviazione ausate jndr'ô lèngagge comune: "oceane Antarteche") o oceane Meridionale o oceane Australe jè 'nu mare o 'nu oceane[2] d'a Terre. Conziderate cumme oceane, 'mbarticolare, 'mbrà lle cinghe oceane d'a Terre, jè 'u cchiù piccele e quidde ca se spànne cchiù a sud.

Jè acchijate jndr'â ll'emisfere australe e circunne l'Antartide spannennose fine ad 'a latitudene, formalmènde scacchiate jndr'ô 2000 da l'Organizzazione Idrografeche 'Ndernazionale, de 60° S oltre 'a quale ce sonde l'oceane Pacifeche, l'oceane Atlàndeche e l'oceane Indiane (accumenzanne da l'emisfere occidendale e spiccianne da ovest verse est).

Ôsce 'a valenze d'u mare Antarteche, cchiù ca sciugrafeche, pare ccu jèssere sceopolìteche, p'u sfruttamènde sue. Innecative de stù fatte jè 'u sue limite nord (latitudene 60° S), corresponnènde cu quidde scacchiate da 'u trattate Antarteche.

Terminologgije[cangecange 'a sorgende]

Ôsce a die le denominazione "oceane Glaciale Antarteche", "oceane Meridionale" e "oceane Australe" non ge sonde assaje ausate da le sceografe. Jndr'ô XVIII sèchele 'mbece, quanne l'Antartide jève ancore p'a granna vanne scanosciute, 'a denominazione "oceane Glaciale Antarteche" jève comunemènde ausate. Ôsce 'a definizione de "oceane" larijamènde ausate da le sceografece jè "masse d'acque circunnate da continènde" e l'oceane Glaciale Antarteche non ge tràse jndre quiste definizione, accussì se preferisce ccu ause le espressione "mare Antarteche" o "mare antartece".

'U fatte ca l'oceane Glaciale Antarteche sije no assaje accettate da le sceografe non ge tène sule 'na valenze toponomasteche me pure sciugrafeche: ce l'oceane Glaciale Antarteche non g'esiste allore l'oceane Atlàndeche, l'oceane Pacifeche e l'oceane Indiane non ge s'honne ddà fermà ad 'a latitudene de 60° sud ('u limite nord de l'oceane Glaciale Antarteche) me raggiungene le coste de l'Antartide e le mare antartece se pòtene 'ngludere jndre a quiste.

Toponomasteche[cangecange 'a sorgende]

Già jndr'ô 1800, quanne l'Antartide non g'ère angore state 'ndrucate me sule ipotizzate, Charles Pierre Claret de Fleurieu propose 'a nnumenazione "oceane Glaciale Antarteche" pe' volè innecà le vanne meridionale de le ttréde cchiù granne oceane (Pacifeche, Atlàndeche e Indiane) a sud d'u circole polare antarteche. Jndr'ô 1845 'a nnumenazione "oceane Glaciale Antarteche" jè state ausate d'a Suggetate Sciugrafeche de Londre.

Descrizzione[cangecange 'a sorgende]

Sciugrafije[cangecange 'a sorgende]

Le mare antartece tènene 'n'aree de cchiù o mène 20.728.000 km² (cifre ca combrènde le mare pereferece: 'u mare de Amundsen, 'u mare de Bellingshausen, stuèzze d'u Canale de Drake, 'u mare de Ross e 'u mare de Weddell). 'A terreferme se affacce sus a ll'oceane cu 17.968 km de coste.

