Gnummariedde

Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Gnummariedde
crude pronde ddà cocenà a 'na sagre
Origgene
Luèche d'origineItaglie Itaglie
RegioniPugghie
Basilicata
Zone de produzioneProvinge de Tarde, Provinge de Fogge, Provinge de Bari, Provinge de Brinnese, Provinge de Lecce, Provinge de Putènze, Provinge de Matera
Dettaglie
CategorijeCategoria non riconosciuta
ReconoscimèndeP.A.T.

Le gnummariedde o nghiemeridde o turcinelli o gnummareddi o turcinieddi o 'mboti o marretti sonde 'nvoltine de 'ndrame d'àgnidde tipeche d'a tradiziune pugghiese e lucane. Sonde famuse assaje jndr'à lle Murge e jndr'ô Salènde.

Le gnummariedde sò fatte cu piezze de polmone, rene e 'ntestine d'àgnidde, avvrazzate da 'nu budelline, misse a cocere jndr'ô furne.

Nome[cangecange 'a sorgende]

Le nome arrecordane 'a forme: pe' le nghiemeridde (denominazione ausate a Bari e provinge) o gnummareddi, (denominazione ausate jndr'ô sud d'u Salènde), o gnumm'ruìdd (denominazione ausate jndr'à provinge de Matera), e gnumm'rièdd (denominazione ausate jndr'à provinge de Putènze) le termine sonde derivande da 'u latine “glomu, glomeris” da cui avène l’andìche “gnomerru” ce segnefeche gomitole, batuffole. Mendre "turcinelle", denominazione ausate jndr'ô foggiane, derive da 'u verbe “torcere”, da cui puere turcinieddhri (denominazione ausate a Lecce e Brinnese) ca segnefeche "piccele avvrazzamènde".

Descriziune[cangecange 'a sorgende]

Le gnummariedde sonde de le 'nvoldine de 'ndrame (fegate, polmone e rognone jndre 'nu budelle) avvrazzate a lle 'nderne d'u budelle de àgnidde oppure de caprètte, d'a grannèzze de cirche 5 cendimetre, 'nzieme a quacche fogghie de prezzemole gegande. Jndr'à tradiziune lucane se ause condirle pure cu 'nu picche de pepe gnure macenate.

Assaje auguale sonde le marrette ca però tènene 'na grannèzze assaje maggiore (cirche 15 cm) e sonde 'a variande de Ostuni, mendre jndr'à tradiziune d'a provinge de Matera le marrette rappresendane le 'nvoldine comboste da lle stuezze cchiù raffenate de lle 'ndrame de ll'àgnidde, mendre le gnummariedde avènene quagghiate cu le scarte de quiste.[1]

Jndr'à Pugghie 'a tradiziune jndr'à ll'allevamènde de le ovine iacchie origgene millennarie, legate ad 'a tradiziune greche e d'a Mesopotamie[2]; le gnummariedde rappresendane l'elemènde topiche de quiste legame.

Gnummariedde

Preparazione[cangecange 'a sorgende]

Chiatte ca avène cocenate ad 'a griglie cu fogghie de laure o cu zippere de alie e ramagghie ce jè fogghiame de alie, ce se pòte avè nnande a 'na potature, ca cchiù nnande ète seccate e conzervate jndre balle pe' assaje mise.

Diffusione[cangecange 'a sorgende]

Ôsce le gnummariedde pugghiese rappresendane pe' 'u turiste 'nu chiatte tipeche assaje acchiate. Jndr'à Basilicata jidde 'nvece rumanene 'nu chiatte d'a tradizune apprezzate quase esclusivamènde jndr'à cocine domesteche. Jndre quase totte le tipeche sagre d'u territorie pugghiese ô gnummariedde tène 'nu puèste d'onore 'mbrà lle griglie ca puntualmènde avènene circunnate da le turiste pronde ccu se guste 'nu chiatte da 'u sapore andìche ed uneche. Pure jndre alcune sagre lucane jè possibbele ccu assagge quèste particolare e semblicissema preparazione.

Evende[cangecange 'a sorgende]

Note[cangecange 'a sorgende]

  1. https://web.archive.org/web/20131111221510/http://www.gennarino.org/forum/viewtopic.php?f=9&t=6138 Marretti
  2. https://web.archive.org/web/20090312084128/http://www.salvelive.com/gastronomia/secondi_piatti.php

'Ndruche pure[cangecange 'a sorgende]

Collegaminde fore a Uicchipèdie[cangecange 'a sorgende]