Le mare antartece se differenziane da lle otre oceane jndr'ô senze ca 'u cchiù granne limite lòre, 'u confine settendrionale, non g'ète delimitate da linee de coste, me se aunìsce jndr'â lle otre ttréde oceane, oceane Atlàndeche, oceane Indiane e oceane Pacifeche. Quiste pòte ccu chiame 'ngause 'u motive pe' cui le sceografe pòtene ccu pigghie 'ngonsiderazione l'oceane Meridionale cumme 'nu oceane pe' sse, 'ngondrapposizione a 'nu spannemènde verse sud de le otre masse d'acque. Une de le motive ha ddà avenè da 'u fatte ca 'na granna vanne de le acque de le mare antartece sonde defferende da ll'acque de le otre oceane a cause d'a corrènde circumpolare antarteche, attraverse 'a quale l'acque avène trasportate 'ndorne ad 'a reggione antarteche cchiù o mène velocemènde, accussì ca l'acque a sud de l'Americhe meridionale tène caratteristeche quase auguale a quèdde a sud d'a Nuève Zelanne cumme quèdde a sud de l'oceane Indiane.

Funne oceaneche[cangecange 'a sorgende]

L'oceane Antarteche, cu 'na profunnetata generalmènde combrese 'mbrà 4.000 m e 5.000 m, jè 'nu oceane profunne cu picche restritte vanne de acque picche profunne. 'A chiattaforme condinendale antarteche jè stritte e pure jèdde cchiù o mène profunne respette a lle otre: da le 400 m a lle 800 m, condre 'na medie mondiale de 133 m. 'A cchiù granna vanne d'u funne oceaneche jè cupìrte da deposite de origgene glaciale, scavate sus a 'u terrene da le ghiacciaje e cchiù nnande traspurtate jndr'ô mare.

Clime[cangecange 'a sorgende]

'A temberature d'u mare cange da 10 °C a −2 °C. Tembeste cicloneche se môvene verse est scirànne 'ndorne a 'u continènde antarteche, e sonde spesse de 'na 'ndensetata ferzute a cause d'a differenze de temberature 'mbrà le ghiacce e l'oceane apìrte. 'A vanne oceaneche combrese 'mbrà le 40° de latitudene sud e 'a corrènde Circumpolare Antarteche tène le viènde cchiù ferzute d'u munne. Quanne jè 'mbìerne l'oceane se ghiacce fine a le 65° de latitudene sud jndr'â direzione d'u Pacifeche, e fine a le 55° jndr'â direzione de l'Atlàndeche, purtanne le temberature superficiale assaje d'abbasce d'ô zere. Jndre alcune coste, viènde ferzute e costande ca avènene da lle 'nderne mandènene 'a coste franghe da 'u ghiacce pure quanne jè 'mbìerne.

'U pack ca se ccrèje 'ndorne a 'u continènde antarteche, profunne cchiù o mène 'nu metre, scìe da 'nu mineme de 2,6 miglione de chilometre quadrate a marze fine a 'nu masseme de 18,8 miglione de chilometre quadrate a settèmmre, 'nu aumènde de cchiù de sètte vôte. 'A corrènde Circumpolare Antarteche, longhe 21.000 km, se môve eternamènde verse est. Jè 'a corrènde cchiù granne d'u munne, e trasporte 130 miglione de metre cube d'acque a 'u seconne, 100 vôte de cchiù de totte le jume d'a Terre mise 'nzime. Le junele pòtene ccu jèssere assaje ìerte. Le iceberg antartece pòtene ccu tenè dimenzione granne assaje, pure de chilometre, e sonde 'nu perichele p'a navigazione.

'U punde cchiù profunne de l'oceane se iacchije a l'estreme meridionale d'u pertuse Sandwich Sud, e arrive a 7.235 m de profunnetate.

Ambiènde[cangecange 'a sorgende]

Totte 'a reggione d'u Pole Sud jè 'mbluenzate da 'u pertuse jndr'â ll'ozone, ca reduce 'a schermature da le ragge ultraviolètte sulare da parte de l'atmosfere. Se penze ca a cause de quiste 'u quagghiamènde d'u fitoplancton de l'oceane, ad 'a base d'a catene alimendàre, sije addevendate cchiù vasce d'u 15%. Jndr'â lle urteme anne s'ha notizie de pesche illegale e no regulate. 'A pesche de le balene jè vietate pe' raggione commerciale a sud de le 40° de latitudene sud (60° 'mbrà le longitudene 50° e 130° ovest). 'A navigazione e 'a pesche de otre specie sonde regulate da varie otre trattate. Assaje nazione proibiscene 'ô sfruttamènde minerarije de l'oceane a sud d'u Fronde Polare, ca se iacchije jndr'ô mmienze d'a corrènde Circumpolare Antarteche e jè 'a linèe ca scucchie le acque fridde polare e quèdde cchiù calle d'u nord.

Le datère cchiù recènde sus 'a pesche resalene ad 'u 1998-1999, e forniscene 'na cifre de 199.898 tonnellate (pe' l'85% de krill). Jndr'ô 1999 sonde state stritte nuève accorde pe' scacchià 'nu limite p'a pesche illegale. Jndr'â ll'estate 1998-1999 ce sonde state 10.013 turiste, p'a granna vanne rumaste sus a lle sckife, condre le 9.604 de l'anne d'apprìme. Le stime p'u 2000 sonde de quase 16.000 turiste.

Resorse naturale[cangecange 'a sorgende]

Le resorse naturale de l'oceane Antarteche s'honne angore ddà esplorà, me se sospette 'a presenze de granne giacimènde de petrolie e gas naturale longhe 'u margine condinendàle e de nodule de manganese. 'U ghiacce ca copre l'Antartide jè 'a cchiù granna reserve de acque dôce d'u munne: quase l'80% d'u totale. L'oceane tène granne popolazzione de krill e de assaje pìsce.

Puèrte[cangecange 'a sorgende]

Le prengepále puèrte operative cundane: 'a Base Esperanza, Villa Las Estrellas (Cile), McMurdo, Stazione Palmer, e otre punde de angoragge a 'u larije de l'Antartide. Jndr'â lle vanne cchiù a sud 'u ghiacce non ge facilite l'attracche, e 'a cchiù granna vanne de le punde de angoragge se pòte ausà sule jndr'â staggione calle. Quaccheddune de quiste tènene abbesogne de l'ause de 'nu sckife squasceghiacce pure jndr'â estate. 'A cchiù granna vanne de le puèrte antartece sonde ausate da le stazione de recerche guvernative e non ge sonde apirte a sckife commerciale o prevate, sule jndre situazione de emergenze. Le vascèlle cchiù a sud de le 60° de latitudene pòtene ccu jèssere oggette de ispezione da parte de le osservatorije d'u trattate Antarteche.

Dispute 'ndernazioniale[cangecange 'a sorgende]

Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Revennecazione territoriale jndr'ô Antartide.

Stuèzze d'u continènde antarteche, sonde revennecate da Argendìne, Australie, Cile, Frange, Nuève Zelanne, Norveggie e Regne Aunìte. Quacche vôte quèste vanne se mesckane. 'A cchiù granna vanne de le otre nazione, combrese le Statère Aunìte d'Americhe, non ge recanosce quèste revennecazione, e non ge tènene revennecazione proprije. 'A vanne combrese 'mbrà 90° e 150° de longitudene ovest non g'ète revennecate p'u mumènde da nisciune.

Scucchiamènde jndre bacine, mare e baje[cangecange 'a sorgende]

Le mare antartece sonde scucchiáte jndre bacine ca a lòre vôte sonde arrète scucchiáte jndre mare e baje. Accumenzanne d'a Penisole Antarteche, 'n'senze orarije, putìme 'ngondare:

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. Jndr'â carte sciugrafeche jè sckaffate 'nu uneche toponime 'nglese: "Southern Ocean" (jndr'ô tarandine: "oceane Meridionale").
  2. S'ha ddè vidè 'u paragrafe "Terminologgije".

Otre pruggette[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]

Le cinghe oceane d'a Terre

Pacifeche

Atlàndeche

Indiane

Arteche

Antarteche